Cuvânt înainte al președintei BCE, Christine Lagarde

Protejarea rezilienței băncilor aflate sub supravegherea bancară europeană a rămas o prioritate esențială în 2025. Provocările economice și geopolitice globale au continuat să afecteze sistemele financiare, subliniind importanța unei monitorizări stricte pentru a se asigura că sectorul bancar din zona euro poate sprijini în continuare economia reală.

Pe baza progreselor semnificative înregistrate în cadrul Mecanismului unic de supraveghere pe parcursul unui deceniu, băncile au rămas reziliente, în pofida accentuării incertitudinilor geopolitice și a presiunilor macroeconomice. În trimestrul III 2025, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a fost de 16,1%, iar indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate a rămas robust, la 157%, ambele situându-se cu mult peste cerințele aplicabile. Profitabilitatea s-a menținut, de asemenea, la niveluri superioare, rentabilitatea financiară medie stabilizându-se la aproximativ 10%. Această evoluție a contribuit la susținerea sprijinului acordat de bănci gospodăriilor populației și firmelor într-o perioadă marcată de o creștere economică mai lentă și de mutațiile structurale actuale.

Provocările generate de escaladarea tensiunilor comerciale, de sporirea incertitudinilor și de vulnerabilitățile specifice sectorului nu se reflectă încă pe deplin în bilanțurile băncilor. Cu toate acestea, transmisia șocurilor poate fi întârziată și neliniară, devenind astfel imperios necesar ca băncile și autoritățile de supraveghere să mențină o perspectivă anticipativă și să acționeze în timp util atunci când constată că riscurile se acumulează.

În plus, în contextul dezbaterii actuale la nivel mondial cu privire la complexitatea normelor financiare, BCE a propus colegiuitorilor europeni o serie de recomandări pentru a contribui la raționalizarea cadrului european de reglementare, supraveghere și raportare prudențială. În paralel, Supravegherea bancară a BCE, împreună cu autoritățile naționale competente, implementează un set de reforme ale proceselor sale de supraveghere pentru a ameliora axarea pe riscuri și eficiența acestora. Aceste eforturi combinate vizează reducerea complexității în materie de reglementare, concomitent cu menținerea rezilienței și a solidității sectorului bancar european.

Totodată, agenda de supraveghere vizează în continuare provocările structurale care redefinesc peisajul bancar. Riscurile legate de schimbările climatice și de natură rămân o prioritate esențială, în condițiile în care băncile elaborează planuri de tranziție credibile. De asemenea, digitalizarea și adoptarea rapidă a inteligenței artificiale oferă oportunități pentru inovare și eficiență, dar, în același timp, expun băncile la noi riscuri operaționale, cum ar fi amenințările cibernetice și vulnerabilitățile la nivelul infrastructurilor TIC, precum și la intensificarea concurenței.

Nu în ultimul rând, evoluțiile din 2025 pledează și mai mult în favoarea unei abordări de tipul „mai multă Europă”. Pe baza progreselor înregistrate în ceea ce privește cadrul de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor, finalizarea uniunii bancare – inclusiv instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor – și aprofundarea pieței unice sunt esențiale pentru a favoriza integrarea, a stimula competitivitatea și a debloca potențialul economic al Europei.

Privind în perspectivă, BCE își asumă cu fermitate angajamentul de a promova un sector bancar robust și adaptabil în zona euro. Printr-o supraveghere eficace, eficientă și bazată pe riscuri, BCE va continua să contribuie la protejarea stabilității financiare, la sprijinirea unei creșteri economice durabile și la asigurarea faptului că sectorul bancar din zona euro rămâne rezilient și capabil să deservească economia reală într-o lume aflată în schimbare rapidă.

Cuvânt înainte al președintei Consiliului de supraveghere, Claudia Buch

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a continuat să înregistreze progrese în ceea ce privește agenda sa de raționalizare a supravegherii, protejând în același timp reziliența sectorului bancar din zona euro. Pe fondul reformei procesului de supraveghere și evaluare, care va fi implementată integral în 2026, am analizat procesele noastre de supraveghere în sens mai larg.

Obiectivul nostru principal este ca supravegherea bancară europeană să devină mai eficace, mai eficientă și mai bazată pe riscuri. Pornind de la contribuțiile diferitelor părți interesate, am elaborat o agendă de reforme cuprinzătoare, a cărei punere în aplicare este în plină desfășurare, astfel cum s-a explicat în raportul nostru intitulat „Streamlining supervision, safeguarding resilience: the ECB’s agenda for more effective, efficient and risk-based European banking supervision”. Începând cu această ediție, vom furniza în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere informații actualizate cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor reforme și la impactul acestora.

Raționalizarea supravegherii contribuie la protejarea rezilienței. Scopul supravegherii este de a menține siguranța și soliditatea băncilor. Aceasta presupune identificarea vulnerabilităților într-un stadiu incipient, asigurarea soluționării ferme a acestora de către bănci și, acolo unde este necesar, escaladarea măsurilor de supraveghere. Prin astfel de reforme, degajăm capacitate de supraveghere pentru a ne concentra asupra evoluției peisajului riscurilor, menținându-ne, prin aceasta, agilitatea într-un context marcat de mutații rapide. Aceasta va permite autorităților de supraveghere să observe mai devreme vulnerabilitățile și să asigure că băncile iau măsuri oportune pentru a-și menține reziliența generală. Reziliența nu se referă doar la situații financiare solide, ci și la flexibilitatea operațională, guvernanța robustă și buna gestionare a riscurilor. Reziliența permite băncilor să furnizeze în continuare serviciile financiare chiar și în condiții de stres. De asemenea, aceasta este importantă pentru competitivitatea și modelele de afaceri pe termen lung ale băncilor.

Protejarea rezilienței este deosebit de importantă în contextul actual. Incertitudinile legate de politici, precum și cele de ordin economic și geopolitic sunt ridicate. Totuși, aceste incertitudini nu se reflectă în mod adecvat la nivelul indicatorilor de piață ai tensiunilor financiare, ceea ce ar putea conduce la o reevaluare abruptă a riscului. În prezent, rezervele de capital și de lichiditate ale băncilor depășesc cu mult cerințele de reglementare, iar profitabilitatea acestora este solidă. Cu toate acestea, perspectivele pe termen mediu și lung ale stabilității financiare au devenit mai incerte. Date fiind tensiunile geopolitice ridicate, supraevaluările pe mai multe segmente ale pieței financiare, interconexiunile tot mai accentuate cu intermediarii financiari nebancari și riscul unor fluctuații bruște ale sentimentului pieței, șocurile s-ar putea materializa în mod neprevăzut și s-ar putea propaga cu rapiditate.

Prin urmare, trebuie să privim în continuare dincolo de indicatorii pe termen scurt ai performanței băncilor și să identificăm vulnerabilitățile la evoluțiile externe nefavorabile. Acesta este contextul în care am stabilit prioritățile noastre în materie de supraveghere pentru ciclul 2026-2028.

Prima prioritate o reprezintă consolidarea rezilienței băncilor la riscurile geopolitice și la incertitudinile macrofinanciare. Aceasta include menținerea unor standarde solide de creditare, capitalizarea adecvată și gestionarea prudentă a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură. Ca parte a acestei activități, vom efectua o testare la stres în sens invers în 2026 pentru a identifica scenarii de risc geopolitic specific băncilor care ar putea afecta sever poziția financiară a băncilor individuale.

Cea de-a doua prioritate se axează pe reziliența operațională a băncilor și pe robustețea tehnologiei acestora. Băncile trebuie să gestioneze mai bine riscurile operaționale, să remedieze vulnerabilitățile legate de modul în care colectează și utilizează informațiile privind riscurile și să asigure că transformarea digitală, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, este sprijinită de o guvernanță și controale solide ale riscurilor.

O supraveghere agilă, cu un accent clar pe riscurile semnificative și pe protejarea rezilienței generale a băncilor din zona euro, reprezintă un răspuns strategic la riscurile în schimbare. Pentru a ne îndeplini mandatul privind menținerea siguranței și solidității băncilor, avem nevoie de un cadru de reglementare solid. În Europa, o mai mare armonizare a normelor bancare și asigurarea depozitelor europene ar sprijini integrarea și simplificarea. Promovarea pieței unice ar favoriza, la rândul ei, eficiența sectorului bancar.

Pe plan internațional, un sistem financiar global rezilient este esențial pentru creștere și stabilitate. Acesta depinde de standarde comune de reglementare și de o bună coordonare între autoritățile sale de supraveghere. Aceste mecanisme de protecție trebuie menținute, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice. Fragmentarea sau o relaxare a standardelor ar putea submina capacitatea băncilor de a face față unor evoluții nefavorabile.

1 Supravegherea bancară în anul 2025

1.1 Reziliența băncilor aflate sub supravegherea directă a BCE în 2025

Sectorul bancar din zona euro^[1] a rămas rezilient în ultimul an, menținând un profil de risc robust și fundamente solide. Rata tranzitorie agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază aferentă instituțiilor semnificative a crescut ușor în termeni anuali, ajungând la 16,1% în trimestrul III 2025, față de 15,7% în 2024.^[2] Această îmbunătățire a fost determinată, în principal, de o profitabilitate ridicată și de nivelul înalt al rezultatului reportat de instituțiile semnificative. Indicatorii tranzitorii agregați ai efectului de levier s-au menținut, în linii mari, stabili la 5,9% în cazul instituțiilor semnificative.

Pe fondul reducerii progresive a surplusului de lichiditate în zona euro, sectorul bancar a menținut indicatori de lichiditate robuști, care s-au menținut cu mult peste cerințele minime. În anul 2025, indicatorul agregat de acoperire a necesarului de lichiditate s-a situat la 157% în cazul instituțiilor semnificative, iar indicatorul agregat de finanțare stabilă netă al acestora a fost de 126%.

Profitabilitatea instituțiilor semnificative s-a dovedit rezilientă în 2025. Veniturile nete din dobânzi s-au menținut ridicate, în pofida relaxării politicii monetare, și au fost net superioare nivelurilor înregistrate în perioada caracterizată de rate scăzute ale dobânzilor. În plus, veniturile, altele decât cele din dobânzi, au consemnat o creștere puternică, ca urmare a activităților de administrare a activelor și a majorării veniturilor nete din taxe și comisioane generate de serviciile de plată.

Calitatea activelor s-a menținut, de asemenea, stabilă, fiind susținută de condițiile macroeconomice modeste și de soliditatea bilanțurilor în sectorul privat. Rata totală a creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative s-a situat la 1,9%^[3] în primele trei trimestre ale anului, nivelurile de provizionare ale băncilor reflectând așteptările privind o calitate stabilă a activelor în viitor. Totuși, această stabilitate a disimulat unele diferențe între țări și între categoriile de active. Cererea scăzută împrumuturi din partea societăților nefinanciare, combinată cu înăsprirea netă a standardelor de creditare ale băncilor în ultimele trimestre, a reflectat diverse motive de preocupare, precum tensiunile comerciale și incertitudinile asociate din ultimul an. Deși a pornit de la un nivel scăzut, numărul falimentelor din zona euro a crescut cu 5,1% în termeni anuali în trimestrul III 2025^[4], majoritatea cazurilor fiind concentrate la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

La nivel agregat, ratele creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative au rămas stabile atât în cazul portofoliilor IMM, cât și în cel al portofoliilor societăților nefinanciare în general, situându-se la aproximativ 4,9% și, respectiv, 3,5%. Ponderea creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere, respectiv ponderea creditelor cu o creștere semnificativă a riscului de credit după recunoașterea inițială, s-a redus ușor la 15,4% pentru IMM (−0,16 puncte procentuale în termeni anuali) și la 13,6% în cazul societăților nefinanciare (−0,46 puncte procentuale).

În sectorul imobiliar comercial, indicii de încredere și indicatorii agregați privind calitatea activelor au indicat stabilizarea piețelor din zona euro, în pofida unor influențe nefavorabile pe segmentul spațiilor pentru birouri. Ponderea creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere pentru portofoliile aferente sectorului imobiliar comercial s-a diminuat cu 1,74 puncte procentuale în termeni anuali, până la 17,8%. Cu toate acestea, unele țări au înregistrat creșteri semnificative ale creditelor neperformante în portofoliile aferente IMM și sectorului imobiliar comercial, ceea ce a evidențiat necesitatea unui control continuu al acestor segmente.

Pe segmentul gospodăriilor populației, scăderea ratelor dobânzilor și ameliorarea perspectivelor pieței imobiliare au alimentat cererea puternică de credite ipotecare, calitatea activelor continuând să se îmbunătățească. În schimb, calitatea activelor în cazul creditelor de consum s-a deteriorat ușor, evoluție reflectată de o creștere anuală cu 0,16 puncte procentuale a ratei creditelor neperformante, care a ajuns la 5,5%.

1.1.1 Testarea la stres în 2025

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o testare la stres privind solvabilitatea instituțiilor semnificative din zona euro.^[5] În total, 51 de bănci mari din zona euro au participat la testarea la stres la nivelul UE coordonată de Autoritatea Bancară Europeană (ABE), iar 45 de instituții de dimensiuni medii au luat parte la testarea la stres paralelă coordonată de BCE. A fost utilizat un cadru analitic comun la nivelul tuturor instituțiilor. ABE a publicat o versiune detaliată a rezultatelor testării la stres la nivelul UE din 2025 pentru cele mai mari 51 de bănci din zona euro. BCE a publicat rezultate individuale pentru cele 45 de bănci de dimensiuni medii, precum și un raport privind rezultatele finale agregate ale testării la stres a băncilor din zona euro din 2025 pentru întregul eșantion de 96 de entități supravegheate.^[6]

În ansamblu, testarea la stres a evidențiat reziliența sectorului bancar din zona euro în contracararea unui declin economic sever, dar plauzibil. Testarea la stres din 2025 a reafirmat reziliența tot mai mare a sectorului bancar de la instituirea Mecanismului unic de supraveghere (MUS) în 2014. Pornind de la un nivel de 11,1% la sfârșitul anului 2013, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a crescut cu 4,9 puncte procentuale, ajungând la 16,0% la sfârșitul anului 2024 (Graficul 1). În scenariul nefavorabil al testării la stres, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-a majorat treptat, în prezența unor tensiuni, în perioada analizată, ajungând la un nivel cu 3,5 puncte procentuale mai ridicat în exercițiul din 2025 decât cel observat în evaluarea cuprinzătoare realizată de BCE în 2014. Comparativ cu exercițiul din 2023, rezultatele testării la stres din 2025 au indicat pierderi globale mai mari pentru riscul de credit, având în vedere o majorare superioară a creditelor neperformante, în timp ce pierderile din riscul de piață, pierderile din riscul operațional și impactul asupra valorii expunerii la risc au fost, în linii mari, similare exercițiului anterior din 2023.

Acestea fiind spuse, îmbunătățirea profitabilității a permis băncilor să absoarbă mai bine șocurile nefavorabile în perioada testării la stres și a anulat complet pierderile mai mari. Prin urmare, diminuarea capitalului a fost mai redusă, ameliorarea rezultatelor testării la stres din 2025, comparativ cu cele ale testării la stres din 2023, datorându-se în cea mai mare parte veniturilor nete din dobânzi.

Rezultatele testării la stres sunt incluse în dialogul în materie de supraveghere cu entitățile supravegheate ale BCE. Orice deficiențe calitative identificate în timpul exercițiului de testare la stres reprezintă o contribuție la componenta de guvernanță a procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) și, prin urmare, pot influența cerințele din Pilonul 2. Rezultatele cantitative sunt luate în considerare la stabilirea orientării din Pilonul 2 și a indicatorului efectului de levier aferent. Evoluțiile ratelor agregate la nivel de sistem ale fondurilor proprii de nivel 1 de bază înainte și după exercițiile de testare la stres în scopul supravegherii derulate la nivelul UE sunt prezentate în Graficul 1.

Graficul 1

Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază la momentul inițial și la sfârșitul scenariului nefavorabil pe trei ani

(% din valoarea expunerii la risc)

În paralel cu testarea la stres la nivelul UE din 2025, BCE a efectuat o analiză exploratorie a scenariului privind riscul de credit al contrapartidei pentru a evalua capacitatea băncilor selectate de a modela riscul de credit al contrapartidei în diferite scenarii de stres și pentru a identifica vulnerabilitățile legate de expunerile la instituții financiare nebancare (IFN). Deși acest exercițiu nu a afectat în mod direct cerințele de capital, constatările sale au fost utilizate pentru a fi incluse în dialogul în materie de supraveghere cu instituțiile participante.

Rezultatul analizei a indicat că, în prezența unor tensiuni, expunerile la riscul de credit al contrapartidei, excluzând garanțiile, față de societăți nefinanciare și instituții financiare nebancare din SUA au fost deosebit de mari. În plus, un scenariu legat de deprecierea euro a condus, în general, la pierderi mai mari asociate riscului de credit al contrapartidei decât un scenariu care a luat în considerare diminuarea ratelor dobânzilor. În același timp, în prezența unor tensiuni, riscul de corelare defavorabilă, care a măsurat gradul de corelație pozitivă dintre expunerea față de o contrapartidă și riscul său de nerambursare, a părut relativ limitat.

1.2 Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027

1.2.1 Introducere

Perspectivele sectorului bancar sunt, în mare măsură, influențate de incertitudinile persistente asociate contextului geopolitic și de implicațiile acestora asupra economiei zonei euro. Deși sectorul bancar din zona euro a rămas rezilient pe parcursul episoadelor recente de stres, prioritățile în materie de supraveghere au reiterat apelul la prudență lansat de Supravegherea bancară a BCE, precum și necesitatea unei monitorizări continue și a unor evaluări periodice ale implicațiilor pe care aceste șocuri externe le-ar putea avea asupra sectorului. În acest context, entităților supravegheate li s-a solicitat să își consolideze capacitatea de a face față amenințărilor macrofinanciare imediate și șocurilor geopolitice severe (prioritatea 1, Secțiunea 1.2.2), axându-se în principal pe cadrele lor de gestionare a riscului de credit și cele de reziliență operațională. Având în vedere caracterul transversal al riscurilor geopolitice, entitățile supravegheate au fost încurajate să includă implicațiile posibile ale acestor riscuri în strategiile lor de afaceri și în cadrele lor de gestionare a riscurilor. În plus, entităților supravegheate li s-a solicitat să își intensifice eforturile pentru a remedia cu eficacitate și în timp util deficiențele semnificative persistente identificate la nivelul cadrelor lor de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor, precum și la nivelul strategiilor lor de afaceri și al gestionării riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu (prioritatea 2, Secțiunea 1.2.3), reflectându-se astfel controlul sporit în scopuri de supraveghere dedicat acestor domenii critice. Nu în ultimul rând, având în vedere că progresele tehnologice devin o prioritate pentru viitorul sectorului bancar, entităților supravegheate li s-a solicitat să își consolideze strategiile de digitalizare și să abordeze provocările emergente generate de utilizarea noilor tehnologii (prioritatea 3, Secțiunea 1.2.4).

1.2.2 Prioritatea 1: consolidarea rezilienței la amenințările macrofinanciare imediate și la șocurile geopolitice severe

1.2.2.1 Gestionarea riscurilor geopolitice în cadrul priorităților în materie de supraveghere

Riscurile geopolitice au rămas unul dintre aspectele principale pe care s-au axat prioritățile în materie de supraveghere ale BCE pentru perioada 2025-2027, având în vedere incertitudinile globale sporite și natura interconectată a acestor riscuri. Totodată, aceasta a evidențiat necesitatea ca băncile să integreze aceste riscuri în cadrele lor globale de gestionare a riscurilor și să mențină o reziliență generală.

Contracararea riscurilor geopolitice

Evaluările în scopul supravegherii din 2025 s-au bazat pe cadrul stabilit în 2024^[7] pentru o mai bună înțelegere a modului în care șocurile geopolitice afectează sistemul financiar și băncile. Echipele comune de supraveghere (ECS) au încorporat factori geopolitici în evaluarea riscului de credit, a riscului de piață, a riscului de lichiditate, a riscului operațional și a riscului de guvernanță, tratând-i ca factori determinanți transversali. Autoritățile de supraveghere s-au axat pe guvernanța și pe gestionarea riscurilor la nivelul băncilor, inclusiv pe capacitatea acestora de a identifica, a evalua și a reacționa la șocurile geopolitice. În luna ianuarie 2025, BCE a organizat o masă rotundă cu băncile pentru a colecta informații cu privire la practicile băncilor de gestionare a riscurilor geopolitice, care au contribuit la activitățile de supraveghere și au sprijinit inițiativele mai ample ale BCE de consolidare a rezilienței băncilor la șocuri geopolitice. Riscurile geopolitice au fost integrate și în testarea la stres la nivelul UE din 2025,^[8] care a avut la bază un scenariu geopolitic global nefavorabil (Secțiunea 1.1.1).

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a acordat o importanță deosebită dimensiunii operaționale a riscului geopolitic. ECS au analizat gradul de pregătire a băncilor pentru amenințările cibernetice, dificultățile legate de securitatea fizică și perturbările serviciilor externalizate. BCE a urmărit punerea în aplicare a măsurilor adoptate în urma constatărilor din testarea la stres privind reziliența cibernetică din 2024^[9], care a confirmat că băncile erau, în general, bine pregătite pentru redresare după un atac cibernetic, însă testarea a evidențiat, de asemenea, domenii în care erau necesare eforturi suplimentare. Supravegherea în acest domeniu a completat implementarea în curs a Actului legislativ al UE privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA)^[10].

În plus, Supravegherea bancară a BCE a continuat să monitorizeze îndeaproape băncile din zona euro cu filiale în Rusia, solicitându-le foi de parcurs clare privind reducerea riscurilor, raportări periodice și adoptarea de măsuri bazate pe riscuri pentru a asigura reducerea în timp util și ordonată a expunerilor.

