1 Introducere
Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027 reflectă strategia pe termen mediu a Supravegherii bancare a BCE pentru următorii trei ani. Acestea sunt stabilite de Consiliul de supraveghere al BCE, sunt revizuite anual și se bazează pe o evaluare cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale entităților supravegheate. Prioritățile țin seama, de asemenea, de rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP),[1] precum și de progresele înregistrate comparativ cu prioritățile din anii anteriori. Acestea sprijină o alocare eficientă a resurselor de supraveghere disponibile și pot fi ajustate de o manieră flexibilă, dacă schimbările survenite la nivelul riscurilor justifică această abordare.
În ultimul an, sectorul bancar european și-a demonstrat reziliența în condițiile unui mediu extern incert, precum și capacitatea de a continua să sprijine redresarea economică. Băncile europene raportează poziții solide de capital și de lichiditate. Calitatea activelor acestora a rămas, în linii mari, rezilientă la contextul macrofinanciar mai dificil, profitabilitatea acestora atingând cele mai înalte niveluri de la începutul supravegherii bancare europene, în special ca urmare a majorării ratelor dobânzilor.
În pofida robusteții bilanțurilor și profilurilor de risc ale băncilor, este nevoie de prudență, având în vedere persistența tensiunilor geopolitice ridicate și incertitudinile asociate cu privire la perspectivele macroeconomice. Deși entitățile supravegheate au fost, până în prezent, capabile să facă față șocurilor geopolitice recente, fiind sprijinite, printre altele, de reziliența generală a economiei reale, este esențial ca băncile să rămână vigilente și să evalueze periodic implicațiile pe care astfel de evenimente le-ar putea avea asupra activității, operațiunilor și profilului lor de risc. În acest context, remedierea deficiențelor la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor rămâne o prioritate, mai ales în ceea ce privește identificarea timpurie a deteriorării calității activelor și implementarea unor niveluri prudente de provizionare. De asemenea, optimizarea cadrelor de reziliență operațională ale băncilor este esențială pentru consolidarea capacității acestora de a face față oricăror perturbări operaționale cauzate de evenimente neprevăzute. Caracterul transversal al șocurilor geopolitice necesită o strategie de supraveghere holistică și acordarea unei atenții speciale, în cadrul priorităților în materie de supraveghere, capacității lor de a face față unor astfel de șocuri.
În același timp, băncile ar trebui să își intensifice în continuare eforturile de remediere eficace a deficiențelor semnificative identificate de autoritățile de supraveghere în ciclurile anterioare, corectându-le în timp util. În domeniile care au făcut în trecut obiectul unui control strict în materie de supraveghere, eforturile autorităților de supraveghere se vor concentra asupra remedierii eficace și oportune de către bănci a deficiențelor identificate. Acest aspect este valabil în special cu privire la agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor (risk data aggregation and risk reporting – RDARR), domeniu în care, în pofida interacțiunilor de lungă durată cu autoritățile de supraveghere și a constatării unor îmbunătățiri, unele bănci nu au soluționat încă deficiențele majore. În plus, respectarea deplină a așteptărilor în materie de supraveghere în ceea ce privește gestionarea de către bănci a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu va rămâne o prioritate.
Nu în ultimul rând, în condițiile în care avansul tehnologic devine o prioritate pentru viitorul sectorului bancar, este esențial ca băncile să își consolideze eforturile de digitalizare și să asigure gestionarea prudentă a riscurilor care decurg din adoptarea noilor tehnologii. Deși entitățile supravegheate înregistrează progrese în acest domeniu pentru a-și spori capacitatea de a concura cu succes în viitor, acestea trebuie să fie pregătite pentru noile riscuri care decurg din digitalizarea operațiunilor și serviciilor lor. Aceasta le va ajuta să optimizeze sustenabilitatea modelelor lor de afaceri și le va permite să valorifice avantajele tehnologiilor inovatoare.
În acest context, prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027 se axează pe reziliența băncilor la amenințările macrofinanciare imediate și la șocurile geopolitice severe (prioritatea 1), importanța remedierii în timp util a deficiențelor semnificative cunoscute (prioritatea 2) și necesitatea de a aborda provocările generate de transformarea digitală și de noile tehnologii (prioritatea 3). Fiecare prioritate vizează un set specific de vulnerabilități din sectorul bancar, denumite „vulnerabilități prioritare”, pentru care au fost stabilite obiective strategice specifice și au fost elaborate programe de lucru. Interdependența riscurilor se reflectă în conceperea acestor programe de lucru, menite să consolideze atât eficiența, cât și eficacitatea interacțiunii autorităților de supraveghere cu băncile. Figura 1 prezintă cinci vulnerabilități principale ale băncilor, acordându-se o atenție specială riscurilor geopolitice, pe care aceste trei priorități generale urmăresc să le remedieze.
Figura 1
Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027 destinate soluționării vulnerabilităților identificate la nivelul băncilor

Sursa: BCE.
Notă: Această cifră prezintă cele trei priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027 și vulnerabilitățile corespunzătoare pe care băncile ar trebui să le soluționeze în următorii trei ani. Supravegherea bancară a BCE va desfășura activități specifice de evaluare, monitorizare și urmărire a aplicării măsurilor adoptate cu privire la vulnerabilitățile identificate. Secțiunea din partea dreaptă a figurii prezintă categoria generală de risc asociată fiecărei vulnerabilități.