Nu în ultimul rând, BCE a creat, de asemenea, o pagină web dedicată riscului geopolitic pe website-ul său privind supravegherea bancară.

1.2.2.2 Cadrele de gestionare a riscului de credit

Pe parcursul anului 2025, autoritățile de supraveghere au continuat să soluționeze deficiențele structurale la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor și au monitorizat riscurile geopolitice, incertitudinile macroeconomice și riscurile emergente din sectoarele vulnerabile, toate acestea putând conduce la un risc de credit sporit. De exemplu, evoluția rapidă a relațiilor dintre bănci și IFN, cum ar fi fondurile de piață private, poate expune băncile unor riscuri directe și indirecte noi care necesită atenție din partea autorităților de supraveghere.^[11] În pofida mutației riscurilor, elementele fundamentale ale supravegherii riscului de credit au rămas nemodificate. În 2025, BCE a continuat să se concentreze asupra întregului ciclu de gestionare a riscului de credit, de la inițierea creditelor la gestionarea creditelor neperformante, asigurându-se că băncile dispuneau de procese de gestionare proactive.

ECS au consolidat și au gestionat activitățile aferente de supraveghere la fața locului și la distanță, asigurând astfel o abordare cuprinzătoare și eficientă a supravegherii riscului de credit.

Inspecțiile la fața locului (Secțiunea 1.4.2) din 2025 s-au axat pe portofoliile de retail, cele imobiliare comerciale, cele de finanțare prin îndatorare și cele corporative sau pe portofoliile aferente IMM, vizând în mod specific inițierea creditelor, clasificarea riscurilor și practicile de modelare pentru pierderile anticipate din activitatea de creditare.

Activitățile orizontale la distanță (Secțiunea 1.4.1) au monitorizat aplicarea măsurilor adoptate în urma principalelor constatări din inspecțiile la fața locului. De exemplu, ECS au emis scrisori pentru12 bănci după o analiză cuprinzătoare a finanțării prin îndatorare, prezentând recomandări cu privire la modul în care băncile ar trebui să remedieze constatările din această analiză. Funcțiile orizontale și ECS au efectuat, de asemenea, evaluări la distanță atât prin analize țintite orizontale, cât și prin analize foarte aprofundate specifice băncilor. De exemplu, a fost finalizată o analiză țintită a gestionării riscurilor emergente aferente portofoliilor IMM^[12], iar ECS au efectuat analize aprofundate pe teme și riscuri specifice băncilor lor, cum ar fi restructurarea datorată dificultăților financiare și eficacitatea sistemelor de avertizare timpurie.

De asemenea, s-a pus în continuare accentul pe evaluarea riscului climatic și pe modul în care acesta afectează riscul de credit și, mai precis, asupra performanței energetice a clădirilor și asupra disponibilității unor polițe de asigurare pentru evenimentele cu pericol fizic. Ca parte a acestor eforturi, BCE a organizat două conferințe specifice cu reprezentanți ai sectorului pentru a discuta despre dificultăți și a identifica posibile soluții.^[13]

În 2025, s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește remedierea constatărilor referitoare la riscul de credit al contrapartidei. De asemenea, a continuat activitatea comună cu Rezervele Federale ale SUA și Bank of England cu privire la expunerile la riscul de credit al contrapartidei față de IFN, o atenție deosebită fiind acordată măsurării riscului de credit al contrapartidei și expunerilor față de entitățile nebancare care desfășoară activități de formare a pieței. Analiza a relevat că băncile trebuie să depună în continuare eforturi pentru îmbunătățirea calității datelor cu scopul de a asigura că măsurarea riscului de credit al contrapartidei este solidă și fiabilă. Testările la stres efectuate de bănci cu privire la expunerea lor la riscul de credit al contrapartidei ar trebui nu numai să evidențieze factorii de risc de piață, ci și să abordeze concentrarea portofoliilor și lichiditatea acestora. În plus, băncile ar trebui să dispună de o gestionare robustă a riscului de credit al contrapartidei, care să acopere în mod corespunzător activitatea contrapartidelor pe tot parcursul zilei, mai ales în cazul formatorilor de piață nebancari.

În anul 2025, BCE a continuat, de asemenea, să monitorizeze riscul de decontare aferent operațiunilor valutare, utilizând un eșantion compus din instituțiile semnificative cele mai active în acest domeniu. În acest scop, BCE colectează date și statistici semestriale privind riscul de decontare aferent operațiunilor valutare – pe baza metodologiei revizuite a Comitetului valutar global – și interacționează periodic cu instituțiile semnificative cu privire la modificările interne și trendurile generale ale pieței.

Constatările detaliate care au rezultat în urma tuturor activităților de supraveghere la distanță și la fața locului finalizate au fost comunicate băncilor în scris, fiind organizate ședințe specifice pentru a explica în detaliu fiecare rezultat (Secțiunea 1.3.1). După caz, aceste constatări au fost integrate în rezultatele SREP și au fost discutate măsurile de supraveghere aferente cu entitățile supravegheate, ca parte a dialogului periodic în materie de supraveghere.

1.2.2.3 Cadrele de reziliență operațională pentru riscurile TIC, inclusiv riscul de securitate cibernetică și riscurile TIC generate de terți

În anul 2025, BCE a continuat să acorde prioritate rezilienței operaționale a instituțiilor semnificative, cu accent pe securitatea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), inclusiv pe securitatea cibernetică, precum și pe riscurile TIC generate de terți. Din ianuarie 2025, DORA a redefinit activitățile de supraveghere, impunând băncilor să își consolideze gestionarea riscurilor TIC, inclusiv gestionarea riscurilor TIC generate de terți, precum și raportarea incidentelor legate de TIC. Metodologiile de supraveghere au fost actualizate pentru a asigura că acestea sunt aliniate la cerințele prevăzute de DORA pentru toate activitățile de supraveghere. Cadrele BCE de raportare a incidentelor cibernetice și a externalizărilor au fost abrogate și înlocuite cu calendarele de raportare și modelele standardizate prevăzute de DORA.

Ca răspuns la evoluția peisajului riscurilor cibernetice, autoritățile de supraveghere au elaborat un ghid cuprinzător privind gestionarea crizelor cauzate de incidente cibernetice pentru a îmbunătăți coordonarea și capacitățile la nivelul cadrelor interne și externe privind riscurile cibernetice. Aceste capacități au inclus preparativele interne ale BCE, precum și protocoalele internaționale de răspuns la incidente.

Inspecțiile la fața locului din 2025 privind riscurile TIC s-au bazat, în mare măsură, pe prioritățile în materie de supraveghere ale BCE și s-au axat pe gestionarea securității cibernetice și a riscurilor TIC generate de terți. Inspecțiile suplimentare la fața locului au urmat o abordare idiosincratică, astfel cum au solicitat ECS (Secțiunile 1.3.1 și 1.4.2). În plus, BCE a constituit o echipă pentru monitorizarea testelor de penetrare bazate pe amenințări (threat-led penetration testing) efectuate la nivelul instituțiilor semnificative. Aceste teste constituie un nou instrument de supraveghere utilizat în conformitate cu DORA, pentru care BCE acționează în calitate de autoritate responsabilă pentru instituțiile semnificative. În 2025, BCE a efectuat prima colectare de date din registrul de informații conform DORA cu privire la acordurile încheiate cu terți în legătură cu TIC pentru instituțiile semnificative. Analizele de date au confirmat trendurile actuale: o dependență sporită de furnizorii terți de servicii TIC, concentrarea unui număr mic de furnizori terți de servicii TIC, în special furnizori de servicii cloud, și niveluri scăzute de substituibilitate a furnizorilor terți de servicii TIC, combinate cu dificultăți în reintegrarea serviciilor externalizate.

Prin urmare, Ghidul privind externalizarea serviciilor cloud către furnizori de servicii cloud a urmărit să ofere claritate referitor la așteptările BCE cu privire la cerințele prevăzute în Regulamentul DORA, promovând consecvența în materie de supraveghere și contribuind la asigurarea unor condiții de concurență echitabile prin creșterea transparenței.

Riscul cibernetic și cel de externalizare a serviciilor informatice continuă să reprezinte o dificultate majoră pentru bănci, în condițiile în care amenințările tot mai mari generate de riscul geopolitic necesită adaptarea în continuare de către acestea a gestionării securității cibernetice și a riscurilor TIC generate de terți.

1.2.3 Prioritatea 2: remedierea în timp util și cu eficacitate a deficiențelor semnificative

Strategia de supraveghere a BCE s-a axat pe trecerea de la identificarea riscurilor la remedierea riscurilor, băncilor solicitându-se să soluționeze deficiențele semnificative persistente și să se alinieze la așteptările BCE în materie de supraveghere. Evaluările anterioare au indicat deficiențe semnificative în ceea ce privește gestionarea de către bănci a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu și a capacităților acestora de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor, care rămân un obiectiv principal în cadrul priorităților în materie de supraveghere ale BCE pentru perioada 2025-2027. Deși s-au înregistrat progrese considerabile în ambele domenii, sunt esențiale eforturi suplimentare de remediere, care vor necesita activități de monitorizare în următoarele cicluri de supraveghere.

1.2.3.1 Deficiențe la nivelul strategiilor de afaceri și al gestionării riscurilor legate de schimbările climatice și de natură

Supravegherea capacității băncilor de a gestiona în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și de natură^[14] a rămas o prioritate pe agenda de supraveghere în 2025, dat fiind că riscurile fizice și cele de tranziție au continuat să se materializeze, precum și să se amplifice și să devină mai frecvente, și au existat deficiențe persistente la nivelul cadrelor băncilor de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură.

În 2025, BCE a finalizat un program multianual de promovare a capacităților băncilor de gestionare a riscurilor și a continuat tranziția către o abordare de tip statu-quo prin supravegherea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură ca parte a evaluărilor și proceselor sale periodice de supraveghere. Pe baza cerințelor de reglementare actuale, BCE a stabilit sfârșitul anului 2024 ca termen preconizat pentru ca băncile să își îmbunătățească practicile aferente de gestionare a riscurilor. În anii precedenți și în urma diverselor runde de dialog și feedback, BCE a emis decizii de supraveghere cu caracter obligatoriu pentru băncile cu deficiențe semnificative, combinate cu penalități cu titlu cominatoriu care s-au acumulat zilnic în cazul în care băncile nu au îndeplinit aceste cerințe privind riscurile în termenele stabilite („decizii combinate”)^[15]. În 2025, BCE a emis o astfel de decizie combinată în legătură cu aceste cerințe. De asemenea, a finalizat o procedură de executare referitoare la nerespectarea de către o entitate a unei decizii a BCE referitoare la aceste cerințe privind riscurile, în care a stabilit valoarea totală a penalităților cu titlu cominatoriu (Secțiunea 2.3.1).

În general, băncile au înregistrat progrese semnificative în gestionarea riscurilor generate de crizele actuale legate de schimbările climatice și de natură: acestea au instituit arhitectura instituțională pentru identificarea, monitorizarea și gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură. Analizele BCE arată că peste 90% dintre bănci se consideră a fi expuse semnificativ la aceste riscuri (față de 50% în 2021)^[16] și că, în prezent, toate băncile dispun de cadre de testare la stres privind riscurile legate de schimbările climatice. Majoritatea băncilor au început, de asemenea, să instituie cadrele relevante pentru a-și cuantifica necesarul de capital. Cu toate acestea, este în continuare necesară acordarea unei atenții susținute în materie de supraveghere, având în vedere metodologiile incipiente de cuantificare a riscurilor, dificultățile persistente în gestionarea riscurilor fizice și de tranziție, precum și vulnerabilitățile reziduale specifice băncilor, observate la nivelul instituțiilor individuale.

Recunoscând diferitele dificultăți cu care se confruntă băncile, BCE își finalizează actualmente raportul privind bunele practici pentru gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu ca o actualizare a compendiului publicat pentru prima dată în 2022. Acest compendiu este un instrument util care permite băncilor să exploreze posibilele căi de îmbunătățire a practicilor lor conexe de gestionare a riscurilor. De asemenea, BCE s-a angajat într-un dialog permanent cu băncile pentru a discuta progresele lor generale și a înțelege dificultățile cu care se confruntă. Un exemplu în acest sens a fost dialogul BCE cu sectorul din 1 octombrie 2025, cu tema „Climate and nature risk management: taking stock and looking ahead”.

1.2.3.2 Agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor

Agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor sunt esențiale pentru o gestionare solidă a riscurilor și un proces decizional eficace, deoarece deficiențele în ceea ce privește calitatea și raportarea datelor subminează capacitatea unei bănci de a identifica, a monitoriza și a atenua riscurile. Capacitățile solide de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor permit băncilor să își sporească eficiența operațională și competitivitatea și facilitează utilizarea de instrumente digitale și tehnologii inovatoare precum inteligența artificială (IA) și analiza avansată.

Întrucât în 2025 s-au observat în continuare progrese insuficiente în ceea ce privește capacitățile băncilor de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor, inclusiv pe baza așteptărilor prezentate în Ghidul privind agregarea eficace a datelor privind riscurile și raportarea riscurilor, publicat în luna mai 2024, BCE a adoptat o abordare generală pentru toate băncile în 2025. Scopul acestei abordări a fost monitorizarea atentă a evoluțiilor capacităților tuturor instituțiilor semnificative de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor, pentru a identifica și a monitoriza orice deficiențe.^[17] Un element principal al acestei abordări a fost definirea unui proces clar de escaladare, care a impus băncilor să furnizeze termene clare și etape intermediare pentru remedierea deficiențelor identificate și pentru abordarea cauzelor care au stat la baza acestora. În cazul în care măsurile inițiale nu au condus la rezultate în timp util, au fost utilizate instrumente mai eficace pentru a asigura o remediere adecvată. Aceste instrumente s-au bazat pe măsurile de supraveghere obligatorii prevăzute la articolul 16 din Regulamentul privind MUS^[18], care includ și penalitățile cu titlu cominatoriu ca posibile măsuri de executare.

BCE a continuat să asigure o abordare cuprinzătoare a aspectelor legate de calitatea datelor, integrând constatările obținute din alte activități de supraveghere în evaluarea generală a capacităților băncilor de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor. Printre acestea s-au numărat calitatea datelor furnizate pentru exercițiul pe termen scurt și testările la stres ale BCE, precum și agregarea eficace a expunerilor față de piața privată a creditelor. În vederea consolidării eforturilor în acest domeniu, BCE a instituit un cadru juridic la începutul lunii ianuarie 2025 pentru a asigura o calitate adecvată a datelor în raportările asociate testărilor la stres.^[19] Totodată, în urma unui proiect-pilot reușit din anul 2023, BCE a continuat să elaboreze un raport anual al administratorilor privind guvernanța și calitatea datelor.^[20] Comparativ cu exercițiul desfășurat în 2024, anul acesta cadrele de conducere de nivel superior ale băncilor au fost implicate în mai mare măsură în remedierea deficiențelor identificate, asumându-și în mod clar responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea proiectelor la nivelul organelor de conducere.

În ansamblu, accentul sporit pus în ultimii trei ani pe capacitățile de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor a condus la progrese treptate. Capacitățile de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor intră, în prezent, în sfera de competență a cadrelor de conducere de nivel superior ale băncilor și au fost înregistrate progrese importante în remedierea constatărilor din activități de supraveghere anterioare. Cu toate acestea, activitățile de supraveghere în curs, inclusiv inspecțiile la fața locului, au confirmat că entitățile supravegheate trebuie să își continue eforturile în domenii precum guvernanța datelor, sfera de aplicare a cadrului de guvernanță a datelor, arhitectura datelor și infrastructura informatică.

1.2.4 Prioritatea 3: strategiile de digitalizare și utilizarea noilor tehnologii

1.2.4.1 Strategii de transformare digitală

Transformarea digitală a băncilor și utilizarea noilor tehnologii necesită o guvernanță robustă și capacități solide de gestionare a riscurilor. Digitalizarea nu se referă doar la tehnologie, ci și la cultura și capacitățile interne ale instituțiilor. Integrarea inovării în activitate și asigurarea gradului general de pregătire digitală sunt esențiale pentru succesul oricărei strategii digitale. Calendarul și amploarea digitalizării rămân o decizie strategică proprie a băncii, dar pot avea implicații profunde pentru riscurile operaționale și financiare ale băncilor și le pot afecta profilurile de risc.

În 2025, BCE a desfășurat o serie de activități de supraveghere cu intenția de a obține informații cu privire la cazurile noi de utilizare a tehnologiei și de a înțelege modul în care aceste cazuri de utilizare pot afecta capacitățile băncilor de gestionare a riscurilor.^[21] Aceste activități au inclus continuarea, pentru al patrulea an consecutiv, a inspecțiilor la fața locului țintite, examinarea cuprinzătoare a strategiilor de digitalizare ale băncilor și a pârghiilor de executare a strategiilor, inclusiv a noilor tehnologii, a resurselor și a capacităților de gestionare a proiectelor, precum și evaluarea impactului financiar și nefinanciar al digitalizării. Activitățile la distanță au inclus workshopuri la nivelul a 13 instituții semnificative cu privire la utilizarea IA pentru evaluarea bonității și detectarea fraudelor.

În contextul transformării digitale, datele sunt foarte importante, atât pentru băncile în sine, cât și pentru autoritățile de supraveghere. Colectarea anuală de date de către BCE privind digitalizarea și utilizarea de tehnologii inovatoare a fost optimizată pentru a surprinde mai bine tehnologia și inovația. Aceasta a făcut parte din exercițiul pe termen scurt, o colectare de date efectuată de BCE pentru a completa raportarea periodică în scopuri de supraveghere, și a reprezentat în continuare o sursă principală de date pentru evaluarea progreselor băncilor în ceea ce privește transformarea digitală, reflectând evoluțiile activităților de digitalizare ale băncilor, cooperarea tehnologică și cazurile de utilizare. Analiza datelor colectate a contribuit la selectarea cazurilor de utilizare și a băncilor în vederea evaluării în continuare sau a participării la workshopuri și la alte astfel de interacțiuni.

Ca parte a abordării sale țintite, BCE a efectuat, de asemenea, două analize orizontale care explorează utilizarea digitalizării pentru anumite linii de activitate. Acestea au fost realizate prin organizarea unor workshopuri privind plățile digitale și activitățile de retail digitale cu 12 instituții semnificative. În plus, Conferința MUS privind digitalizarea din 16 octombrie 2025 a reunit autorități de supraveghere și bănci, permițându-le să facă schimb de opinii cu privire la strategiile digitale, punerea în aplicare a acestor strategii pentru linii de activitate specifice, cum ar fi cele de retail și plățile, precum și cu privire la evoluțiile IA și riscurile asociate.

1.3 O supraveghere eficientă și eficace bazată pe riscuri

De la inițierea MUS în 2014, modul de desfășurare a supravegherii bancare s-a modificat semnificativ. În primii ani de funcționare, supravegherea bancară europeană s-a axat pe armonizarea practicilor de supraveghere. În perioada mai recentă, supravegherea a trecut la un cadru mai agil în care se obțin rezultate mai eficiente și mai consecvente prin intermediul unor metodologii mai puțin complexe, dar la fel de riguroase, precum și al unor procese mai flexibile. În 2023, BCE a instituit un cadru de toleranță la risc care le permite autorităților de supraveghere să acorde prioritate domeniilor de risc critice și le oferă mai multă flexibilitate în ceea ce privește identificarea și contracararea riscurilor noi și emergente.

În anul 2025, BCE a elaborat o agendă cuprinzătoare pentru sporirea în continuare a eficienței, eficacității și concentrării asupra riscurilor în cadrul supravegherii bancare europene. Această agendă, care este descrisă în raportul intitulat „Streamlining supervision, safeguarding resilience”, publicat în luna decembrie 2025, cuprinde patru inițiative. În primul rând, reforma SREP, care a început în 2024, a continuat să fie implementată în 2025, urmând să fie finalizată în 2026 (Secțiunea 1.3.1).^[22] În al doilea rând, ca urmare a proiectului privind „supravegherea de nivel superior”, obiectivele reformei SREP au fost extinse pentru a include domenii precum procesul decizional, aprobările modelelor interne, testarea la stres, deciziile legate de capital, raportarea și inspecțiile la fața locului (Secțiunea 1.3.2). În al treilea rând, a fost lansată o inițiativă specială pentru a promova în continuare o cultură unificată în materie de supraveghere în cadrul MUS (Secțiunea 1.3.3). Nu în ultimul rând, BCE elaborează, în prezent, un cadru pentru evaluarea eficacității supravegherii (Secțiunea 1.3.4).

1.3.1 Implementarea reformei SREP

În concordanță cu mandatul său, Supravegherea bancară a BCE evaluează periodic soliditatea financiară a băncilor aflate sub supravegherea sa directă prin intermediul procesului de supraveghere și evaluare (SREP). Pentru a răspunde evoluției rapide a peisajului riscurilor și în urma unei evaluări independente efectuate de experți^[23], BCE a lansat o reformă cuprinzătoare a SREP în 2024 pentru a consolida eficacitatea, eficiența și orientarea în funcție de riscuri a acestuia.

Primul ciclu din cadrul reformei SREP s-a încheiat în luna octombrie 2025, deciziile fiind adoptate cu șase săptămâni mai devreme decât în anii precedenți. Acest moment de referință este doar unul dintre efectele concrete ale reformei SREP, fiind înregistrate progrese semnificative în ceea ce privește toate cele șase obiective ale reformei.^[24]

• Evaluări ale riscurilor mai precise: începând cu anul 2023, BCE a adoptat o abordare bazată pe evaluări multianuale și a aplicat în evaluările sale un cadru de toleranță la risc.^[25] În 2025, exercițiul de evaluare multianuală a fost efectuat pentru 75% dintre elementele SREP și a fost extins la filialele băncilor.
• O mai bună integrare a activităților de supraveghere: pentru a obține o imagine mai cuprinzătoare asupra riscurilor băncilor și a reduce suprapunerile, ECS se bazează, în prezent, într-un mod mai sistematic pe informațiile obținute în urma inspecțiilor la fața locului, a analizelor tematice și a altor surse, nemaifiind dependente de datele de la sfârșitul anului. În plus, băncile primesc programul lor de supraveghere prudențială mai devreme în cursul anului, ceea ce le ajută să își alinieze planificarea.
• Utilizarea integrală a setului de instrumente de supraveghere: în prezent, se pune un accent mai mare pe comunicarea în timp util și pe escaladarea^[26] măsurilor de supraveghere. Pe lângă introducerea unei abordări pe mai multe niveluri pentru monitorizarea măsurilor adoptate,^[27] deciziile SREP s-au concentrat într-o măsură mai mare asupra celor mai structurale și grave aspecte, alte constatări fiind soluționate pe tot parcursul anului.
• Comunicare îmbunătățită: noul format al deciziilor SREP^[28] promovează un dialog mai țintit cu băncile, întrucât principalii factori determinanți ai riscurilor și preocupările în materie de supraveghere se evidențiază la început, într-un format simplificat.
• Metodologii mai stabile: BCE depune eforturi pentru ca metodologiile de supraveghere să devină mai stabile și mai previzibile. Actualizările, precum metodologia revizuită privind cerința din Pilonul 2^[29], fac ca metodologia să fie mai simplă și mai robustă.
• O mai bună utilizare a sistemelor informatice și a analizei datelor: instrumentele digitale sprijină supravegherea bazată pe date și interacțiunea eficace cu băncile, cum ar fi posibilitatea ca băncile să urmărească stadiul măsurilor lor calitative și să transmită dovezi direct autorităților lor de supraveghere.

1.3.1.1 Monitorizarea progreselor înregistrate

Pentru a asigura că reforma SREP oferă beneficiile dorite, Supravegherea bancară a BCE monitorizează în mod consecvent impactul acesteia în raport cu obiectivele principale. Această monitorizare se bazează pe un set de indicatori care sunt dezvoltați și perfecționați în continuare, acoperind cele șase obiective enumerate în cadrul reformei. Se preconizează că acești indicatori vor include disponibilitatea și utilizarea eficace a evaluării multianuale în cadrul SREP, amploarea și relevanța deciziilor și măsurilor SREP, utilizarea instrumentelor digitale pentru a sprijini monitorizarea în timp real a constatărilor și a măsurilor, precum și implementarea măsurilor SREP și promptitudinea generală a ciclului SREP. Acești indicatori vor fi raportați în edițiile viitoare ale Raportului anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

1.3.2 Supraveghere de nivel superior: reformarea activităților de supraveghere, altele decât SREP

În anul 2025, BCE și autoritățile naționale competente (ANC) au inițiat un set amplu suplimentar de reforme prin proiectul lor privind supravegherea de nivel superior. Acest proiect vizează raționalizarea și simplificarea principalelor procese de supraveghere, în completarea reformei SREP, și a fost conceput pentru a lua în considerare un sondaj de tip ascendent (bottom-up) realizat de unele ANC participante la supravegherea bancară europeană, precum și contribuții din partea sectorului bancar.

Proiectul acoperă principalele domenii prezentate în continuare.

1. Luarea deciziilor: BCE îmbunătățește eficiența, eficacitatea și natura bazată pe riscuri a proceselor sale decizionale în materie de supraveghere. Aceasta vizează, de exemplu, evaluările competenței și onorabilității și procedurile comune, precum autorizarea și aprobarea participațiilor calificate. Raționalizarea procesului decizional va accelera procesele de supraveghere pentru entitățile sale supravegheate și va permite BCE să își concentreze resursele asupra celor mai relevante aspecte. Deciziile simplificate urmează să fie puse în aplicare până în semestrul II 2026, fiind introduse, în timp, îmbunătățiri suplimentare pe măsură ce sunt implementate instrumentele digitale. În plus, la începutul anului 2026 va fi implementat un proces accelerat pentru securitizările simple cu transfer semnificativ al riscului (Caseta 2).
2. Modelele interne: raționalizarea proceselor de supraveghere legate de modelele interne este esențială pentru reducerea volumului de lucru al băncilor și al autorităților de supraveghere, generat de aprobările modificărilor semnificative ale modelelor. BCE introduce treptat abordări bazate într-o mai mare măsură pe riscuri pentru aprobarea modificărilor modelelor în general și a modificărilor aduse modelelor într-o etapă timpurie a procesului, ceea ce elimină necesitatea ca băncile să mențină în paralel mai multe versiuni ale modelelor. Aceste modificări vor fi puse în aplicare pe parcursul anului 2026.
3. Testările la stres: BCE a luat deja măsuri în ciclurile anterioare de testare la stres pentru a spori proporționalitatea, a introduce asigurarea calității datelor bazată într-o măsură mai mare pe riscuri și a reduce numărul ciclurilor de transmitere a datelor. BCE adoptă măsuri suplimentare pentru a-și raționaliza testările la stres prin adoptarea unor abordări mai agile și mai rapide, simplificând modelele și diminuând necesarul de resurse atât pentru bănci, cât și pentru autoritățile de supraveghere. Aceste modificări vor fi puse în aplicare începând cu testarea la stres tematică din 2026 și cu testarea la stres la nivelul UE din 2027.
4. Deciziile legate de capital: BCE introduce un proces „accelerat” pentru aprobarea operațiunilor cu fonduri proprii care sunt clar definite și au un risc scăzut. Această inițiativă vizează scurtarea timpului de procesare și va deveni operațională începând cu trimestrul I 2026. Prin investițiile continue în tehnologii digitale, BCE urmărește reducerea timpului de procesare la două săptămâni pentru cele mai simple cazuri.
5. Raportarea în scopuri de supraveghere: BCE depune eforturi pentru a raționaliza procesul de raportare și a reduce costurile pentru bănci, menținând totodată calitatea și relevanța datelor colectate. În 2025, BCE a distribuit un chestionar pentru a colecta propuneri din partea sectorului în vederea simplificării raportărilor, iar ulterior a organizat un workshop. BCE a revizuit „modelele cel mai puțin utilizate” și a redus cerințele de raportare existente. De exemplu, punctele de date din pachetul de raportare pentru exercițiul pe termen scurt din 2026 au fost diminuate cu 18,5%. În anul 2026, BCE intenționează să își perfecționeze și să își consolideze procesul pentru solicitările orizontale de raportare și să definească un concept al pragurilor de semnificație pentru solicitările de retransmitere a datelor. În ciclul SREP 2027 vor fi introduse îmbunătățiri suplimentare ale raportării datelor aferente exercițiului pe termen scurt. BCE implementează, de asemenea, măsuri de sporire a proporționalității în ceea ce privește cerințele de raportare aplicabile instituțiilor mici și cu grad redus de complexitate, inclusiv integrarea conceptului de instituție mică și cu grad redus de complexitate în Regulamentul FINREP al BCE.
6. Supravegherea la fața locului: BCE și ANC au convenit să introducă o serie de îmbunătățiri ale procesului de inspecție la fața locului în 2026. Printre aceste îmbunătățiri se numără evaluarea și raționalizarea orientărilor interne și externe legate de supravegherea la fața locului, elaborarea unor rapoarte de inspecție mai concise, consolidarea coordonării dintre echipele de inspecție la fața locului și introducerea unor misiuni mai scurte și mai țintite.

În fiecare dintre aceste șase domenii de activitate, BCE utilizează din ce în ce mai mult pentru activitatea sa de monitorizare instrumente digitale (cunoscute și sub denumirea de „tehnologie de supraveghere” sau „SupTech”). În acest context, BCE lansează un proiect informatic cuprinzător (2026-2028) pentru a continua digitalizarea proceselor de supraveghere de la un capăt la altul (end-to-end), inclusiv a procedurilor decizionale, printr-o integrare sporită a sistemelor interne și a portalului unic preconizat al MUS (Secțiunea 5.2.1). Promovarea infrastructurii digitale a BCE nu numai că ajută autoritățile de supraveghere să își îndeplinească rolurile într-un mod mai eficient și mai eficace, ci, în ultimă instanță, aduce beneficii și entităților supravegheate printr-o comunicare mai ușoară, o prelucrare mai rapidă a atribuțiilor de supraveghere și o mai mare eficiență în utilizarea resurselor.

1.3.2.1 Inițiative planificate suplimentare

În anul 2026, BCE va iniția o evaluare a ghidurilor sale în materie de supraveghere și a altor comunicări în vederea sporirii transparenței cu privire la așteptările sale și la abordările sale în materie de supraveghere. Unul dintre obiectivele acestei evaluări va fi acela de a sublinia încă o dată că orientările BCE nu stabilesc cerințe obligatorii care depășesc legislația UE aplicabilă.

În plus, BCE va revizui aplicarea proporționalității în supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative. Revizuirea va avea în vedere, în special, subsetul de instituții mai puțin semnificative incluse în cadrul existent al instituțiilor mici și cu grad redus de complexitate. Revizuirea va lua în considerare aspecte precum frecvența și amploarea evaluării SREP, procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP) și procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (internal liquidity adequacy assessment process – ILAAP), precum și testarea la stres la nivelul întregului sector.

1.3.2.2 Implementare și monitorizare

Modificările convenite ca parte a proiectului de supraveghere de nivel superior vor fi implementate în 2026 și în anii următori, în paralel cu activitatea în curs de consolidare a culturii unice a supravegherii (Secțiunea 1.3.3). BCE va monitoriza progresele înregistrate în implementarea diverselor inițiative din cadrul tuturor reformelor și va raporta cu privire la aceste progrese în Raportul anual privind activitățile de supraveghere.

1.3.3 Cultura supravegherii în cadrul MUS

În luna februarie 2025, Consiliul de supraveghere a BCE a lansat inițiativa privind cultura supravegherii^[31] cu scopul de a oferi o platformă pentru dezbateri pe teme precum reforma SREP (Secțiunea 1.3.1) și proiectul privind supravegherea de nivel superior (Secțiunea 1.3.2). Această inițiativă multianuală urmărește să asigure implementarea consecventă și eficace a acestor reforme și proiecte la nivelul supravegherii bancare europene, prin promovarea unei culturi comune a supravegherii care să fie în concordanță cu cele trei obiective strategice principale ale sale.

• Supraveghere bazată pe riscuri: prioritizarea riscurilor semnificative, asumarea responsabilității pentru decizii și luarea de măsuri decisive.
• Supraveghere eficientă și eficace: obținerea de rezultate în timp util, remedierea promptă a problemelor și stimularea îmbunătățirii continue.
• Supraveghere integrată: colaborarea în cadrul supravegherii bancare europene pentru a obține rezultate mai bune ca o singură echipă.

Pentru a atinge aceste obiective strategice, a fost elaborat un plan de activare pentru consolidarea comunicării și a colaborării, dezvoltarea competențelor și a abilităților de conducere, sporirea accentului pe riscuri și priorități și îmbunătățirea eficienței operaționale.

Această inițiativă multianuală este implementată în comun de Supravegherea bancară a BCE și de ANC.

1.3.4 Evaluarea eficacității supravegherii

O supraveghere eficace asigură că băncile își remediază deficiențele în timp util. Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a-și spori continuu eficacitatea, permițând autorităților de supraveghere să evalueze cu promptitudine riscurile prudențiale, să identifice deficiențele semnificative și să își utilizeze cu mai multă eficacitate setul de instrumente de supraveghere și competențele de supraveghere.

În 2025, BCE a elaborat un cadru pentru evaluarea eficacității sale în materie de supraveghere. Acest cadru definește metodologiile care pot fi utilizate pentru evaluarea eficacității activităților sale de supraveghere relevante, în special a metodologiilor utilizate pentru implementarea priorităților sale în materie de supraveghere.

Există unele obstacole naturale în evaluarea eficacității supravegherii, cum ar fi faptul că rezultatele activităților de supraveghere pot: (i) să nu fie direct observabile în datele financiare sau statistice, (ii) să aibă un impact întârziat și (iii) să fie influențate de factori externi din afara sferei de influență a autorității de supraveghere. Prin urmare, este esențial ca evaluările autorităților de supraveghere să fie pregătite în mod adecvat încă de la începutul activităților lor de supraveghere. Pe parcursul etapei de planificare, se așteaptă ca ECS să definească obiective clare care să specifice impactul preconizat asupra entităților lor supravegheate, să determine modul în care acest impact poate fi măsurat, chiar dacă numai parțial prin utilizarea unor indicatori specifici, și să identifice cerințele corespunzătoare în materie de date.

Evaluarea eficacității sale în materie de supraveghere permite, în ultimă instanță, ca BCE să utilizeze concluziile desprinse în urma evaluărilor pentru a îmbunătăți în permanență modul în care își desfășoară activitățile de supraveghere, de exemplu pentru a decide dacă o vulnerabilitate prioritară a fost abordată în mod corespunzător sau dacă strategia sa de supraveghere pentru remedierea unor astfel de vulnerabilități trebuie ajustată. Aceste evaluări pot fi utilizate, de asemenea, drept contribuție la cele mai bune practici sau metode utilizate pentru obținerea anumitor rezultate preconizate în materie de supraveghere.

Evaluarea eficacității sale în materie de supraveghere poate sprijini, de asemenea, comunicarea BCE cu părțile interesate externe, precum Parlamentul European, și poate contribui la o dezbatere generală cu privire la responsabilitatea Supravegherii bancare a BCE.

1.4 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.4.1 Supravegherea la distanță

Supravegherea directă a instituțiilor de credit se axează pe identificarea și atenuarea proactivă a riscurilor pentru a asigura menținerea rezilienței băncilor și buna gestionare a acestora într-un mediu tot mai complex și mai dinamic.

Supravegherea la distanță devine eficace prin utilizarea unui sistem integrat și coordonat de planificare, menit să permită ECS să își echilibreze resursele între atribuțiile de supraveghere orizontale, cele specifice băncilor și cele ad-hoc (a se vedea, de asemenea, Secțiunea 1.4.1.2).

1.4.1.1 Principiul proporționalității

Supravegherea bancară a BCE aplică principiul proporționalității în activitățile și metodele sale de supraveghere. Amploarea și intensitatea supravegherii depind de factori precum dimensiunea, importanța sistemică, profilul de risc și complexitatea modelului de afaceri al băncii.

În concordanță cu abordarea SREP multianuală a Supravegherii bancare a BCE (Secțiunea 1.3.1), băncile cu profiluri de risc stabile și mai puțin complexe pot face obiectul unor evaluări în scopul supravegherii mai reduse ca număr sau mai puțin frecvente, în timp ce pentru instituțiile cu grad de risc mai ridicat sau cu relevanță sistemică mai mare se acordă prioritate evaluărilor mai cuprinzătoare.

Prin urmare, ECS responsabile de instituțiile semnificative de dimensiuni mai mari și/sau cu grad de risc mai ridicat planifică și desfășoară, de regulă, mai multe activități de supraveghere pe parcursul anului decât ECS care supraveghează instituții de dimensiuni mai mici și/sau mai puțin complexe.

1.4.1.2 Procesul de planificare a supravegherii și activitățile de supraveghere

Procesul de planificare a supravegherii urmează o abordare consecventă și integrată prin care prioritățile în materie de supraveghere orientează planificarea activităților orizontale, a inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne, precum și a activităților de supraveghere ale ECS.

Pentru a asigura o supraveghere eficace, BCE și ANC colaborează îndeaproape la planificarea activităților lor, ținând seama în mod corespunzător de prioritățile în materie de supraveghere, de riscurile specifice băncilor și de cadrul de toleranță la risc. Această planificare implică selectarea unor eșantioane de entități supravegheate care urmează să participe la activitățile orizontale și la fața locului. Unul dintre rezultatele acestui proces este programul de lucru la nivel înalt, care completează procesul de planificare generală al ECS.

În orice an dat, activitățile de supraveghere planificate de ECS se reflectă în programul anual de supraveghere prudențială. Procesul de planificare a supravegherii este o componentă importantă a comunicării ECS cu entitatea supravegheată. Un plan de activitate simplificat ce descrie activitățile de supraveghere care justifică implicarea sau contribuția entităților supravegheate este transmis băncilor până la sfârșitul anului.

În urma reformei SREP și a trecerii la un cadru de evaluare multianual mai integrat, activitățile de supraveghere planificate în cadrul programului menționat mai sus oferă o contribuție analitică esențială la evaluările SREP ale ECS (Secțiunea 1.3.1).

Pe baza principiului proporționalității, planurile de activități la distanță includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP); (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ); și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare planificarea activității la caracteristicile specifice ale grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă).

1.4.1.3 Măsuri de supraveghere

Măsurile de supraveghere constituie unul dintre principalele rezultate ale activităților periodice de supraveghere desfășurate la fața locului și la distanță.^[32] Acestea stabilesc măsurile detaliate care trebuie adoptate de entitățile supravegheate în vederea remedierii deficiențelor. ECS sunt responsabile de monitorizarea implementării eficace și în timp util a acestor măsuri. În 2025, numărul de noi măsuri de supraveghere s-a redus comparativ cu 2024. Cei mai importanți factori determinanți ai măsurilor de supraveghere au fost activitățile la fața locului, inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne (efectuate în cea mai mare parte la fața locului) reprezentând aproape 63% din totalul măsurilor. Similar anilor anteriori, cele mai multe măsuri noi de supraveghere au avut legătură cu riscul de credit (42,5%), urmat de guvernanța internă (10,7%) (Graficul 2).

Graficul 2

Măsuri de supraveghere

a) Numărul de măsuri înregistrate în fiecare an

b) Măsuri noi adoptate în 2025, pe activitate	c) Măsuri noi adoptate în 2025, pe categorie de risc

1.4.1.4 Analiza orizontală SREP

La data de 18 noiembrie 2025, BCE a publicat rezultatele SREP 2025 agregate pentru entitățile sale supravegheate. Acestea au inclus evoluții ale scorurilor SREP, ale cerințelor și orientării privind capitalul din Pilonul 2, măsuri calitative și o analiză a anumitor domenii de risc. BCE a pus la dispoziție cerințele de capital din Pilonul 2 specifice băncilor pentru anul 2026 aplicabile, inclusiv cele utilizate pentru contracararea riscului efectului de levier excesiv. Toate entitățile supravegheate și-au exprimat consimțământul cu privire la publicarea cerințelor din Pilonul 2 și a cerințelor din Pilonul 2 privind indicatorul efectului de levier specifice.

Scorul general SREP s-a îmbunătățit în continuare, ajungând la 2,5, față de 2,6 în 2024, numai 6% dintre bănci consemnând o deteriorare a scorurilor lor, iar 19% dintre bănci obținând un scor mai bun. Cerințele și orientările globale de capital s-au menținut, în medie, la un nivel stabil de 15,6% din activele ponderate în funcție de risc, în timp ce mediana cerințelor din Pilonul 2 s-a situat la 2,3%, nivel în mare măsură nemodificat comparativ cu anul precedent. În plus, orientarea medie din Pilonul 2 s-a redus de la 1,3% la 1,1%, rezultatele testării la stres din 2025 indicând că pierderile mai mari proiectate din riscul de credit, riscul de piață și riscul operațional au fost anulate de nivelul ridicat al profiturilor agregate acumulate în 2024. Aceasta a condus la o diminuare totală mai mică a capitalului și, prin urmare, la un nivel mai scăzut al orientării din Pilonul 2 (Secțiunea 1.1.1).

SREP 2025 a confirmat că, în ansamblu, băncile aflate sub supravegherea BCE au rămas reziliente, cu poziții solide de capital și de lichiditate. Această evoluție a fost susținută de o reglementare puternică, de o supraveghere eficientă și de răspunsul extraordinar al politicii fiscale și monetare la șocurile macroeconomice recente, precum pandemia de COVID-19, războiul dus de Rusia în Ucraina și criza energetică ulterioară. Cu toate acestea, contextul în care funcționează băncile rămâne tot mai dificil, pe fondul riscurilor geopolitice și al incertitudinilor economice pe mai multe niveluri. Privind în perspectivă, băncile ar trebui să își mențină reziliența financiară și operațională, să își consolideze modelele de afaceri și să devină mai competitive, ceea ce le-ar face mai apte să deservească economia reală a Europei.

1.4.2 Supravegherea la fața locului

În conformitate cu Regulamentul privind MUS, monitorizarea de către BCE a entităților supravegheate se realizează atât prin supraveghere la distanță, cât și prin supraveghere la fața locului, combinarea acestor modalități având scopul de a asigura o analiză detaliată și riguroasă a operațiunilor. Supravegherea la fața locului se efectuează prin inspecții la fața locului, care sunt investigații aprofundate ale riscurilor și ale controalelor și guvernanței riscurilor, sau prin investigații privind modelele interne, care reprezintă evaluări aprofundate ale modelelor interne utilizate pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii, în special în ceea ce privește metodologiile, riscul, precum și controalele și guvernanța riscurilor.

În anul 2025, au fost lansate 163 de inspecții la fața locului și 77 de investigații privind modelele interne pentru instituțiile semnificative. Inspecțiile la fața locului efectuate în 2025 au vizat atât riscurile financiare, cât și riscurile nefinanciare. Domeniile supuse investigării au fost aliniate la prioritățile în materie de supraveghere ale BCE, ceea ce a asigurat că preocupările specifice băncilor au fost, de asemenea, abordate. În plus, în 2025 BCE a demarat testele de penetrare bazate pe amenințări la nivelul instituțiilor semnificative, o nouă responsabilitate care decurge din articolul 26 alineatul (1) din DORA.

Investigațiile privind modelele interne efectuate în 2025 au vizat cu precădere domenii precum modificările semnificative ale modelelor generate de operațiunile periodice de întreținere a modelelor și de remedierea obligațiilor legate de investigațiile privind modelele interne desfășurate anterior.

În luna iulie 2025, BCE și-a actualizat Ghidul privind modelele interne pentru a asigura alinierea la modificările introduse de CRR III, a clarifica interpretarea dată de BCE cerințelor de reglementare și a răspunde solicitărilor din partea sectorului de orientări, precum cele privind utilizarea învățării automate în modelele interne. Ghidul conține, de asemenea, clarificări cu privire la anumite aspecte observate de BCE în timpul investigațiilor privind modelele interne.

Graficul 3

Inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne lansate în 2023, 2024 și 2025

(număr de investigații)

Activitățile și rezultatele supravegherii la fața locului efectuate de BCE au fost puse, de asemenea, la dispoziție în Supervision Newsletter.^[33]

1.4.2.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului în funcție de tipul de risc

Cu privire la calcularea capitalului reglementat (Pilonul 1), principalele constatări au vizat: (i) alocarea inadecvată a ponderilor de risc pentru expuneri; (ii) determinarea necorespunzătoare a tehnicilor de diminuare a riscului de credit; și (iii) cadrele de control insuficiente pentru procesul de calculare a cerințelor de capital, în special în ceea ce privește riscul de credit.

Referitor la procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP), cele mai critice constatări au evidențiat: (i) metodologii și ipoteze de cuantificare a capitalului intern insuficient de solide, inconsecvente, excesiv de optimiste și implementate în mod necorespunzător; și (ii) deficiențe în testările la stres la nivelul întregii instituții rezultate din frecvența necorespunzătoare și acoperirea inadecvată atât a perspectivelor normative, cât și a celor economice.

În ceea ce privește riscul de credit, la nivelul băncilor s-au evidențiat vulnerabilități semnificative în ceea ce privește cuantificarea exactă a pierderilor anticipate din activitatea de creditare pentru creditele performante. Mai exact, inspecțiile la fața locului au identificat în continuare nevoi considerabile de îmbunătățire a cadrelor băncilor privind creșterea semnificativă a riscului de credit. Astfel de deficiențe au condus la riscuri de reclasificări insuficiente în Stadiul 2 și la deprecieri posibil subestimate. S-au constatat deficiențe și în estimarea și calibrarea parametrilor referitori la probabilitatea de nerambursare și pierderea în caz de nerambursare din modelele băncilor privind pierderile anticipate din activitatea de creditare. Unele bănci s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește detectarea deteriorării bonității contrapartidelor, apărând probleme în procesele de monitorizare, precum sistemele de evaluare a garanțiilor și de avertizare timpurie.

Au fost identificate, de asemenea, deficiențe cu privire la guvernanță, inclusiv controale interne deficitare, cadre inadecvate de gestionare a riscurilor și proceduri necorespunzătoare de acordare a împrumuturilor. Au persistat dificultăți în identificarea cazurilor de nerambursare în baza cadrului privind improbabilitatea de plată, calitatea și implementarea factorilor declanșatori dovedindu-se deficitare. Aceste aspecte au evidențiat necesitatea unor practici mai stricte de gestionare a riscurilor și de monitorizare a creditelor în vederea respectării standardelor de reglementare.

Cu privire la riscul de lichiditate, cele mai grave constatări au fost legate de raportarea în scopuri de reglementare și de calcularea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate și a indicatorului de finanțare stabilă netă. Constatările critice au constat, de asemenea, în identificarea unor neconcordanțe între planul de finanțare, planul de finanțare pentru situații neprevăzute și strategia privind riscul de lichiditate. Alte constatări au evidențiat deficiențe la nivelul cadrului organizatoric pentru gestionarea riscului de lichiditate, inclusiv vulnerabilități la nivelul guvernanței, al strategiei de risc și al elaborării scenariilor pentru testarea la stres din perspectiva lichidității.

Referitor la riscul de rată a dobânzii și riscul de marjă de credit din portofoliul bancar (interest rate risk and credit spread risk in the banking book – IRRBB/CSRBB), au fost identificate probleme grave în măsurarea și gestionarea IRRBB, precum ipoteze de modelare inadecvate, formalizarea insuficientă, elaborarea deficitară a strategiilor IRRBB, date neactualizate, sisteme informatice sau cadre privind riscul de model necorespunzătoare. Alte constatări grave au vizat lipsa de implicare a organelor de conducere în definirea și monitorizarea proceselor de risc IRRBB și în elaborarea de cadre de gestionare a CSRBB.

În ceea ce privește riscul de piață, principalele constatări s-au referit la riscul de evaluare, guvernanță, gestionarea riscului și riscul de credit al contrapartidei. Constatările privind riscul de evaluare au evidențiat vulnerabilități în ceea ce privește ajustările prudențiale și contabile, verificarea independentă a prețurilor și amânarea profitului inițial („day-one profit”). S-au constatat, de asemenea, vulnerabilități în ceea ce privește guvernanța, cadrele de limitare a riscurilor și practicile vizând portofoliile de tranzacționare și cele bancare. Inspecțiile privind riscul de credit al contrapartidei au identificat deficiențe în ceea ce privește modelarea și validarea indicatorilor-cheie (de exemplu, pentru posibile expuneri viitoare sau testări de stres), monitorizarea limitelor și gestionarea garanțiilor. În cadrul preparativelor pentru implementarea revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare, au fost identificate aspecte atât calitative, cât și cantitative, inclusiv roluri și responsabilități neclare, dificultăți legate de externalizare, lipsa validării independente și lacune metodologice.

Cu privire la guvernanța internă și constatările strâns legate de aceasta, problemele au inclus: (i) vulnerabilități în agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor din cauza cadrelor de guvernanță, a arhitecturii datelor și a infrastructurii informatice deficitare, care afectează acuratețea și integritatea datelor; (ii) independența, domeniul de activitate și resursele pentru toate funcțiile de control intern; și (iii) deficiențe în ceea ce privește evaluările legate de riscul de externalizare, în special a serviciilor informatice (a se vedea mai jos).

Referitor la modelul de afaceri și profitabilitate, constatările critice au inclus aspecte legate de orientarea factorilor determinanți ai profitabilității, executarea strategiei, cadrele de stabilire a prețurilor produselor, metodologii și monitorizare, alocarea costurilor, ipotezele planului de afaceri și proiecțiile financiare. Activitățile de transformare digitală au evidențiat vulnerabilități similare celor evidențiate de inspecțiile la fața locului anterioare.

În ceea ce privește riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, rezultatele inspecțiilor la fața locului au arătat că băncile nu au reușit să identifice în totalitate riscurile, să analizeze importanța acestora și să furnizeze declarații exacte privind apetitul pentru risc. Alte constatări frecvente au arătat că factorii determinanți ai riscurilor legate de schimbările climatice nu au fost integrați în procesul de gestionare a riscului de credit, în monitorizarea de către organul de conducere sau în cadrul de date.

Cu privire la riscul informatic, cea mai mare parte a constatărilor grave au continuat să fie observate în domeniul gestionării tehnologiei informației și a securității cibernetice, mai ales în ceea ce privește capacitățile de protecție a datelor și de detectare. Similar anului precedent, au fost identificate deficiențe considerabile în ceea ce privește externalizarea serviciilor informatice și gestionarea riscului informatic generat de terți. Aceste probleme au introdus riscuri semnificative la adresa continuității activității, în special pe fondul unor mutații geopolitice rapide.^[34] În plus, au predominat vulnerabilități semnificative în ceea ce privește gestionarea riscului informatic și guvernanța informatică. Constatările au fost adesea legate de identificarea și evaluarea riscurilor și de rolul organului de conducere în ceea ce privește responsabilitățile sale de monitorizare.^[35]

În concluzie, inspecțiile au evidențiat încălcări ale reglementărilor și calcule eronate ale riscurilor, în pofida îmbunătățirilor generale la nivelul gestionării riscurilor. Deficiențele semnificative legate de cuantificarea riscurilor, guvernanță și controalele interne au subliniat necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a asigura reziliența sectorului bancar pe fondul incertitudinilor geopolitice și economice actuale.

1.4.2.2 Principalele constatări în urma investigațiilor privind modelele interne

Investigațiile privind modelele interne evaluează dacă modelele interne utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital respectă cerințele juridice și de reglementare. Investigațiile privind modelele interne pot fi declanșate la cererea unei bănci, de exemplu în cazul aprobărilor inițiale ale modelelor, al modificării semnificative a modelelor, al extinderii modelelor, al implementării acestora, al utilizării parțiale permanente sau al revenirii la abordări mai puțin sofisticate în ceea ce privește modelele, sau pot fi inițiate de BCE.

În 2025, peste 90% dintre investigațiile privind modelele interne au fost declanșate de solicitările din partea băncilor de a evalua modificări ale modelelor, de aprobările inițiale ale modelelor sau de extinderile modelelor. Similar anului 2024, numărul de investigații privind modelele interne inițiate de BCE s-a situat la aproximativ 5%. De asemenea, BCE a primit și a evaluat numeroase solicitări de revenire la abordări mai puțin sofisticate. Aceste solicitări au fost în concordanță cu inițiativele mai ample adoptate în vederea simplificării modelelor interne ca răspuns la standardele mai detaliate și mai stricte care rezultă atât din normele ABE, cât și din reglementările UE, în special pentru portofoliile de dimensiuni mai mici și/sau cu date reprezentative limitate.

Investigațiile privind modelele interne efectuate în 2025 au evidențiat mai multe vulnerabilități, fiind identificate, în medie, 16 constatări pentru fiecare investigație privind modelele interne, dintre care aproape jumătate erau de o gravitate ridicată.^[36]

Concentrându-se asupra aspectelor pur procedurale ale modelelor bazate pe ratinguri interne pentru riscul de credit, aproximativ două cincimi dintre constatări au fost de o gravitate ridicată. Mai mult de jumătate dintre acestea au vizat deficiențe la nivelul infrastructurii informatice, al documentației și al procesului de acordare a ratingurilor. Proporția a fost similară (două cincimi) și în cazul modelării probabilității de nerambursare și a pierderii în caz de nerambursare. În ceea ce privește modelarea probabilității de nerambursare, aproape două treimi dintre constatările grave au vizat cuantificarea riscurilor și structura sistemului de rating, în timp ce pentru modelarea pierderii în caz de nerambursare, constatările legate de cuantificarea riscurilor și structura sistemului de rating au reprezentat aproximativ jumătate. Pentru domeniile în care au fost înregistrate numeroase constatări grave, BCE a oferit clarificări suplimentare în versiunea revizuită a Ghidului privind modelele interne.

În perioada de raportare a fost finalizată o investigație privind riscul de piață, ca urmare a noilor cerințe iminente care decurg din revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare. Principalele vulnerabilități au fost identificate în cazul unora dintre elementele constitutive ale noii abordări.

Au avut loc mai multe investigații noi pentru evaluarea abordării standardizate a ajustărilor evaluării creditului, introdusă începând cu luna ianuarie 2025 în conformitate cu un regulament nou, care a inclus un nou model de expunere reglementară, sub rezerva aprobării de către autoritățile de supraveghere. S-au constatat vulnerabilități în principal în ceea ce privește domeniile de aplicare, calculele în materie de reglementare, precum și calitatea și mentenanța datelor.

Cu privire la riscul de credit al contrapartidei, principalele vulnerabilități au vizat extinderi semnificative ale modelelor pentru serviciile de tip prime brokerage. În aceste cazuri, majoritatea problemelor au fost generate de utilizarea pentru riscul de credit al contrapartidei a unui motor de calculare a valorii la risc conceput inițial pentru riscul de piață, de deficiențe în modelarea creșterii vertiginoase a expunerilor, inclusiv a factorilor de risc aferenți, precum și de testarea ex post și de validarea stabilirii prețurilor.

1.4.3 Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare

Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare este o componentă esențială a cadrului Basel III revizuit. Aceasta constă într-o revizuire majoră a cerințelor de capital din Pilonul 1 pentru riscul de piață, care se bazează pe învățămintele desprinse în urma crizei financiare mondiale din 2007-2008 și vizează reducerea probabilității și impactului unor evenimente similare în viitor. Mai exact, aceasta introduce norme mai stricte pentru clasificarea activelor din interiorul sau din afara portofoliului de tranzacționare, o abordare standardizată alternativă, care este mai sensibilă la riscuri, dar și mai complexă decât actuala abordare standardizată, precum și cerințe suplimentare pentru utilizarea modelelor interne.

Din cauza incertitudinilor ridicate cu privire la punerea în aplicare a acordului Basel III în alte jurisdicții cărora li se aplică normele Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, Comisia Europeană a amânat cu un an, până la 1 ianuarie 2027, aplicarea de către UE a acestor standarde privind portofoliul de tranzacționare, în conformitate cu regulamentul său delegat din 12 iunie 2025^[37]. La data de 6 noiembrie 2025, Comisia a lansat o consultare specifică (care s-a încheiat la 6 ianuarie 2026) cu privire la opțiunile de politică pentru atenuarea efectelor negative asupra capitalului pentru băncile din UE pe o perioadă de trei ani, care se încheie în 2029.^[38]

În anul 2025, BCE a urmărit aplicarea măsurilor adoptate în urma constatărilor rezultate dintr-o analiză țintită la distanță și din mai multe inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne, examinând și analizând comparativ planurile de măsuri de remediere ale băncilor. În plus, unele dintre inspecțiile la fața locului în cadrul cărora s-a verificat punerea în aplicare a abordării standardizate alternative au identificat deficiențe specifice băncilor în calculele subiacente, în procesele operaționale și în gestionarea datelor, cum ar fi aspecte legate de evidența contabilă care împiedică surprinderea corespunzătoare a senzitivităților, precum și în implicarea celei de-a doua și a celei de-a treia linii de apărare, de exemplu validările incomplete ale senzitivităților sau absența analizelor de audit intern. Au fost evidențiate atât aspecte calitative, cât și aspecte cantitative, inclusiv roluri și responsabilități neclare, dificultăți legate de externalizare, lipsa validării independente și inconsecvențe în ceea ce privește amploarea calculelor în cadrul abordării standardizate alternative, cum ar fi curburile lipsă privind instrumentele financiare, cu deficiențe în materie de opționalitate și metodologie, inclusiv clasificarea incorectă a unor factori de risc prin utilizarea unor metode bazate pe senzitivitate sau calcularea necorespunzătoare a valorilor noționale în majorările pentru riscul rezidual. În ceea ce privește implementarea operațională, băncile s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea datelor, în special cu privire la calitatea și disponibilitatea unui volum mare de date cu caracter granular, la infrastructura tehnologică și la interpretarea și consecvența în materie de reglementare, pe fondul diferențelor dintre jurisdicții. Totodată, în pofida existenței unei abordări standardizate alternative, băncile au întâmpinat dificultăți suplimentare legate de complexitatea calculelor, fiind necesară calcularea a trei indicatori diferiți, astfel cum se prevede, de exemplu, în cazul metodei bazate pe senzitivitate.

Primele două inspecții la fața locului privind abordarea standardizată alternativă au avut loc în 2023, o alta în 2024 și alte patru în 2025. În plus, printr-o campanie, sunt planificate alte șase inspecții la fața locului de același tip pentru anul 2026, alături de implicarea continuă în materie de supraveghere pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare.

1.4.4 Supravegherea băncilor din afara UE

În anul 2025, BCE a supravegheat 14 filiale ale băncilor din afara UE care își desfășoară activitatea în zona euro. Aceste entități dețin împreună active totale în valoare de 1 900 de miliarde EUR, reprezentând 7% din totalul activelor din cadrul Supravegherii bancare a BCE, și au un rol important în sistemul financiar al UE și în economia reală ca furnizori de produse bancare corporative și de investiții. Portofoliul lor de tranzacționare combinat s-a ridicat la 815 miliarde EUR, reprezentând 19% din totalul activelor financiare destinate tranzacționării în cadrul Supravegherii bancare a BCE. Activele lor deținute în custodie au ajuns la 17 000 de miliarde EUR, reprezentând 38% din totalul activelor deținute în custodie în cadrul Supravegherii bancare a BCE în trimestrul III 2025.

În 2025, amprenta băncilor din afara UE prezente în Europa a crescut ușor comparativ cu anul 2024, pe măsură ce implementarea modelelor-țintă de operare legate de Brexit s-a apropiat de finalizare. Acest moment de referință a marcat tranziția către o etapă operațională mai stabilă și mai matură pentru aceste instituții. În consecință, supravegherea BCE nu s-a mai axat pe prioritățile post-Brexit inițiale, precum evaluarea modelelor de afaceri ale băncilor, mecanismele de guvernanță ale acestora și legăturile acestora cu companiile-mamă, dar și prevenirea structurilor „de fațadă”, ci s-a reorientat către o abordare mai adaptată, destinată contracarării riscurilor și tratării caracteristicilor specifice ale instituțiilor individuale.

O prioritate principală pentru BCE continuă să fie aplicarea consecventă la nivelul tuturor entităților a standardelor de reglementare și de supraveghere pentru băncile din afara UE. Prin urmare, autoritățile de supraveghere au continuat să adopte o abordare concertată pentru a trata teme comune, îndeosebi în domeniile afectate de dimensiunea unei filiale sau de (inter)dependențele puternice în cadrul grupurilor, precum reziliența modelelor de afaceri, agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, cadrele privind reziliența operațională, evaluarea planurilor de redresare și gestionarea riscurilor geopolitice.

BCE a continuat să monitorizeze executarea planurilor de punere în aplicare, rezultate din cartografierea compartimentelor de tranzacționare (Caseta 2 din Raportul anual 2023 al BCE privind activitățile de supraveghere). De asemenea, BCE a continuat să interacționeze cu băncile din afara UE cu privire la implicațiile articolului 21c din Directiva privind cerințele de capital și la implementarea planificată a cerințelor la nivel național. Începând cu 11 ianuarie 2027, dispozițiile articolului menționat vor impune ca grupurile bancare din țări terțe să creeze o prezență fizică în UE pentru activități care implică atragerea de depozite și acordarea de împrumuturi și garanții. Se estimează că aceasta va conduce la o creștere semnificativă a activelor, precum și la noi modificări ale modelelor de operare ale băncilor din afara UE, necesitând astfel un angajament sporit în materie de supraveghere, mai ales în legătură cu o gamă mai largă de activități și profiluri de risc.

1.5 Monitorizarea și supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative de către BCE

1.5.1 Structura sectorului instituțiilor mai puțin semnificative

Numărul instituțiilor mai puțin semnificative s-a redus la 1 828 de entități, la cel mai înalt nivel de consolidare, în trimestrul III 2025, comparativ cu 1 864 de instituții mai puțin semnificative la sfârșitul anului 2024. 77% dintre toate instituțiile mai puțin semnificative europene sunt situate în Germania și Austria. În 2025, schimbările din sectorul instituțiilor mai puțin semnificative s-au referit la 49 de fuziuni, majoritatea acestora având loc în Germania. De asemenea, au fost retrase opt autorizații bancare și au fost acordate șase autorizații noi.

Deși sectorul instituțiilor mai puțin semnificative cuprinde modele de afaceri diverse și, uneori, foarte specializate, furnizorii de credite pentru sectorul de retail și de credite de consum au rămas categoria predominantă, reprezentând aproximativ 61%. Aceștia constau adesea în bănci regionale de economii sau cooperatiste, multe dintre acestea fiind membre ale sistemelor instituționale de protecție.

Deși numărul instituțiilor mai puțin semnificative a consemnat o scădere generală, acest sector a continuat să dețină o pondere relevantă în sectorul bancar din zona euro, reprezentând circa 15% din totalul activelor bancare, exceptând infrastructurile pieței financiare care funcționează în baza unei autorizații bancare. Ponderea activelor instituțiilor mai puțin semnificative în activele bancare totale ale țării respective înregistrează o deviație considerabilă, indicând diferențe structurale între țările din zona euro. În Austria, Germania, Luxemburg și Malta, instituțiile mai puțin semnificative au reprezentat mai mult de o treime din activele totale deținute în sectorul bancar intern, în timp ce, în majoritatea celorlalte țări, sectorul instituțiilor mai puțin semnificative este relativ redus. De exemplu, în Belgia, Franța și Grecia, acest sector reprezintă numai 3,7%, 1,5% și, respectiv, 5,1% din totalul activelor bancare.

Graficul 4

Clasificarea modelelor de afaceri ale instituțiilor mai puțin semnificative

(%)

1.5.2 Activități de monitorizare selectate

Un mandat important pentru monitorizarea instituțiilor mai puțin semnificative constă în promovarea unor standarde ridicate și consecvente de supraveghere pentru instituțiile mai puțin semnificative la nivelul supravegherii bancare europene. Un aspect esențial în acest sens l-a constituit, în ultimii ani, gestionarea creditelor neperformante, mai ales în condițiile în care rata creditelor neperformante pentru portofoliile de împrumuturi destinate instituțiilor mai puțin semnificative a continuat să crească din nou în perioada recentă. Un număr considerabil de instituții mai puțin semnificative s-au confruntat în continuare cu dificultăți generate de creditele neperformante reziduale aflate în stoc timp de mulți ani, ceea ce a cauzat posibile pierderi suplimentare și a limitat capacitatea băncilor de a acorda noi credite. Prin urmare, BCE, în colaborare cu ANC, a elaborat o nouă orientare^[39] care stabilește o abordare comună pentru așteptările în materie de supraveghere cu privire la acoperirea stocului de credite neperformante reziduale. Această inițiativă beneficiază de mai mulți ani de experiență în utilizarea unei abordări similare pentru instituțiile semnificative, doar cu un grad considerabil mai mare de proporționalitate în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

Printre alte inițiative de promovare a acestor standarde ridicate și consecvente de supraveghere pentru instituțiile mai puțin semnificative s-au numărat: (i) contracararea riscurilor TIC, de exemplu punerea în aplicare a DORA și dezvoltarea de instrumente de monitorizare a riscurilor TIC; (ii) elaborarea unor abordări comune pentru supravegherea anumitor caracteristici sau riscuri ale modelelor de afaceri, precum FinTech și concentrarea ridicată a canalelor de finanțare; și (iii) înființarea unui grup de contact, cu participarea BCE și a mai multor ANC, pentru a promova practicile de supraveghere pentru riscurile legate de schimbările climatice și de natură ale instituțiilor mai puțin semnificative. De asemenea, au fost efectuate diverse exerciții legate de evaluarea comparativă a instituțiilor mai puțin semnificative, cum ar fi monitorizarea periodică a riscului de credit și analiza comparativă în cadrul SREP, analiza orizontală a riscului de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, monitorizarea sistemelor instituționale de protecție hibride și exercițiul de identificare a instituțiilor mai puțin semnificative care înregistrează o creștere semnificativă la nivelul activităților principale. Aceste inițiative pot conduce la activități de monitorizare desfășurate de ANC sau de BCE în cazul în care au fost identificate vulnerabilități sau riscuri semnificative.

Pe lângă armonizarea standardelor de supraveghere, funcția de monitorizare a continuat să se axeze pe procesele de supraveghere și să promoveze abordări comune. În acest sens, în 2025 a fost lansat un proiect de inventariere și optimizare în continuare a abordărilor în materie de supraveghere destinate soluționării constatărilor și a măsurilor de supraveghere pentru instituțiile mai puțin semnificative, proiect care va continua în 2026.

În anul 2025, autoritățile de supraveghere a instituțiilor mai puțin semnificative au acordat o atenție deosebită analizei și soluționării dificultăților cu care se confruntă băncile mai mici ca urmare a creșterii cerințelor de reglementare. Activitatea legată de aspectul proporționalității s-a axat, în special, pe instituțiile mici și cu grad redus de complexitate și va continua în 2026, cu scopul de a spori nivelul de proporționalitate aplicat practicilor de supraveghere, fără a compromite reziliența sectorului instituțiilor mai puțin semnificative în ansamblu.

1.5.3 Activități orizontale privind testarea la stres a instituțiilor mai puțin semnificative

În anul 2025, BCE și ANC au încheiat o monitorizare specială a analizei din 2022 a practicilor naționale pentru testarea la stres în scopul supravegherii a instituțiilor mai puțin semnificative, finalizând un bilanț cantitativ al celor mai recente rezultate agregate ale testării la stres a instituțiilor mai puțin semnificative și al mai multor indicatori aferenți testării la stres.

Pentru a împărtăși cunoștințele dobândite în urma exercițiilor de testare la stres, BCE și ANC au organizat workshopuri periodice privind bunele practici, anumite elemente metodologice și instrumentele de supraveghere aplicabile.

1.6 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

Rolul BCE în politica macroprudențială este esențial pentru asigurarea consecvenței și eficacității în contracararea riscurilor sistemice la nivelul zonei euro. Prin activitățile sale de monitorizare și alte funcții similare, BCE examinează măsurile adoptate de autoritățile naționale pentru a asigura că statele membre individuale și Uniunea Europeană în ansamblu sunt bine pregătite pentru a face față incertitudinilor economice și riscurilor la adresa stabilității financiare.

În anul 2025, BCE purtat un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS. În acest context, similar anilor anteriori, BCE a primit și a evaluat notificări privind politica macroprudențială transmise de autoritățile naționale relevante. Aceste notificări au vizat deciziile privind stabilirea unor amortizoare anticiclice de capital, privind identificarea și tratarea fondurilor proprii ale instituțiilor de importanță sistemică globală (global systemically important institutions – G-SII) sau ale altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII) și privind alte măsuri macroprudențiale, de exemplu privind stabilirea unor amortizoare de risc sistemic și ponderi de risc mai stricte pentru expunerile băncilor la sectorul imobiliar.^[40]

În 2023 și 2024, mai multe autorități naționale au impus sau au majorat amortizoare ciclice sau structurale de capital. Acest trend a continuat și în anul 2025, având drept rezultat o situație în care toate autoritățile macroprudențiale din uniunea bancară au anunțat sau au pus în aplicare o formă de cerință privind un amortizor macroprudențial care poate fi eliberat, zece țări adoptând cadre de politică pentru a implementa o așa-numită „rată neutră pozitivă a amortizorului anticiclic de capital”, respectiv o rată pozitivă pentru amortizorul anticiclic de capital atunci când riscurile sistemice de natură ciclică nu sunt încă ridicate. De asemenea, autoritățile naționale au identificat 125 de alte instituții de importanță sistemică și au stabilit rate ale amortizoarelor de capital pentru băncile respective. Aceste rate ale amortizoarelor au fost în concordanță cu metodologia consolidată de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică, anunțată de Consiliul guvernatorilor BCE în luna decembrie 2024^[41], care ține acum seama și de importanța sistemică a altor instituții de importanță sistemică pentru uniunea bancară în ansamblu.

Totodată, Supravegherea bancară a BCE a participat în mod activ la mai multe domenii de activitate ale Comitetului european pentru risc sistemic. Printre acestea s-au numărat evaluările periodice ale riscurilor și vulnerabilităților din sistemul financiar al UE, evaluarea rezilienței sistemului financiar al UE la variațiile ratelor dobânzilor, analiza riscului sistemic în sectorul criptoactivelor, precum și activitatea sa privind securitizarea și swapurile pe riscul de credit.

1.7 Riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028

Prioritățile în materie de supraveghere reflectă evaluarea realizată de Supravegherea bancară a BCE cu privire la principalele riscuri și vulnerabilități pentru entitățile supravegheate pe baza peisajului actual al riscurilor, a informațiilor anticipative, cum ar fi perspectivele macrofinanciare și rezultatele testării la stres la nivelul UE, precum și a stadiului remedierii deficiențelor semnificative identificate în cursul activităților sale de supraveghere.

Până în prezent, sectorul bancar din zona euro a reușit să facă față accentuării provocărilor geopolitice și a celor economice de natură mai structurală generate de diverse evenimente globale, precum războaiele și conflictele din diferite regiuni ale lumii, inclusiv din Europa, precum și de escaladarea mai recentă a tensiunilor comerciale internaționale, toate acestea declanșând episoade de volatilitate ridicată pe piețele financiare și afectând perspectivele macrofinanciare. Deși indicatorii financiari și prudențiali au confirmat reziliența generală a sectorului bancar din zona euro, după cum reiese și din exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2025 (Secțiunea 1.1.1), posibilele influențe nefavorabile provenind din aceste provocări externe nu au avut încă un impact semnificativ asupra sectorului bancar, riscurile în sensul scăderii menținându-se ridicate, având în vedere persistența incertitudinilor pronunțate.

Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE a efectuat ajustări țintite ale priorităților sale în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028, menținând totodată apelul adresat băncilor de a manifesta în continuare vigilență și de a asigura o gestionare prudentă și solidă a riscurilor pe termen scurt și mediu. Prin urmare, prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028 se concentrează asupra necesității ca băncile să rămână reziliente pentru a face față riscurilor geopolitice și incertitudinilor macrofinanciare, axându-se în principal pe asumarea prudentă de riscuri și pe standarde de creditare solide, pe punerea în aplicare consecventă a CRR III și pe gestionarea prudentă a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură (prioritatea 1). În cadrul priorității 2, obiectivul este de a asigura o reziliență operațională puternică și capacități TIC solide, ceea ce include, de asemenea, respectarea noilor cerințe prevăzute de DORA și remedierea la timp a deficiențelor în ceea ce privește capacitățile de raportare a riscurilor și sistemele informatice conexe.

Supravegherea bancară a BCE elaborează, de asemenea, în cadrul priorității 2, o strategie pe termen mediu și lung axată pe strategiile digitale (și pe cele legate de IA) ale entităților supravegheate, pe guvernanță și pe gestionarea riscurilor pentru a identifica tendințele structurale și factorii determinanți ai riscurilor care conturează viitorul sectorului bancar. Prin urmare, autoritățile de supraveghere intenționează să interacționeze cu băncile într-un mod țintit cu privire la unele dintre aceste teme principale în cursul anului 2026. Mai multe detalii sunt disponibile în prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028.

2 Proceduri de autorizare, de evaluare a competenței și onorabilității, de executare și sancționare

2.1 Autorizare

2.1.1 Evaluările caracterului semnificativ

În conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS^[42], evaluarea anuală a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ^[43] a fost încheiată în luna noiembrie 2025. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc ale caracterului semnificativ, care au fost realizate în urma modificării structurilor grupurilor și au condus la 51 de decizii privind caracterul semnificativ.

Prin urmare, 112 instituții^[44] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 1 ianuarie 2026.

Evaluarea anuală pentru 2025 a condus la modificările prezentate în continuare.

Totodată, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor grupurilor, care au afectat numărul de entități supravegheate semnificative:

Nu în ultimul rând, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor grupurilor, fără a afecta numărul de entități supravegheate semnificative:

Lista entităților supravegheate este actualizată frecvent, fiind disponibilă pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

2.1.2 Evaluările calității activelor

Evaluările calității activelor (ECA) au scopul de a asigura că băncile care fac sau vor face obiectul supravegherii directe de către BCE sunt capitalizate în mod adecvat. Metodologia aplicată în cadrul ECA este prezentată într-un manual specific^[45].

În anul 2025, BCE a încheiat ECA pentru Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien reg.Gen.m.b.H. din Austria. Se anticipează ca ECA pentru două bănci germane – LBS Landesbausparkasse Süd și Wüstenrot Bausparkasse Aktiengesellschaft – vor fi finalizate la începutul anului 2026. În luna iunie 2025, BCE a lansat ECA pentru două bănci, KfW Beteiligungsholding GmbH din Germania și Promontoria 19 Coöperatie U.A. din Țările de Jos. Cele cinci bănci evaluate îndeplineau, fiecare, criteriul dimensiunii pentru a fi supravegheate direct de BCE.

2.1.3 Instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat

Ca urmare a numărului mare de instituții mai puțin semnificative, precum și a diferențelor dintre acestea în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea și profilul de risc, supravegherea bancară europeană clasifică aceste instituții în funcție de impactul acestora asupra sistemului financiar și de profilul de risc al acestora. Instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt stabilite o dată pe an pentru fiecare dintre țările participante la supravegherea bancară europeană. Criteriile pentru determinarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat includ: dimensiunea, importanța pentru economie, activitățile transfrontaliere, modelul de afaceri și acoperirea minimă pe țară.^[46] La data de 1 ianuarie 2026, 105 instituții mai puțin semnificative au fost clasificate ca instituții cu impact ridicat. Acest număr s-a menținut relativ stabil pe parcursul ultimilor ani.^[47]

2.1.4 Procedurile de autorizare

În anul 2025, BCE a fost notificată cu privire la, în total, 676 de proceduri de autorizare (Tabelul 7). Aceste notificări au cuprins 14 cereri de autorizare, 11 retrageri ale autorizațiilor, 42 de expirări ale autorizațiilor, 110 achiziții sau majorări de participații calificate, 496 de proceduri de pașaport și trei autorizări ale unor societăți financiare holding.

În 2025, au fost emise 194 de decizii privind procedurile de autorizare^[48]. Acestea au reprezentat 7,7% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE din 2025.

O cerere de autorizare și trei notificări privind achiziții sau majorări ale participațiilor calificate au fost retrase înainte de adoptarea unei decizii finale, ca urmare a unei evaluări negative.

2.1.4.1 Evoluții ale procedurilor comune

Pe ansamblu, în anul 2025 numărul notificărilor transmise BCE cu privire la procedurile comune referitoare la autorizare, participații calificate și retrageri ale autorizației a crescut comparativ cu anul anterior.

BCE a evaluat un număr mare de participații calificate. Mai multe proceduri referitoare la participațiile calificate au rezultat din reorganizări interne în cadrul grupurilor supravegheate care au făcut obiectul abordării simplificate de evaluare a participațiilor calificate. În 2025, procedurile referitoare la participațiile calificate au vizat preponderent operațiuni având drept scop consolidarea, cu precădere la nivel național, deși unele au avut ca obiectiv consolidarea transfrontalieră. Au fost evaluate, de asemenea, mai multe achiziții ostile, inclusiv preluări, care au implicat oferte publice.

În anul 2025, majoritatea procedurilor de autorizare au fost asociate înființării unor instituții mai puțin semnificative noi. Cele câteva proceduri de autorizare referitoare la instituțiile semnificative s-au datorat, în principal, cererilor de prelungire a autorizațiilor pentru activitățile reglementate suplimentare planificate de bănci, potrivit normelor existente în unele state membre. În unele cazuri, procedurile de autorizare au fost legate de mutarea unei instituții semnificative într-un alt stat membru sau de înființarea unei filiale a unei instituții semnificative într-un alt stat membru.

În 2025, unele cereri de autorizare au fost depuse la BCE de entități din țări terțe care intenționau să își extindă activitatea în UE. În aceste cazuri, evaluările s-au axat pe buna reputație a entităților și pe respectarea de către acestea a standardelor privind combaterea spălării banilor/finanțării terorismului.

Autoritățile naționale competente (ANC) au inițiat retrageri ale autorizațiilor pentru două instituții mai puțin semnificative (din Germania și Austria). Una a fost cauzată de intrarea în insolvență a instituției de credit, iar cealaltă a fost rezultatul unor încălcări grave ale cerințelor de combatere a spălării banilor, al unor încălcări ale cadrelor de guvernanță și al faptului că instituția făcea obiectul unei proceduri judiciare de insolvență.

În anul 2025, BCE a pus în aplicare o strategie bazată pe riscuri pentru procedurile comune, care se estimează că va avantaja atât entitățile supravegheate, cât și posibilii achizitori, datorită interacțiunilor reduse și termenelor de procesare mai rapide în cazurile mai puțin complexe (Secțiunea 1.3.2).

2.1.4.2 Evoluții ale procedurilor de pașaport, ale societăților financiare holding (mixte) și ale fuziunilor și divizărilor

În anul 2025, BCE și ANC au tratat 496 de proceduri de pașaport.

După un aflux de proceduri legate de societățile financiare holding în 2021 și 2022, ca urmare a transpunerii CRD V^[49], numărul de proceduri s-a stabilizat în 2023, 2024 și 2025. În 2025, BCE a primit trei solicitări de aprobare a unor societăți financiare holding (mixte) ale grupurilor semnificative.

În anul 2025, BCE s-a pregătit, de asemenea, pentru aplicarea Directivei revizuite privind cerințele de capital (CRD VI)^[50] începând cu luna ianuarie 2026. CRD VI introduce anumite modificări ale tratamentului în materie de supraveghere aplicat societăților financiare holding (mixte) prin revizuirea articolului 21a din directivă. Aceste modificări includ o nouă cerință pentru autoritățile de supraveghere de a publica o listă anuală a societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte cărora li s-a acordat aprobare sau care au fost exceptate de la aprobare, precum și entitatea supravegheată desemnată în conformitate cu articolul 21a alineatul (4) litera (c) din CRD VI.

CRD VI introduce, de asemenea, noi capitole privind achiziția sau cesionarea unei participații semnificative, transferurile semnificative de active și pasive, precum și fuziunile și divizările, care armonizează regimurile anterioare privind „competențele naționale”.^[51] În conformitate cu CRD VI, BCE este singura autoritate competentă pentru evaluarea acestor operațiuni ori de câte ori implică instituții semnificative. Mai exact, în ceea ce privește fuziunile, BCE este competentă să efectueze evaluarea prudențială respectivă în cazul în care entitatea rezultată se califică drept instituție semnificativă. În ceea ce privește divizările, BCE va fi competentă în cazul în care entitatea care face obiectul divizării este o instituție semnificativă.

2.2 Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității

În anul 2025, BCE a fost notificată cu privire la 1 672 de proceduri individuale de evaluare a competenței și onorabilității^[52] referitoare la instituțiile semnificative (Tabelul 8).

În 2025, aproximativ 67,2% din totalul procedurilor individuale au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere, iar 24,9% s-au referit la membri ai organului de conducere în funcția sa executivă. Celelalte proceduri individuale au implicat persoane care dețin funcții-cheie (6,2%), funcții de conducere neexecutive suplimentare (1,0%) și cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (0,7%).

Timpul mediu necesar pentru efectuarea unei evaluări a competenței și onorabilității, de la primirea notificării până la adoptarea unei decizii de către BCE, a fost de 113 zile, comparativ cu 109 zile în 2023. Acesta se încadrează în perioada maximă de patru luni prevăzută la punctul 179 din Ghidul comun al ESMA și ABE privind evaluarea adecvării membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie.

2.2.1 Evoluții ale procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității

BCE explorează modalități de raționalizare a procesului decizional prin utilizarea instrumentelor digitale și introducerea unor procese bazate pe riscuri. Aceasta ar trebui să reducă perioadele de procesare, menținând totodată calitatea ridicată și consecvența deciziilor sale de supraveghere (Secțiunea 1.3).

La data de 27 octombrie 2025, BCE a organizat un seminar comun cu Institutul Universitar European din Florența pentru a sensibiliza sectorul bancar cu privire la practicile de guvernanță solide.

O evaluare a caracterului adecvat poate conduce la impunerea unor dispoziții auxiliare atunci când, pe baza celor cinci criterii privind competența și onorabilitatea, anumite temeri cu privire la o persoană numită în funcție trebuie abordate. În cazul a 40,85% dintre evaluări, BCE a identificat preocupări legate de unul sau mai multe dintre criteriile de evaluare a competenței și onorabilității. Ponderea deciziilor care conțineau dispoziții auxiliare a înregistrat o scădere, de la 14,5% în 2024 la 9,15% în 2025. Cele mai frecvente preocupări exprimate în 2025 s-au referit la timpul alocat funcției, experiență și conflictele de interese. Aceasta a condus la 27 de condiții, 122 de obligații și patru recomandări, comparativ cu 55, 151 și, respectiv, 20 în 2024.

În cazul în care există preocupări semnificative cu privire la caracterul adecvat al unei persoane numite în funcție, BCE poate considera necesară efectuarea unei evaluări mai aprofundate și, în ultimă instanță, poate să își semnaleze intenția de a adopta o decizie negativă. Băncile tind apoi să retragă cererea pe parcursul dialogului în materie de supraveghere. În 2025, s-a procedat astfel în 30 de cazuri.

2.3 Măsuri de executare și sancționare și avertizări de integritate

2.3.1 Măsuri de executare și sancționare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor de executare și sancționare depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată. Sancțiunile impuse de BCE în limitele atribuțiilor sale de supraveghere și cele impuse de ANC la solicitarea BCE sunt publicate pe pagina web a BCE privind sancțiunile în materie de supraveghere.

Scopul sancțiunilor este acela de a pedepsi încălcările în curs sau anterioare comise de o entitate supravegheată și de a descuraja încălcările viitoare în alte părți ale sistemului bancar. Măsurile de executare, precum penalitățile cu titlu cominatoriu, sunt menite să oblige entitățile supravegheate să respecte cerințele prudențiale în cazul unor încălcări în curs.

În anul 2025, BCE a tratat 16 proceduri de executare și sancționare. Dintre acestea, 14 au fost proceduri de sancționare, conducând la nouă decizii ale BCE, iar două au fost proceduri de executare, care au condus la o decizie a BCE (Tabelul 9).

Dintre cele 14 proceduri de sancționare tratate în anul 2025, zece s-au referit la încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv decizii și regulamente ale BCE) comise de nouă instituții semnificative. Cinci dintre aceste proceduri erau în curs la sfârșitul anului, iar cinci au fost finalizate în 2025, cinci decizii ale BCE impunând sancțiuni în valoare de 8 585 000 EUR. Aceste sancțiuni au fost impuse pentru cinci entități supravegheate. Patru dintre aceste decizii s-au referit la încălcări ale deciziilor BCE privind modelele interne pentru riscul de credit, iar o decizie a avut legătură cu raportarea unor calcule eronate privind activele ponderate în funcție de risc pentru riscul de piață.

Dintre cele patru proceduri de sancționare tratate în 2025, trei s-au referit la încălcări ale cerințelor privind guvernanța și participațiile calificate prevăzute în legislația națională de punere în aplicare a Directivei privind cerințele de capital, iar una a vizat încălcări ale legislației UE direct aplicabile relevante referitoare la fondurile proprii și cerințele de raportare. Aceste proceduri s-au încheiat cu patru solicitări ale BCE adresate ANC relevante de a iniția proceduri pentru a asigura impunerea de sancțiuni corespunzătoare părților responsabile. Printre acestea se numără o instituție semnificativă, persoanele angajate de instituțiile semnificative care au comis încălcările, precum și entitățile nesupravegheate și persoanele fizice responsabile de achiziția de participații calificate la o instituție semnificativă.

Două proceduri de executare tratate în 2025 au vizat nerespectarea de către două instituții semnificative a deciziilor BCE prin care li se impunea să își consolideze procesele de identificare a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură până la un termen specificat în 2024. Una dintre aceste proceduri era în curs la sfârșitul anului 2025, iar cealaltă a fost finalizată printr-o decizie a BCE prin care s-a stabilit o sumă totală de 187 650 EUR reprezentând penalitățile cu titlu cominatoriu acumulate.

Graficul 5 prezintă repartizarea, în funcție de natura încălcării, a procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2025, precum și a procedurilor finalizate în perioada 2020-2024.

Graficul 5

Activitatea de executare și sancționare pentru fiecare tip de încălcare în perioada 2020-2025

(număr de proceduri)

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, o ANC a impus, în 2025, două sancțiuni pecuniare în valoare de 30 000 000 EUR. Mai multe informații privind sancțiunile pecuniare impuse de ANC la solicitarea BCE sunt disponibile pe pagina web a BCE privind sancțiunile în materie de supraveghere.

Informații detaliate, inclusiv statistici cuprinzătoare privind activitățile de sancționare desfășurate de BCE și ANC în 2025 în legătură cu încălcări ale cerințelor prudențiale, vor fi prezentate în Raportul anual privind activitățile de sancționare în cadrul MUS în 2025. Raportul va fi publicat pe website-ul BCE privind supravegherea bancară în trimestrul II 2026.

Totodată, în anul 2025 BCE a emis o decizie de supraveghere cu caracter obligatoriu, care preconiza acumularea de penalități cu titlu cominatoriu pentru fiecare zi de încălcare, în cazul în care banca vizată nu respectă cerințele prudențiale prevăzute în această decizie a BCE. Decizia conținea cerințe prudențiale privind consolidarea procesului de identificare a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură.

Dacă BCE are motive să suspecteze comiterea unei infracțiuni, aceasta solicită ANC relevante să sesizeze autoritățile competente cu privire la situația respectivă în vederea anchetării și a unei posibile urmăriri penale, în conformitate cu legislația națională. Două astfel de solicitări au fost transmise ANC relevante în 2025.

2.3.2 Avertizările de integritate

În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura introducerea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE, proces cunoscut și sub denumirea „avertizare de integritate”. În consecință, BCE operează o platformă online de avertizare de integritate.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2025, BCE a primit 416 avertizări de integritate, un număr similar celui de 421 din 2024 și superior celui de 355 din 2023. 165 dintre aceste avertizări s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 155 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar zece intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

În limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, cele mai frecvente presupuse încălcări raportate s-au referit la aspecte legate de guvernanță (80%), la publicarea de informații și raportare (6%) și la calcularea fondurilor proprii și a cerințelor de capital (6%). Aspectele legate de guvernanță au vizat cu precădere gestionarea riscurilor și controalele interne, funcțiile organelor de conducere și cerințele privind competența și onorabilitatea. Repartizarea completă a acestora este prezentată în Graficul 6.

Graficul 6

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

Echipelor comune de supraveghere relevante li s-au adus la cunoștință informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate, iar acestea au adoptat decizii cu privire la măsurile de monitorizare adecvate.

Principalele măsuri de investigare adoptate în 2025 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE primite în cursul anului, sau anterior, au inclus:

• evaluări interne pe baza documentației existente (38%);
• solicitări de documente sau explicații din partea entității supravegheate (35%);
• solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (24%);
• intervievarea persoanelor acuzate (3%).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Cazuri de criză în 2025

În anul 2025, nicio instituție semnificativă nu a fost evaluată ca fiind în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție^[53]. În anul respectiv, contextul macroeconomic a rămas, în linii mari, favorabil băncilor, îndeosebi în ceea ce privește profitabilitatea. Cu toate acestea, privind în perspectivă, băncile se confruntă cu influențe nefavorabile care ar putea afecta câștigurile viitoare. Printre acestea se numără o posibilă deteriorare a calității activelor, comprimarea în continuare a marjelor și un volum redus de împrumuturi.

3.2 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

În anul 2025, BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze strâns. Președinta Consiliului de supraveghere al BCE și președintele Comitetului unic de rezoluție au purtat discuții periodice și au vizitat împreună mai multe autorități naționale competente (ANC) și autorități naționale de rezoluție. Au avut loc schimburi frecvente între personalul BCE și cel al Comitetului unic de rezoluție, care au colaborat pe diverse teme de interes comun, precum și cu privire la cazuri de criză care implică instituții mai puțin semnificative.

Interacțiunile periodice dintre echipele comune de supraveghere ale BCE și echipele interne de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție au continuat să reprezinte o componentă esențială a acestei cooperări. Cooperarea a fost deosebit de strânsă în cazul băncilor care fac obiectul cadrului de gestionare a crizelor al BCE. Acest demers a fost susținut de memorandumul de înțelegere bilateral încheiat între BCE și Comitetul unic de rezoluție privind cooperarea și schimbul de informații, precum și de memorandumul de înțelegere specific privind schimbul de date statistice confidențiale, care a fost semnat în 2023.

BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să colaboreze pe teme de interes comun legate de politici. Organizațiile au asigurat o aliniere strânsă cu privire la agenda de reformă a simplificării din perspectiva supravegherii și a rezoluției. Totodată, BCE și Comitetul unic de rezoluție și-au continuat eforturile colective privind măsurarea și raportarea lichidității. În 2025, acestea au finalizat cel de-al treilea exercițiu comun anual privind lichiditatea, care testează gradul de pregătire a băncilor pentru situații de criză, pe baza modelului de lichiditate elaborat în comun. Nu în ultimul rând, BCE și Comitetul unic de rezoluție au cooperat la elaborarea strategiilor lor respective de digitalizare și a culturilor digitale prin valorificarea experiențelor comune și a inițiativelor de formare și prin schimbul de instrumente de tehnologie specifice BCE în domeniul supravegherii.

În anul 2025, BCE și Comitetul unic de rezoluție au participat la exerciții de testare ca parte a obiectivului lor comun de evaluare a capacităților existente și de consolidare a gradului de pregătire pentru situații de criză. Acestea au participat, de asemenea, la exercițiul trilateral la nivel de personal de conducere desfășurat la biroul Comitetului unic de rezoluție din Bruxelles. Printre participanții la acest exercițiu s-au numărat autorități de rezoluție, autorități de supraveghere, bănci centrale și ministere ale finanțelor din Statele Unite, Regatul Unit și uniunea bancară. În plus, BCE și Comitetul unic de rezoluție au colaborat în cadrul mai multor exerciții de simulare a crizelor specifice băncilor destinate testării gradului de pregătire a acestora pentru o eventuală situație de criză.

În concordanță cu cadrul de reglementare, Comitetul unic de rezoluție a fost consultat cu privire la planurile de redresare transmise BCE de către instituțiile semnificative. La rândul său, Comitetul unic de rezoluție a consultat BCE cu privire la proiecte de planuri de rezoluție și la calcularea retratărilor propuse care trebuie plătite Fondului unic de rezoluție de către instituțiile semnificative, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție.

3.3 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între ANC relevantă și BCE. Deși responsabilitatea în materie de supraveghere pentru gestionarea crizelor cu care se confruntă instituțiile mai puțin semnificative revine ANC, necesitatea intensificării cooperării și a schimbului de informații devine evidentă atunci când o instituție mai puțin semnificativă se apropie de punctul în care devine neviabilă, întrucât BCE este responsabilă de retragerea autorizațiilor. Aspectele procedurale ale acestei cooperări sunt prezentate într-un cadru revizuit pentru gestionarea crizelor instituțiilor mai puțin semnificative, care a fost introdus la 1 ianuarie 2024.

În etapele incipiente ale unei crize declanșate de deteriorarea situației financiare a unei instituții mai puțin semnificative, ANC relevantă informează BCE printr-o notificare oficială. În anul 2025, BCE a primit 11 astfel de notificări de la ANC.

După transmiterea unei notificări privind deteriorarea financiară, sunt înființate, în general, grupuri de contact pentru gestionarea crizelor, cu excepția cazului în care ANC responsabilă sau BCE identifică motive justificate de exceptare. Aceste grupuri, care includ reprezentanți ai BCE, ai ANC și, în funcție de situație, ai autorităților naționale de rezoluție relevante, pot fi înființate în urma unor încălcări ale cerințelor de capital, a unei deteriorări a calității activelor sau a poziției de lichiditate ori a unor deficiențe severe ale sistemelor interne de guvernanță sau de control.

În cursul anului au fost înființate 14 grupuri de contact pentru gestionarea crizelor, comparativ cu 12 în 2024. Aceste grupuri au continuat să dețină un rol esențial în asigurarea contracarării eficace și consecvente a tensiunilor la nivelul instituțiilor mai puțin semnificative individuale și a adoptării în timp util și de o manieră coordonată a măsurilor de supraveghere, ceea ce a contribuit la limitarea în cea mai mare măsură posibil a efectelor de propagare la alte părți ale sistemului financiar.

4 Cooperarea interinstituțională

4.1 Cooperarea europeană și internațională

4.1.1 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere din UE și autorități ale unor țări din afara UE

În anul 2025, BCE și-a consolidat în continuare cooperarea cu alte autorități de supraveghere la nivel transfrontalier și sectorial, inclusiv prin negocierea de memorandumuri de înțelegere suplimentare.

4.1.1.1 Cooperarea cu autoritățile UE și ale Spațiului Economic European din afara MUS

Colegiile de supraveghetori permit BCE să elaboreze abordări și decizii coordonate în materie de supraveghere și să asigure programe de lucru comune cu alte autorități de supraveghere implicate în supravegherea aceluiași grup bancar transfrontalier. În conformitate cu reglementările europene, BCE organizează colegii în cazurile în care, în calitate de autoritate de supraveghere din țara de origine, este autoritatea responsabilă de supravegherea unui grup bancar pe bază consolidată. Alternativ, în cazul în care autoritatea UE care acționează în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea consolidată nu face parte din supravegherea bancară europeană, BCE participă în cadrul colegiului relevant în calitate de autoritate de supraveghere din țara-gazdă a unor entități specifice aflate sub supravegherea sa directă.

În anul 2025, BCE și autoritățile competente din statele membre ale UE care nu fac parte din supravegherea bancară europeană și cele din Norvegia și-au reafirmat angajamentul de a favoriza cooperarea și convergența în materie de supraveghere în cadrul a două workshopuri specifice organizate de BCE în martie și octombrie. Workshopurile au oferit ocazia de a face schimb de bune practici și de a promova eficiența și eficacitatea în materie de supraveghere în contextul reformei SREP a BCE. Între timp, intrarea în vigoare a două regulamente europene privind funcționarea colegiilor de supraveghere^[54] a permis BCE să încurajeze în continuare schimbul de informații cu privire la sucursalele băncilor cu sediul în țări terțe și să raționalizeze cooperarea dintre autoritățile de supraveghere prudențială și alte autorități, cum ar fi autoritățile de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.

4.1.1.2 Cooperarea cu autoritățile de supraveghere bancară din afara UE

BCE cooperează, de asemenea, cu autoritățile internaționale de supraveghere prin intermediul altor foruri, precum grupurile de gestionare a crizelor pentru băncile de importanță sistemică globală (global systemically important banks – G-SIB).

În cazul în care BCE este responsabilă de supravegherea pe bază consolidată a grupurilor care își desfășoară activitatea și în afara Uniunii Europene, autoritățile competente din țările terțe sunt invitate să se alăture colegiilor de supraveghere relevante, cu condiția ca ABE să fi apreciat că regimurile lor de confidențialitate și de secret profesional sunt echivalente cu cele din UE.

BCE a încheiat un nou memorandum de înțelegere în materie de supraveghere cu Banco Central de la República Argentina. Pe lângă dialogul periodic și structurat purtat cu autorități precum Autoritatea de reglementare prudențială din Regatul Unit și Rezervele Federale ale SUA, BCE a găzduit, de asemenea, mai multe întâlniri bilaterale pe teme de actualitate și a organizat inițiative de consolidare a capacităților cu autoritățile de supraveghere bancară din alte țări din afara UE pentru a discuta aspecte de interes comun, inclusiv supravegherea conglomeratelor financiare, riscurile financiare legate de schimbările climatice, transformarea digitală și reziliența operațională.

În 2025, BCE a continuat să își consolideze cooperarea cu autoritățile de supraveghere prudențială din afara UE cu privire la utilizarea tehnologiei în domeniul supravegherii. Aceasta a inclus coprezidarea, împreună cu Bank of England, a grupului de lucru privind SupTech, RegTech și Monetary PolicyTech al Rețelei de inovare a Băncii Reglementelor Internaționale, care explorează utilizarea unor modele lingvistice mari (large language models) și promovarea unui ecosistem de inovare la nivel mondial. De asemenea, BCE și-a aprofundat colaborarea de lungă durată cu Monetary Authority of Singapore prin schimburi substanțiale de cunoștințe.

4.1.1.3 Cooperarea cu autoritățile naționale responsabile de conduita pe piață și cu alte autorități de supraveghere sectoriale

BCE cooperează cu autoritățile naționale de piață în conformitate cu legislația UE și realizează schimburi de informații referitoare la operațiunile grupurilor bancare semnificative de pe piețele instrumentelor financiare. Mai exact, BCE a încheiat memorandumuri de înțelegere bilaterale cu autoritățile naționale de piață din șase țări participante la supravegherea bancară europeană. În 2025, schimbul de informații cu aceste autorități a fost mai intens ca răspuns la creșterea numărului de fuziuni, achiziții și alte tranzacții de consolidare care au implicat instituții semnificative, precum și la evoluțiile pieței care au necesitat măsuri de supraveghere coordonate.

În calitate de coordonator desemnat pentru grupurile semnificative care desfășoară activitate preponderent în sectorul bancar, identificate drept conglomerate financiare, BCE și-a consolidat colaborarea cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale și cu autoritățile competente relevante responsabile de supravegherea entităților reglementate – cu precădere din afara sectorului bancar – din cadrul acestor conglomerate. Adoptarea unor acorduri de coordonare cu autoritățile competente relevante a contribuit la îmbunătățirea și extinderea colegiilor conglomerator financiare, reuniunile anuale ale acestora reprezentând o platformă importantă pentru schimbul de informații între aceste autorități.

4.1.1.4 Implicarea BCE în combaterea spălării banilor

Supravegherea instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului intră în sfera de competență a autorităților de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, inclusiv a nou-înființatei Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB) la nivelul UE. Autoritățile prudențiale și cele de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului colaborează îndeaproape pentru a-și îndeplini mandatele respective.

În calitate de autoritate de supraveghere prudențială, BCE a partajat cu ACSB învățămintele desprinse în urma creării Mecanismului unic de supraveghere (MUS), inclusiv prin participarea sa la grupul operativ al ACSB. Încheierea unui memorandum de înțelegere între BCE și ACSB la 27 iunie 2025, potrivit dispozițiilor articolului 92 alineatul (3) din Regulamentul ACSB, a reprezentat un moment de referință în stabilirea modului în care cele două organizații urmează să colaboreze și să facă schimb de informații.

La fel ca în anii precedenți, BCE a reflectat implicațiile prudențiale ale riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în activitatea sa de supraveghere^[55] și a sprijinit preparativele în materie de politici destinate ACSB. BCE a contribuit la evoluțiile în materie de reglementare în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și a susținut crearea unui cadru legislativ care să permită o cooperare și un schimb de informații eficace între autoritățile de supraveghere financiară în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile relevante care nu activează în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului.

În 2025, BCE a continuat, de asemenea, schimbul de informații în materie de supraveghere cu autoritățile din domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Aceasta a inclus participarea în calitate de observator în cadrul a 66 de colegii privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, înființate pentru instituții semnificative,^[56] schimbul de informații prin intermediul acestor colegii și al altor canale și raportarea vulnerabilităților semnificative legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în baza de date centrală a ABE, EuReCa.

În plus, BCE a participat în calitate de observator la Comitetul permanent al ABE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și la Consiliul general al ACSB în configurația sa de supraveghere. În paralel, BCE a contribuit la preparativele coordonate de ABE și ACSB în vederea elaborării de orientări și standarde tehnice de reglementare în conformitate cu noul cadru privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

4.1.1.5 Rolul BCE în monitorizarea furnizorilor terți esențiali în urma introducerii Actului legislativ privind reziliența operațională digitală

Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA) a introdus un cadru cuprinzător de monitorizare^[57] pentru furnizorii terți esențiali de servicii de tehnologie a informației și comunicațiilor (TIC). Cadrul de monitorizare îi vizează pe cei 19 furnizori terți esențiali^[58] desemnați de autoritățile europene de supraveghere. Coordonatorul principal – una dintre cele trei autorități de supraveghere – desfășoară toate activitățile de monitorizare la distanță și la fața locului, fiind asistat de echipe comune de examinare. Pe baza acestor activități, coordonatorul principal poate emite recomandări adresate furnizorilor terți esențiali.

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a sprijinit configurarea cadrului de monitorizare. De la începerea funcționării în luna ianuarie 2026, aceasta a contribuit cu 21 de experți la echipele comune de examinare. În plus, BCE va asigura, de asemenea, că instituțiile supravegheate care utilizează serviciile furnizorilor terți esențiali abordează în mod corespunzător riscurile specifice identificate în recomandări.

Monitorizarea furnizorilor terți esențiali consolidează reziliența operațională digitală la nivelul întregului sector financiar al UE. Aceasta completează, nu înlocuiește, gestionarea solidă de către instituții a riscurilor generate de terți, precum și activitățile de supraveghere conexe ale BCE. Instituțiile de credit și alte entități financiare rămân pe deplin responsabile de gestionarea tuturor aspectelor legate de riscurile TIC.

4.1.1.6 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programs – FSAP) ale Fondului Monetar Internațional (FMI) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

În anul 2025, FMI a încheiat cel de-al doilea FSAP pentru zona euro (Caseta 3). FSAP a inclus o evaluare completă a modului în care practicile de supraveghere ale MUS se aliniază la Principiile fundamentale ale Comitetului de la Basel. Aceasta a fost prima evaluare care s-a bazat pe metodologia revizuită a principiilor menționate (Caseta 3). Activitatea de monitorizare privind implementarea recomandărilor FSAP va fi desfășurată în următorii ani.

În 2025, FMI a încheiat FSAP naționale pentru Franța și Slovacia și a lansat exerciții FSAP pentru Austria, Grecia, Italia și Portugalia. FSAP naționale evaluează aspecte nebancare, precum cadrele macroprudențiale și de asigurare interne, și presupun o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor care intră sub incidența autorităților naționale care supraveghează instituțiile mai puțin semnificative, sau a celor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, luând totodată în considerare faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare.

Supravegherea bancară a BCE este implicată, de asemenea, în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană. Aceasta furnizează contribuții echipelor FMI cu privire la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

4.2 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.2.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În calitate de membră a plenului Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF), Supravegherea bancară a BCE a participat intens la activitățile Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare, ale Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor, ale Grupului de coordonare a mecanismelor de rezoluție și ale Grupului consultativ regional pentru Europa, precum și ale mai multor substructuri ale acestora. Supravegherea bancară a BCE a deținut un rol esențial în promovarea a diferite inițiative de importanță strategică ale CSF, mai ales în ceea ce privește foaia de parcurs a CSF pentru contracararea riscurilor financiare generate de schimbările climatice, activitatea de standardizare a raportării incidentelor cibernetice și operaționale (formatul pentru schimbul de raportări privind incidentele) și evaluarea tematică inter pares a criptoactivelor. În plus, Supravegherea bancară a BCE a sprijinit în continuare activitatea CSF privind definirea perimetrului de reglementare și evaluarea posibilelor oportunități și riscuri generate de inovarea financiară.

4.2.2 Contribuția la procesul Basel

În calitate de membră a Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, Supravegherea bancară a BCE a oferit o perspectivă europeană asupra activității Comitetului și a deținut un rol activ în dezbaterile privind modalitățile de consolidare în continuare a reglementării și supravegherii băncilor.

Supravegherea bancară a BCE a contribuit la activitatea substructurilor Comitetului de la Basel, coprezidând atât Grupul operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice, cât și Grupul pentru politici și standarde. Printre principalele realizări ale acestor substructuri se numără publicarea cadrului pentru raportarea voluntară de informații privind riscurile financiare legate de schimbările climatice și a principiilor pentru buna gestionare a riscurilor generate de terți, precum și lansarea unei consultări privind un nou format standard pentru raportările aferente Pilonului 3 care pot fi citite automat.

În plus, Supravegherea bancară a BCE a coordonat elaborarea unei analize a literaturii de specialitate privind eficacitatea supravegherii în contextul activității de monitorizare desfășurate de Comitetul de la Basel cu privire la turbulențele bancare din 2023.

De asemenea, în luna decembrie 2025 BCE a găzduit o conferință comună cu Grupul de cercetare al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și Centrul de Cercetare a Politicilor Economice cu privire la inovațiile tehnologice pe piețele financiare, precum și la riscurile și oportunitățile pentru activitatea bancară și reglementare.

Nu în ultimul rând, BCE a susținut cu fermitate punerea în aplicare la nivel internațional a Acordului de la Basel, care oferă garanții solide pentru un sector bancar mondial rezilient. Aceste standarde comune stau la baza asigurării unor condiții de concurență echitabile și a capacității băncilor de a furniza credite și lichiditate și în perioadele caracterizate de tensiuni.

4.2.3 Contribuția la activitatea Autorității bancare europene și la elaborarea de politici la nivel european

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu ABE pentru a o ajuta să elaboreze un cadru unic de reglementare, pentru a încuraja o supraveghere consecventă la nivelul sectorului bancar din UE și pentru a promova siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.

BCE și ABE au colaborat pentru a elabora metodologia, modelele și scenariile pentru testarea la stres la nivelul UE din 2025, ale cărei rezultate au fost publicate la 1 august 2025. În acest context, BCE a contribuit, de asemenea, la dezbaterile privind strategiile pe termen lung și elaborarea unor modele centralizate de risc de credit pentru viitoarele testări la stres la nivelul UE.

Ca parte a eforturilor de simplificare la nivelul UE, BCE a participat la Grupul operativ al ABE privind eficiența cadrului de reglementare și de supraveghere. În evaluarea sa, grupul operativ a identificat patru domenii principale în care sunt necesare îmbunătățiri: (i) elaborarea de produse de reglementare de nivel 2 și 3, (ii) sarcina de raportare a instituțiilor financiare, (iii) rolul ABE în configurarea cadrului de reglementare prudențială la nivelul UE și (iv) modalitățile de lucru interne. Acesta a propus, de asemenea, măsuri de sporire a eficienței pe parcursul a diferite orizonturi temporale: până la sfârșitul anului 2025 (imediat), până la sfârșitul anului 2026 (pe termen scurt) și după 2026 (pe termen mediu și lung). Rezultatele evaluării grupului operativ și recomandările acestuia au fost prezentate în Raportul privind eficiența cadrului de reglementare și de supraveghere și în Programul de lucru al ABE pentru 2026.

În contextul reformelor Basel III, BCE a contribuit la elaborarea de standarde tehnice de implementare a cerințelor de publicare a informațiilor referitoare la pragurile minime ale modelelor interne, la riscul de credit, la riscul de piață, la riscul de ajustare a evaluării creditului, la riscul operațional și la publicarea de informații tranzitorii privind expunerile la criptoactive.

BCE a participat la consultarea publică privind cerințele modificate de raportare a riscurilor MSG, a expunerilor provenind din titluri de capital și a expunerilor agregate față de entități din sectorul bancar paralel în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene privind publicarea raportărilor aferente Pilonului 3 în temeiul CRR III, precum și la consultarea publică referitoare la proiectul de orientări privind buna gestionare a riscurilor generate de terți.

În plus, BCE a contribuit la elaborarea Raportului ABE privind „eticheta albă”, care a fost publicat la 14 octombrie 2025.

BCE a devenit, de asemenea, observator în cadrul subgrupului privind IA în domeniul serviciilor financiare al Consiliului IA, ceea ce îi va permite să contribuie la definirea activității viitoare cu privire la cooperarea dintre autoritățile de supraveghere și autoritățile relevante în temeiul Regulamentului privind inteligența artificială.

5 Organizarea Supravegherii bancare a BCE

5.1 Dotarea cu personal a Supravegherii bancare a BCE

5.1.1 Angajări

În general, Supravegherea bancară a BCE anunță posturile vacante mai întâi pe plan intern, cu excepția posturilor la nivel de debutant, care sunt publicate pe piața externă. În 2025, Supravegherea bancară a BCE a angajat 22 de candidați din campanii externe pentru posturi pe termen mai lung.

Graficul 7

Numărul de numiri pe categorie de membri ai personalului în 2025

5.1.2 Programe de schimb de experiență

BCE încurajează schimburile de personal cu organizații partenere din UE. Schimburile interinstituționale cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Comitetul unic de rezoluție, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Banca Europeană de Investiții au oferit membrilor personalului posibilitatea de a lucra în diferite structuri organizaționale, de a-și extinde seturile de competențe și de a consolida cooperarea la nivelul sistemului european de supraveghere financiară.

5.1.3 Consolidarea capacităților

Supravegherea bancară a BCE își evaluează periodic gradul de pregătire pentru atribuțiile de supraveghere și își actualizează planul de consolidare a capacităților pentru a acorda prioritate dezvoltării talentelor în domenii cu un nivel mai scăzut de pregătire. În 2025, acesta s-a axat pe atribuțiile de supraveghere legate de externalizarea serviciilor informatice, securitatea informatică, riscurile cibernetice și mandatul BCE în temeiul Actului legislativ privind reziliența operațională digitală.

BCE a continuat să își dezvolte oferta de formare profesională în toate domeniile supravegherii bancare. Aceasta a optimizat Programul introductiv privind MUS prin adăugarea pe SSMnet a unei secțiuni dedicate persoanelor nou angajate. Cea de-a doua ediție a Programului de bază privind MUS s-a încheiat în luna iunie 2025, oferind supraveghetorilor un nivel consistent de cunoștințe tehnice. De asemenea, au fost introduse noi serii educative privind activele virtuale și riscurile geopolitice pentru a reflecta importanța acestor teme legate de supraveghere. Nu în ultimul rând, direcția de studiu digital a MUS a fost îmbunătățită pentru a forma supraveghetorii, dezvoltatorii și liderii în domeniul IA, al supravegherii riscului informatic și al digitalizării (Secțiunea 5.2.1).

În 2026, formarea în domenii de risc prioritare, precum riscul de credit, riscul informatic/operațional și riscul geopolitic, va încorpora cele mai recente evoluții în materie de supraveghere bancară pentru a reflecta trendurile și provocările de bază și emergente.

5.1.4 Diversitate și incluziune

Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a crea o cultură a muncii care să valorifice puterea diversității și a incluziunii și care să permită fiecărui coleg să vină cu o perspectivă unică și să contribuie în mod autentic în cadrul organizației. Ca parte a acestei viziuni, realizarea echilibrului de gen rămâne o prioritate strategică esențială. În cadrul Supravegherii bancare a BCE, 43% dintre angajați și stagiari sunt femei. Ponderea femeilor variază de la un nivel ierarhic la altul. Femeile reprezintă 47% din personalul la nivel de analist și 44% din personalul la nivel de experți. Ponderea este de 33% atât la nivel de șef de echipă, cât și la nivel de conducere, în timp ce 37% dintre funcțiile de conducere superioară sunt deținute de femei. BCE va continua să își intensifice eforturile pentru asigurarea echilibrului de gen.

Figura 1

Personalul Supravegherii bancare a BCE, în cifre

5.2 Cadrul privind tehnologia, inovarea și raportarea datelor

5.2.1 Evoluții ale tehnologiei în domeniul supravegherii

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a continuat să utilizeze tehnologia în conformitate cu strategia tehnologică a MUS pentru perioada 2024-2028, care urmărește să sprijine supravegherea bazată pe riscuri, să consolideze capacitățile în materie de date și să promoveze o cultură digitală. S-au înregistrat progrese semnificative în trei domenii: au fost modernizate sistemele de supraveghere de bază, au fost introduse noi inovații bazate pe IA și au fost simplificate procesele pentru a reduce gradul de complexitate pentru autoritățile de supraveghere și bănci.

S-au adus optimizări majore IMAS, sistemul informatic de bază utilizat de toate autoritățile de supraveghere la nivelul supravegherii bancare europene. Aceste îmbunătățiri au consolidat capacitatea autorităților de supraveghere de a monitoriza riscurile TIC și cibernetice în concordanță cu DORA și au optimizat procesul de raportare a incidentelor TIC. În cadrul IMAS, o nouă abordare pe mai multe niveluri a măsurilor de supraveghere permite supraveghetorilor să acorde prioritate constatărilor grave, simplificând în același timp tratamentul aplicat celor mai puțin critice. De asemenea, băncile pot gestiona acum digital acțiunile de monitorizare, prin intermediul portalului MUS, și pot confirma online că au remediat problema. Este astfel redusă sarcina administrativă pentru bănci și pentru autoritățile de supraveghere, deoarece constatările minore pot fi închise mai rapid, și se asigură o monitorizare bazată într-o mai mare măsură pe riscuri și proporțională.

De asemenea, au fost introduse noi instrumente analitice și bazate pe IA. Athena, platforma de analiză textuală, a fost modernizată cu modele lingvistice mari (large language models), ceea ce înseamnă că autoritățile de supraveghere pot utiliza IA avansată pentru a analiza și a sintetiza texte și a extrage informații. De asemenea, este în curs de elaborare o gamă largă de asistenți IA, fiind deja disponibili asistenți pentru interogări de date și analize ale documentelor. În plus, Navi, platforma de analiză de rețea, este utilizată pentru a evalua riscurile și canalele de contagiune în contextul incertitudinilor geopolitice sporite.

Aceste inovații extind setul de instrumente analitice, oferind un acces mai rapid la informații, îmbunătățind consecvența analizei în materie de supraveghere și permițând supraveghetorilor să se concentreze asupra unor decizii bazate pe raționamente.

Ca parte a eforturilor continue ale BCE de simplificare și armonizare a interacțiunilor dintre bănci și supraveghetori, proiectul privind portalul MUS a început să consolideze canalele existente de transmitere și comunicare. Portalul MUS va fuziona actualul portal IMAS și platforma STAR (Stress Test Account Reporting) într-un singur canal, pe care îl va integra în continuare cu Platforma centralizată de transmitere de date (CASPER). Portalul MUS va oferi o platformă unificată pentru schimbul de date, monitorizarea stadiului și dialogul în materie de supraveghere. Vor fi raționalizate astfel fluxurile de lucru atât pentru bănci, cât și pentru autoritățile de supraveghere și se va deschide calea unor interacțiuni mai armonioase, mai sigure și mai transparente cu sectorul bancar.

Pe lângă tehnologie, Supravegherea bancară a BCE a continuat să investească într-o cultură digitală și în competențe digitale prin formare profesională și comunități propice practicii pentru a sprijini utilizarea noilor tehnologii. De asemenea, aceasta a interacționat cu sectorul bancar prin intermediul Conferinței inovatorilor din domeniul supravegherii. Conferința anuală a reunit aproximativ 1 200 de participanți din sectorul bancar, al supravegherii și al tehnologiei pentru a discuta despre adoptarea responsabilă a IA în activitatea de supraveghere, tema fiind „IA în acțiune”.

În 2025, BCE a lansat, de asemenea, proiectul privind supravegherea de nivel superior (Secțiunea 1.3.2), inclusiv inițiative de continuare a digitalizării proceselor de supraveghere de la un capăt la altul (end-to-end) și de promovare a unei supravegheri mai eficiente, mai eficace și bazate pe riscuri.

5.2.2 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

În anul 2025, BCE și ANC au finalizat implementarea cadrului actualizat de raportare către ABE, care reflectă noile cerințe care decurg din CRR III și CRD VI. Modificările metodologice asociate au fost reflectate în statisticile trimestriale ale BCE privind supravegherea bancară începând cu perioada de referință, care acoperă trimestrul I 2025. Aceste modificări metodologice afectează în primul rând calcularea valorii totale a expunerii la risc și a componentelor sale la nivelul riscului de credit, al riscului de piață și al riscului operațional. În plus, ca parte a angajamentului său de a îmbunătăți comunicarea și inovarea, BCE a optimizat statisticile sale trimestriale privind supravegherea bancară, prezentând pentru prima dată aceste statistici sub forma unor rapoarte interactive și oferind utilizatorilor mai multă flexibilitate și opțiuni de personalizare.

Pe lângă raportarea în scopuri de supraveghere către ABE, autoritățile de supraveghere solicită băncilor informații ad-hoc în vederea monitorizării riscurilor emergente. BCE menține o bază de date cu aceste solicitări de date pentru a gestiona sarcina de raportare și pentru a contribui la raționalizarea cerințelor de raportare ca parte a proiectului său privind supravegherea de nivel superior (Secțiunea 1.3.2). Baza de date va include în curând colectări de date adresate instituțiilor mai puțin semnificative și, în colaborare cu ABE, colectări de date lansate în țări din UE care nu participă la Mecanismul unic de supraveghere. Ca parte a eforturilor sale continue de reducere a costurilor de raportare, BCE a finalizat o evaluare tematică a colectărilor de date privind modelele de afaceri ale băncilor și adecvarea capitalului. Aceasta a condus la o reducere a punctelor de date analizate, la o mai mare standardizare și la introducerea unor principii mai stricte în materie de disciplină și asumare a responsabilității pentru solicitanți atunci când transmit noi solicitări de date.

În luna iunie 2025, BCE a început să colecteze explicații de la entitățile supravegheate cu privire la natura și cauzele profunde ale oricăror revizuiri semnificative ale rapoartelor lor de supraveghere care intră în sfera de aplicare a standardelor tehnice de punere în aplicare (implementing technical standards – ITS) ale ABE. Metodologia de identificare a acestor revizuiri se bazează pe informațiile obținute în urma unui exercițiu-pilot desfășurat de BCE în 2023. Metodologia a fost elaborată în 2024 și partajată cu instituțiile semnificative și se așteaptă ca acestea să o implementeze pe plan intern.

În 2025, BCE a comunicat băncilor raportul anual al administratorilor cu privire la guvernanța și calitatea datelor (Secțiunea 1.2.3.2). Raportul, care cuprinde un set de indicatori cantitativi și un chestionar adresat băncilor, urmărește să sporească responsabilitatea organelor de conducere. De asemenea, acesta ajută autoritățile de supraveghere și băncile să identifice și să soluționeze deficiențele în ceea ce privește agregarea datelor și raportarea riscurilor. Raportul observă că deficiențele identificate anterior în ceea ce privește calitatea datelor persistă. Acestea decurg în principal din interpretarea eronată a cerințelor de raportare, din probleme legate de sisteme informatice interne sau de furnizori externi de programe informatice, precum și din erori operaționale sau umane.

În luna februarie 2025, BCE a creat un nou canal de comunicare care îi permite să monitorizeze instituțiile semnificative și să interacționeze direct cu acestea pentru a soluționa problemele de calitate a datelor ITS. În prezent, interacțiunile sunt canalizate prin intermediul ASTRA, platforma BCE pentru schimbul de informații pe bază de documente și comunicarea cu contrapartidele sale externe. ANC își păstrează accesul deplin, asigurând transparența și participarea comună pe parcursul întregului proces.

Nu în ultimul rând, în 2025 BCE a efectuat exercițiul anual de reconciliere între raportări selectate din Pilonul 3 și raportarea în scopuri de supraveghere. Acest exercițiu a condus la îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește consecvența și calitatea datelor. Datele extrase au fost publicate pe pagina web privind statisticile referitoare la supravegherea bancară a BCE, alături de o notă care evidențiază principalele rezultate. Exercițiul din 2025 s-a axat pe procesele de automatizare, care vor permite extinderea domeniului de aplicare a exercițiului de reconciliere odată ce platforma de date aferente Pilonului 3 a ABE va deveni operațională.

6 Guvernanța Supravegherii bancare a BCE

6.1 Cerințe privind asumarea răspunderii

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE fac obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE. De-a lungul anilor, BCE a extins sfera interacțiunilor sale cu Parlamentul European dincolo de cerințele prevăzute în Acordul interinstituțional, subliniind angajamentul BCE față de asumarea responsabilității.

În anul 2025, președinta Consiliului de supraveghere s-a prezentat în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European în cadrul a trei audieri publice periodice. În cadrul audierii sale publice din 27 martie, președinta a prezentat Raportul anual 2024 al BCE privind activitățile de supraveghere. Celelalte două audieri publice periodice au avut loc la 15 iulie și 13 octombrie. Discuțiile s-au axat pe dificultățile cu care se confruntă băncile, pe incertitudinile macroeconomice, pe digitalizare, pe riscul geopolitic și pe rezultatele testării la stres din 2025. Totodată, președinta a descris eforturile recente de consolidare și simplificare a supravegherii. Printre temele abordate s-au numărat cadrul de reglementare și dosarele legislative pentru finalizarea uniunii bancare, respectiv revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor și sistemul european de asigurare a depozitelor.

În 2025, președinta Consiliului de supraveghere a răspuns la șase întrebări scrise adresate de deputați în Parlamentul European cu privire la aspecte legate de supravegherea bancară. Toate scrisorile de răspuns au fost publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Scrisorile au vizat considerații legate de stabilitatea financiară în evaluarea achizițiilor bancare, protecția consumatorilor, sistemele instituționale de protecție și implicațiile unei monede euro digitale asupra sectorului bancar.^[62]

În concordanță cu Acordul interinstituțional, BCE a pus, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere și sintezele seminarelor Consiliului de supraveghere.

Totodată, pentru a consolida în continuare dialogul cu Parlamentul European, Supravegherea bancară a BCE a răspuns la observațiile și sugestiile furnizate de Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la uniunea bancară – Raportul anual 2024. În feedbackul său, BCE a formulat observații cu privire la evoluțiile din sectorul bancar și la dosarele legislative relevante pentru supravegherea bancară. Printre temele abordate s-au numărat reziliența băncilor, cadrul de reglementare și finalizarea uniunii bancare.

În ceea ce privește interacțiunile cu Consiliul UE în 2025, președinta Consiliului de supraveghere a participat la două schimburi de opinii cu Eurogrupul, la 12 mai și 12 noiembrie. Printre alte teme legate de reglementare, președinta a discutat despre rolul unei supravegheri și reglementări solide în consolidarea rezilienței sectorului bancar din zona euro în contextul unor riscuri geopolitice sporite, despre instrumente de testare a rezilienței, precum testările la stres, și despre modalitățile de sporire a eficienței și eficacității supravegherii.

6.2 Transparență și comunicare

În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE a urmat standarde înalte de transparență și comunicare pentru a explica și a informa părțile interesate cu privire la activitățile sale de supraveghere prin diferite canale și produse. Supravegherea bancară a BCE a utilizat o comunicare transparentă și clară pentru a ajuta publicul să înțeleagă eforturile depuse pentru ca supravegherea sa să devină mai eficace și mai eficientă și să se bazeze într-o măsură mai mare pe riscuri.

În 2025, președinta și vicepreședintele Consiliului de supraveghere au susținut 23 de discursuri, în timp ce reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere au susținut 18 discursuri. Împreună, au acordat 14 interviuri și au publicat 14 articole pe blog. Președinta și vicepreședintele au organizat, de asemenea, o conferință de presă privind rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP) din 2025. Supravegherea bancară a BCE a publicat două episoade de podcast și 23 de comunicate de presă, precum și alte texte, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, orientări adresate băncilor și statistici în materie de supraveghere. Buletinul trimestrial Supervision Newsletter, o publicație digitală cu peste 11 000 de abonați, a oferit informații și actualizări cu privire la proiectele și constatările în materie de supraveghere în curs. BCE evidențiază, de asemenea, teme relevante legate de supravegherea bancară pe canalele sale de comunicare socială, utilizând chestionare și materiale explicative pentru a descrie conceptele de bază publicului mai tânăr.

Un obiectiv principal al comunicărilor BCE în 2025 a fost acela de a oferi detalii privind modul în care BCE a încorporat riscul geopolitic în activitatea sa și așteptările sale din partea băncilor în ceea ce privește identificarea și gestionarea acestui risc (Secțiunea 1.2.2). Comunicările BCE au explicat agenda reformelor în materie de supraveghere, care a fost prezentată într-un raport cuprinzător, în completarea recomandărilor formulate de Grupul operativ la nivel înalt privind simplificarea al BCE (Secțiunea 1.3).

Pentru a încuraja dialogul cu analiștii de piață și specialiștii din sector, BCE a organizat două ședințe ale Grupului de contact între Supravegherea bancară și piață și a găzduit cel de-al șaselea Forum al BCE privind supravegherea bancară. Discuțiile din cadrul acestor evenimente s-au axat pe perspectivele riscurilor pentru sectorul bancar din zona euro, pe interdependențele dintre bănci și sectorul financiar nebancar și pe riscurile geoeconomice și impactul acestora asupra reglementării și strategiilor băncilor. În plus, cu ocazia vizitelor efectuate la autoritățile naționale competente din 12 țări, președinta Consiliului de supraveghere s-a întâlnit, de asemenea, cu directorii executivi ai băncilor naționale și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

În anul 2025, pe lângă întrebările adresate zilnic de mass-media, BCE a răspuns la 915 întrebări din partea publicului referitoare la aspecte legate de supravegherea bancară. Aceste întrebări au vizat diverse aspecte ale Supravegherii bancare a BCE, inclusiv testarea la stres, reziliența cibernetică, riscurile operaționale, autorizațiile bancare, politicile și cadrele de supraveghere, precum și rezoluția bancară. La Centrul pentru vizitatori al BCE au fost organizate prelegeri privind supravegherea bancară pentru 688 de participanți, iar 14 860 de vizitatori au beneficiat de prezentări introductive privind principalele atribuții ale BCE.

6.3 Luarea deciziilor

6.3.1 Ședințele și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 16 ori în anul 2025. Patru ședințe au avut loc la Frankfurt pe Main, iar una, în Malta. Celelalte reuniuni s-au desfășurat în sistem de videoconferință.

În plus, la invitația Finantsinspektsioon, Consiliul de supraveghere a organizat o reuniune strategică restrânsă la Tallinn în octombrie 2025.

Comitetul director^[63] al Consiliului de supraveghere a organizat șase ședințe în 2025, toate în sistem de videoconferință.

În anul 2025, BCE a adoptat 2 549 de decizii de supraveghere^[64] privind entități supravegheate specifice (Figura 2). Dintre acestea, 1 395 de decizii au fost adoptate de șefi ai unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 1 154 de decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Aceste cifre includ 128 de operațiuni (precum înființarea de sucursale) pe care BCE le-a aprobat implicit prin absența unei obiecții în termenele legale.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la evaluările competenței și onorabilității (48,8%), fondurile proprii (11,2%), modelele interne (8,1%), procedurile comune (7,7%), raportarea în scopuri de supraveghere (7,5%), competențele naționale (6,8%) și SREP (4,0%).

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise spre adoptare Consiliului guvernatorilor, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale. În special, aceste decizii s-au referit la o supraveghere eficientă și eficace, la contracararea impactului riscurilor geopolitice asupra băncilor, la exercițiul de testare la stres al BCE din 2025, la punerea în aplicare a Actului legislativ privind reziliența operațională digitală în cadrul de supraveghere, la consolidarea evaluării în scopul supravegherii cu privire la riscul de credit, la aspecte legate de schimbările climatice și de mediu, la reforma SREP, la evoluția supravegherii modelelor interne în urma noilor modificări ale reglementărilor, precum și la propunerea preliminară privind prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au inclus reprezentanți ai BCE și ai autorităților naționale competente, care au efectuat preparative pe temele relevante.

În plus, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au avut drept rezultat ghiduri, rapoarte și analize publice, precum Ghidul BCE privind externalizarea serviciilor cloud către furnizori de servicii cloud, actualizarea Ghidului BCE privind opțiunile și marjele de apreciere disponibile în dreptul Uniunii și versiunea revizuită a Ghidului BCE privind modelele interne.

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor sale prin procedură scrisă.^[65]

32 dintre cele 113 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în ianuarie 2025 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză.

Figura 2

Decizii ale Consiliului de supraveghere în 2025

6.3.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

Comitetul administrativ de control este un organism al BCE format din membri care sunt independenți în mod individual și colectiv față de BCE și cărora le este încredințată misiunea controlării deciziilor BCE cu privire la aspecte legate de supraveghere, pe baza unei cereri de control admisibile.

În 2025, Comitetul administrativ de control a organizat 35 de ședințe, dintre care 31 au fost în format virtual, iar patru cu prezență fizică, inclusiv o reuniune externă la Helsinki, în Finlanda.

În anul 2025, Comitetul administrativ de control a emis avize cu privire la cinci cereri de control administrativ al deciziilor de supraveghere ale BCE (Tabelul 10). Una dintre cereri a vizat clasificarea solicitanților ca entități supravegheate semnificative. Cea de-a doua cerere s-a referit la aspecte legate de competența BCE de a adopta măsuri de supraveghere în temeiul dreptului național. În cadrul celorlalte trei cereri, solicitanții au contestat decizii ale BCE în domeniul sancțiunilor și al măsurilor de executare. În toate aceste cazuri, după audierea solicitanților, Comitetul administrativ de control a propus Consiliului de supraveghere ca decizia BCE să fie înlocuită cu o decizie cu conținut identic.

Președintele Comitetului administrativ de control și-a prezentat activitățile în cadrul a două conferințe juridice în 2025. În cadrul Forumului MUS la nivel de cadre de conducere de nivel superior, organizat de A&O Shearman în luna iunie, și cu ocazia celei de-a 11-a Conferințe privind uniunea bancară, organizată de Freshfields în cooperare cu Institute for Law and Finance și cu Centrul de Studii Financiare din cadrul Goethe Universität Frankfurt în luna septembrie, acesta a vorbit despre faptul că Comitetul administrativ de control oferă o cale de atac pragmatică și discretă.

În 2025, Comitetul administrativ de control a fost prezidat de Pentti Hakkarainen. Ceilalți membri ai săi au fost Ilias Plaskovitis (vicepreședinte), Edouard Fernandez-Bollo, Christiane Campill și Verica Trstenjak. Damir Odak a fost membru supleant. Componența actuală a Comitetului administrativ de control și CV-urile membrilor acestuia sunt disponibile pe pagina web a BCE dedicată Comitetului administrativ de control.

6.4 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari, cadrele de conducere și membrii personalului BCE. Acesta cuprinde Codul de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și Orientarea de stabilire a principiilor Cadrului etic al Mecanismului unic de supraveghere. Punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a cadrului sunt sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de Comitetul de etică și conformitate.

În concordanță cu mandatul său, Comitetul de etică efectuează o evaluare anuală a declarațiilor de interese ale membrilor Consiliului de supraveghere. Aceste declarații sunt publicate pe pagina web privind asumarea responsabilității de pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. De asemenea, Comitetul răspunde solicitărilor de consultanță transmise de înalții funcționari ai BCE implicați în supravegherea bancară și, în acest context, a emis 18 avize, majoritatea acestora referindu-se la notificări privind activități postangajare. Avizele Comitetului de etică sunt publicate, de regulă, pe website-ul BCE la șase luni de la data emiterii acestora. În 2025, procedura de depunere a declarațiilor de interese ale înalților funcționari a fost digitalizată, ceea ce a făcut ca prelucrarea să fie mai eficientă și mai eficace.

Biroul de conformitate și guvernanță și-a continuat eforturile de digitalizare în 2025 și și-a modernizat instrumentele interne pentru a oferi personalului consiliere etică într-un mod mai rapid și mai ușor de utilizat. În 2025, 3 532 de cereri au necesitat contribuții din partea personalului BCG, comparativ cu 3 070 de cereri în 2024. Aproximativ 41% dintre cererile de consiliere au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE.

Graficul 8

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2025

(număr de cereri)

Pe lângă sesiunile de bun venit oferite noilor angajați, cursurile de formare profesională și programele obligatorii de învățare online, BCG a organizat campanii de informare cu privire la cadrul etic. Sezonul 2025 al sensibilizării cu privire la etică dedicat tuturor membrilor personalului, care a avut loc în preajma Zilei Mondiale a Eticii, a inclus standuri destinate conștientizării aspectelor legate de etică și a oferit sesiuni de actualizare a cunoștințelor privind normele aplicabile tranzacțiilor financiare private. În 2025, BCG a organizat, de asemenea, sesiuni de formare specializate privind conflictele de interese pentru inspectorii la fața locului din cadrul BCE și al autorităților naționale competente. Aceste sesiuni s-au axat pe sporirea gradului de conștientizare a normelor etice în cadrul supravegherii bancare europene.

Pentru a evita situațiile de tip „ușă turnantă”, BCG a evaluat posibilele conflicte de interese generate de membrii personalului care au în vedere oferte de locuri de muncă în sectorul privat, a oferit consiliere cu privire la normele aplicabile și a impus măsuri de atenuare, după caz. În ceea ce privește demisiile membrilor personalului în 2025, un caz a declanșat o interdicție temporară privind inițierea unei alte activități profesionale, în conformitate cu cadrul etic. În șase cazuri au fost impuse măsuri de siguranță suplimentare, precum realocarea sarcinilor, transferul membrilor personalului în alte posturi și/sau reducerea drepturilor de acces, pentru a evita o situație de tip „ușă turnantă”, internalizând practic perioada de așteptare (cooling-off period).

BCG a organizat exercițiul său anual de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului și ale înalților funcționari ai BCE. Similar anilor precedenți, exercițiul a identificat numai un număr limitat de situații de neconformitate, dintre care aproximativ 55% s-au referit la personalul Supravegherii bancare a BCE. Niciuna dintre situațiile respective nu a presupus o conduită defectuoasă intenționată sau alte cazuri grave de neconformitate.

Comitetul de etică și conformitate, Eurosistemul și forumul la nivelul MUS pentru colaborare în materie de etică și integritate au înființat un grup operativ dedicat eticii și inteligenței artificiale (IA). Prin intermediul acestei inițiative, Comitetul a elaborat principii directoare fără caracter obligatoriu, menite să încurajeze proiectarea și utilizarea etică și responsabilă a sistemelor de IA și să ofere orientări practice instituțiilor din cadrul Eurosistemului și al supravegherii bancare europene. În concordanță cu angajamentul său de a promova conștientizarea aspectelor de etică și integritate și pe baza contribuțiilor furnizate de un grup de lucru, Comitetul a elaborat un chestionar privind cunoștințele legate de etica Eurosistemului/MUS și a organizat o sesiune în cadrul căreia vorbitorii au abordat aspecte precum etica, încrederea publicului și comportamentul uman din perspectiva științei comportamentale. Participarea la ambele inițiative a fost ridicată, iar instituțiile din cadrul Eurosistemului și al supravegherii bancare europene s-au implicat activ.

6.5 Principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2025, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE^[66], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare funcție de politică a trebuit să demonstreze că informațiile pe care le solicita de la o altă funcție de politică erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, este necesară aprobarea Comitetului executiv pentru schimbul de date neanonimizate de raportare comună (COREP) și de raportare financiară (FINREP), de alte date brute și de informații care conțin evaluări sau recomandări de politică. Compartimentele organizatorice din cadrul celor două funcții de politică ale BCE au făcut schimb de astfel de date în conformitate cu cadrul aprobat și revizuit periodic de Comitetul executiv.

În cazul în care informațiile solicitate se refereau la date anonimizate sau informații sensibile care nu au legătură cu politicile, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39.

Având în vedere intensificarea tensiunilor geopolitice, în 2025 a fost activată dispoziția de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39 pentru a permite un schimb de informații limitat în timp între funcția de politică monetară și cea de supraveghere.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.

7 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

Regulamentul privind MUS impune BCE să aloce resurse adecvate pentru îndeplinirea cu eficacitate a atribuțiilor sale de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii directe și indirecte de către BCE. Aceasta din urmă depune toate eforturile necesare pentru a-și reprioritiza și optimiza resursele în vederea asigurării faptului că funcția de supraveghere își poate îndeplini atribuțiile într-un mediu în schimbare, îmbunătățindu-și astfel eficacitatea și limitând costurile planificate în concordanță cu angajamentul de stabilizare a costurilor asumat de întreaga organizație.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE. Cheltuielile suportate constau în cheltuieli directe aferente funcției de supraveghere a BCE. Funcția de supraveghere se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport ale BCE^[67]. Având în vedere angajamentul BCE de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, aceasta optimizează, de regulă, mecanismele de alocare a costurilor pentru a asigura o alocare exactă a costurilor, care să reflecte îmbunătățirea eficienței și evoluția atribuțiilor la nivelul instituției.

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget, alcătuit din membri provenind de la toate băncile centrale naționale din Eurosistem și de la BCE. Comitetul pentru buget asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

7.1 Cheltuieli aferente anului 2025

În anul 2025, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE s-au situat la 689,8 milioane EUR, nivel cu 14,0 milioane EUR inferior celui estimat de 703,8 milioane EUR, care a fost comunicat în luna martie 2025, ceea ce reflectă o rată de utilizare a cheltuielilor planificate pentru atribuțiile de supraveghere de 98,0%.

Clasificările furnizate în Tabelul 11 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative), în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind taxele^[68].^[69]

Tabelul 12 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate.

În anul 2025, cheltuielile asociate atribuțiilor de supraveghere au crescut cu 1,3%, comparativ cu anul 2024. Această creștere anuală cu 9,1 milioane EUR a cheltuielilor totale poate fi atribuită testărilor la stres bienale la nivelul UE care au avut loc în 2025 (Secțiunea 1.1.1), costurilor suplimentare legate de noul mandat care decurge din Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA) (Secțiunile 1.2.2.3 și 4.1.1.5), precum și investițiilor continue în tehnologia în materie de supraveghere (Secțiunea 5.2).

Majorarea costurilor a fost compensată de reducerea amortizării cheltuielilor inițiale cu Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS) și cu platforma STAR (Stress Test Account Reporting) la începutul supravegherii bancare europene. Cheltuielile cu amortizarea, care au fost aplicate pentru ultima dată în 2025, au scăzut de la 19,0 milioane EUR în 2024 la 3,8 milioane EUR în 2025. În plus, reducerea costurilor aferente inițiativelor de supraveghere și serviciilor comune a anulat în continuare creșterea generală (Graficul 9).

Pe lângă resursele sale interne, BCE utilizează servicii de consultanță externă pentru expertiză specializată sau consultanță integrată, sub îndrumarea personalului calificat, îndeosebi în perioadele de vârf. În anul 2025, BCE a cheltuit 37,1 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor principale de supraveghere, în scădere cu 5,0 milioane EUR față de 2024, mai ales ca urmare a reducerii necesarului de consultanță externă pentru inițiativele de supraveghere și inspecțiile la fața locului.

Repartizarea costurilor între cheltuielile care pot fi atribuite direct atribuțiilor de supraveghere ale BCE și cheltuielile cu serviciile comune a rămas, în linii mari, similară anului precedent (Graficul 9).

Graficul 9

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

(milioane EUR)

Cheltuielile care pot fi atribuite direct cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere, inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de evaluări ale calității activelor), cheltuieli privind tehnologia informației specifică și alte cheltuieli de exploatare, precum deplasările în interes profesional și formarea profesională.

Cheltuielile totale aferente costurilor care pot fi atribuite direct s-au majorat cu 14,7 milioane EUR în 2025, față de 2024, reflectând o creștere cu 30,4 milioane EUR a costurilor legate de personal, care a fost compensată de scăderi la nivelul altor categorii de costuri. Avansul costurilor reflectă, în principal, posturile suplimentare echivalente celor cu normă întreagă aprobate de Consiliul guvernatorilor pentru: (i) testările la stres bienale; (ii) finalizarea internalizării costurilor de consultanță asociate investigațiilor la fața locului și celor privind modelele interne; și (iii) noul mandat care decurge din DORA, precum și dotarea cu personal suplimentar pentru proiectele dedicate supravegherii bancare ale căror costuri sunt alocate direct la această categorie.

Mai exact, majorarea cheltuielilor legate de tehnologia specifică în domeniul supravegherii și de noul mandat prevăzut de DORA a fost anulată complet de reducerea cu 15,2 milioane EUR a cheltuielilor cu amortizarea în cazul IMAS și al STAR. În 2025, s-a înregistrat o creștere a numărului de proiecte de dezvoltare a sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare (inclusiv Project Olympus și centrul de supraveghere unificat), în timp ce cheltuielile pentru întreținerea sistemelor informatice specifice au scăzut comparativ cu anul 2024. Cheltuielile aferente activităților legate de inițiativele de supraveghere s-au redus, de asemenea, față de anul 2024, întrucât au avut loc numai evaluări periodice ale calității activelor.

Cheltuielile din categoria serviciilor comune au atins 264,6 milioane EUR, cuprinzând servicii utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere.^[70] Aceste costuri se repartizează între cele două funcții utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, precum echivalentul de normă întreagă, spațiile pentru birouri și numărul de solicitări de traducere.

Costurile serviciilor comune au scăzut în 2025: costurile mai reduse asociate investițiilor în echipamente și servicii informatice și contribuțiile BCE la Școala Europeană din Frankfurt au diminuat cheltuielile în cadrul categoriilor de servicii informatice și de resurse umane.

Aceste reduceri au fost compensate de majorări ale costurilor cu sediul și instalațiile, rezultate din întreținerea a două clădiri în 2025^[71], precum și de lansarea unei strategii pe termen lung privind activele, legată de înlocuirea activelor la sfârșitul ciclului lor de viață. Se preconizează că această strategie va fi finalizată în anul 2029. În plus, s-a înregistrat o creștere la nivelul serviciilor juridice, de audit și administrative. Aceasta s-a datorat, în principal, reorganizării interne a funcției de audit intern a BCE, care a vizat consolidarea în continuare a separării atribuțiilor de supraveghere de alte atribuții ale BCE în cadrul serviciilor comune.

7.2 Perspectivele cheltuielilor aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE în anul 2026

Plafonul bugetar planificat în 2026 pentru atribuțiile de supraveghere se ridică la 706,7 milioane EUR, nivel care reprezintă o creștere cu 2,9 milioane EUR față de bugetul planificat pentru 2025 (703,8 milioane EUR). Bugetul BCE este elaborat ținând cont de atribuțiile preconizate și echilibrând principiile reprioritizării și optimizării resurselor pentru a menține angajamentul BCE de stabilizare a costurilor. În concordanță cu trendul observat în 2024 și 2025, BCE anticipează o utilizare aproape integrală a bugetului planificat în 2026. Aceasta înseamnă că există mai puțină flexibilitate financiară pentru a reacționa la factori exogeni care s-au putea manifesta în cursul perioadei bugetare.

Estimarea pentru 2026 reflectă continuarea investițiilor în tehnologia de supraveghere și nevoile bugetare suplimentare care decurg din DORA. Începând cu luna ianuarie 2026, costurile asociate participării experților BCE la echipele comune de examinare implicate în monitorizarea furnizorilor terți esențiali de servicii TIC (Secțiunea 4.1.1.5) vor fi rambursate de coordonatorul principal și, prin urmare, nu sunt incluse în taxele de supraveghere ale BCE.

Totodată, tiparele de recrutare legate de testările la stres bienale la nivelul UE au fost ajustate, resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor pregătitoare fiind acum prevăzute în buget pentru anii în care nu se efectuează testări la stres. Această modificare ar trebui să contribuie la atenuarea impactului variațiilor bienale ale numărului de angajați. Costurile planificate pentru 2026 nu conțin cheltuieli de amortizare pentru IMAS sau STAR. De asemenea, creșterea costurilor este compensată de reducerea cheltuielilor pe fondul restrângerii sediului BCE de la trei clădiri la două.

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2026, care va fi percepută în 2027, va fi calculată numai la sfârșitul perioadei de taxare din 2026 și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar 2026, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile.

Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută pentru fiecare categorie de instituții în 2026 va fi de 95,8% în cazul instituțiilor semnificative și de 4,2% în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

7.3 Cadrul privind taxarea în 2025

7.3.1 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2025

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2025 se ridică la 690,0 milioane EUR. Această sumă se compune aproape în totalitate din cheltuielile anuale efective pentru 2025, în valoare de 689,8 milioane EUR, cu ajustări de 275 638 EUR pentru rambursări (nete) către bănci individuale aferente unor perioade de taxare anterioare și de 30 444 EUR pentru dobânzile de întârziere primite, ceea ce reprezintă o ajustare totală de 245 194 EUR.

Suma de recuperat prin taxe anuale de supraveghere este împărțită în două părți, în funcție de statutul entității supravegheate (semnificativă sau mai puțin semnificativă) și, prin urmare, de amploarea activităților de supraveghere ale BCE. Cheltuielile sunt alocate fie instituției semnificative, fie instituției mai puțin semnificative, în conformitate cu o metodologie care face obiectul unei reevaluări continue pe baza atribuțiilor de supraveghere îndeplinite efectiv. Pentru 2025, sumele percepute pentru instituțiile semnificative și mai puțin semnificative reprezintă 95,5% și, respectiv, 4,5% din taxa anuală totală de supraveghere.

Pentru a oferi o oferi o imagine mai clară asupra taxelor de supraveghere ale BCE, acestea reprezintă 0,16% din cheltuielile administrative totale și din amortizarea entităților supravegheate, direct sau indirect, de BCE^[72] (0,19% în cazul entităților semnificative și 0,04% în cazul entităților mai puțin semnificative).

7.3.2 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de entitate sau de grup, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru entitățile supravegheate.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

7.4 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere bancară

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru nerespectarea legislației bancare aplicabile a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). La calcularea taxelor anuale de supraveghere nu sunt luate în considerare nici veniturile aferente, nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. Sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2025, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate s-au ridicat la 28,5 milioane EUR.

8 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru autoritățile naționale competente. Această secțiune conține lista instrumentelor juridice din domeniul supravegherii bancare care au fost adoptate de BCE în 2025 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe EUR-Lex. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.

8.1 Regulamentele BCE

BCE/2025/24
Regulamentul (UE) 2025/1520 al Băncii Centrale Europene din 15 iulie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/445 privind exercitarea opțiunilor și marjelor de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii (BCE/2016/4) (BCE/2025/24) (JO L, 2025/1520, 28.7.2025)

BCE/2025/31
Regulamentul (UE) 2025/1958 al Băncii Centrale Europene din 9 septembrie 2025 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/534 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (BCE/2015/13) (BCE/2025/31) (JO L, 2025/1958, 17.10.2025)

8.2 Instrumente juridice ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2025/1
Decizia (UE) 2025/94 a Băncii Centrale Europene din 10 ianuarie 2025 de stabilire a criteriilor pentru notificarea deciziilor în materie de supraveghere în vederea testărilor la stres în scopul supravegherii (BCE/2025/1) (JO L, 2025/94, 16.1.2025)

BCE/2025/7
Decizia (UE) 2025/451 a Băncii Centrale Europene din 21 februarie 2025 de modificare a Deciziei (UE) 2024/461 privind raportarea de către autoritățile naționale competente către Banca Centrală Europeană de informații cu privire la remunerare, diferența de remunerare între femei și bărbați, raporturile mai mari aprobate și persoanele cu venituri ridicate, în scopul evaluării comparative (BCE/2024/2) (BCE/2025/7) (JO L, 2025/451, 6.3.2025)

BCE/2025/8
Decizia (UE) 2025/871 a Băncii Centrale Europene din 7 martie 2025 privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2024 (BCE/2025/8) (JO L, 2025/507, 27.3.2025)

BCE/2025/10
Decizia (UE) 2025/673 a Băncii Centrale Europene din 24 martie 2025 de modificare a Deciziei (UE) 2023/1681 privind transmiterea către Banca Centrală Europeană de date de supraveghere raportate autorităților naționale competente de către entitățile supravegheate (BCE/2023/18) (BCE/2025/10) (JO L, 2025/673, 4.4.2025)

BCE/2025/13
Decizia (UE) 2025/873 a Băncii Centrale Europene din 24 aprilie 2025 de modificare a Deciziei (UE) 2022/1981 privind utilizarea serviciilor Sistemului European al Băncilor Centrale de către autoritățile competente (BCE/2022/33) (BCE/2025/13) (JO L, 2025/873, 12.5.2025)

BCE/2025/14
Decizia (UE) 2025/874 a Băncii Centrale Europene din 24 aprilie 2025 de modificare a Deciziei (UE) 2022/1982 privind utilizarea serviciilor Sistemului European al Băncilor Centrale de către autoritățile competente și de către autoritățile colaboratoare (BCE/2022/34) (BCE/2025/14) (JO L, 2025/874, 12.5.2025)

BCE/2025/25
Orientarea (UE) 2025/1521 a Băncii Centrale Europene din 15 iulie 2025 de modificare a Orientării (UE) 2017/697 privind exercitarea opțiunilor și marjelor de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii de către autoritățile naționale competente în legătură cu instituțiile mai puțin semnificative (BCE/2017/9) (BCE/2025/25) (JO L, 2025/1521, 28.7.2025)

BCE/2025/26
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 15 iulie 2025 de modificare a Recomandării BCE/2017/10 privind specificațiile comune pentru exercitarea anumitor opțiuni și marje de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii de către autoritățile naționale competente în legătură cu instituțiile mai puțin semnificative (BCE/2025/26) (JO C, C/2025/4190, 28.7.2025)

BCE/2025/40
Orientarea (UE) 2025/2595 a Băncii Centrale Europene din 10 decembrie 2025 privind abordarea în materie de supraveghere adoptată de autoritățile naționale competente în ceea ce privește acoperirea expunerilor neperformante deținute de entități supravegheate mai puțin semnificative (BCE/2025/40) (JO L, 2025/2595, 19.12.2025)