Obiectivul principal al planificării strategice a Supravegherii bancare a BCE este acela de a elabora o strategie solidă pentru următorii trei ani. Prioritățile în materie de supraveghere promovează eficacitatea și consecvența activității de planificare a echipelor comune de supraveghere și sprijină alocarea eficientă a resurselor, în concordanță cu nivelurile corespunzătoare de toleranță la risc. Astfel, acestea permit autorităților naționale de supraveghere să își stabilească propriile priorități pentru supravegherea, de o manieră proporțională, a instituțiilor mai puțin semnificative. Comunicarea transparentă a priorităților clarifică așteptările în materie de supraveghere pentru bănci, amplifică impactul pe care supravegherea îl are în ceea ce privește sporirea în continuare a rezilienței sectorului bancar și contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile.
Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze și să evalueze atât (i) evoluțiile riscurilor și vulnerabilităților entităților supravegheate, cât și (ii) progresele înregistrate de bănci cu privire la punerea în aplicare a priorităților în materie de supraveghere. Evaluările periodice ale acestor priorități strategice vor permite Supravegherii bancare a BCE să își ajusteze orientarea și activitățile, dacă este necesar, răspunzând de o manieră flexibilă la schimbările survenite la nivelul riscurilor.
Secțiunile următoare oferă mai multe detalii privind rezultatele exercițiului de identificare și evaluare a riscurilor derulat în 2024 și definesc prioritățile în materie de supraveghere și programele de lucru corespunzătoare pentru perioada 2025-2027. Autoritățile de supraveghere desfășoară și alte activități periodice și de monitorizare a măsurilor adoptate cu privire la prioritățile anterioare, ca parte a interacțiunii lor continue cu băncile și în completarea activității privind cele trei priorități pentru perioada 2025-2027.
2 Evaluarea riscurilor și prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027
2.1 Mediul macroeconomic și de funcționare a entităților supravegheate
Deși creșterea PIB real în zona euro a început să se redreseze treptat, iar presiunile inflaționiste au continuat să se modereze, perspectivele pe termen scurt ale creșterii economice rămân modeste și sunt grevate de incertitudini semnificative de ordin geopolitic și legate de politici. [2] Ritmul moderat al redresării economice în zona euro în cursul anului 2024 a fost sprijinit cu precădere de servicii, în timp ce activitatea în sectorul prelucrător s-a menținut foarte scăzută. [3] Deși indicatorii recenți sugerează o încetinire a creșterii economice pe termen scurt în contextul incertitudinilor sporite, se anticipează o intensificare a dinamicii PIB real pe termen mediu. Redresarea ar trebui să se consolideze pe seama majorărilor veniturilor disponibile reale ale consumatorilor (care vor susține consumul privat), a expansiunii cererii externe și a disipării efectelor inhibitoare ale înăspririi anterioare a politicii monetare. [4] În același timp, inflația IAPC s-a temperat și se estimează că va atinge nivelul țintei pe parcursul orizontului de proiecție. Se proiectează și diminuarea în continuare a inflației de bază, care se va menține însă pe termen scurt la un nivel relativ superior celui consemnat de inflația IAPC totală.
Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii pe termen mediu, având în vedere nivelul sporit de incertitudine. În pofida anticipațiilor privind revenirea la o creștere economică moderată, probabilitatea materializării unor evenimente extreme pare să fie mai mare decât în urmă cu un an, pe fondul intensificării riscurilor geopolitice.[5] Escaladarea tensiunilor geopolitice (generate, de exemplu, de războiul din Ucraina și de conflictul din Orientul Mijlociu) și accentuarea tendințelor de deglobalizare ar putea determina majorarea prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri pe termen scurt și perturbarea schimburilor comerciale internaționale, ceea ce, la rândul său, ar afecta perspectivele creșterii economice a zonei euro și ar realimenta presiunile inflaționiste.[6] În același timp, fenomenele meteorologice extreme și tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar putea conduce la o accelerare a inflației, mai ales a dinamicii prețurilor alimentelor.[7]
Pe lângă impactul acestora asupra perspectivelor creșterii economice și ale inflației în general, se anticipează că riscurile geopolitice și dificultățile structurale generate de tranziția legată de schimbările climatice și transformarea digitală a sistemului financiar vor avea, de asemenea, un efect direct asupra sectorului bancar. Șocurile geopolitice pot exacerba riscurile în materie de guvernanță, operaționale și legate de modelul de afaceri, în special prin sancțiuni financiare sau atacuri cibernetice. În plus, pot exista consecințe semnificative asupra profilurilor de risc, mai ales în situațiile în care băncile au expuneri bilanțiere directe sau indirecte mari față de contrapartidele afectate de riscurile corespunzătoare. În același timp, a crescut relevanța riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu pentru sistemul financiar și pentru economie în ansamblu, aceasta contribuind la definirea mediilor de funcționare a băncilor. Având în vedere expunerile lor semnificative la riscurile fizice și de tranziție legate de schimbările climatice, băncile trebuie să se adapteze la impactul mai profund al crizelor legate de schimbările climatice și cele de mediu, ceea ce ar putea conduce la o tranziție dezordonată și ar putea agrava și mai mult daunele fizice.[8] Totodată, transformarea tehnologică în curs a economiei necesită ca băncile să adopte măsuri proactive pentru a-și accelera eforturile de digitalizare, a-și optimiza practicile de gestionare a riscurilor și a face față concurenței crescânde din partea instituțiilor financiare nebancare.
Evaluarea favorabilă a riscurilor care a predominat în ultimul an pe piețele financiare poate conduce la modificări bruște ale percepției pieței și la reevaluări ale prețurilor activelor, generate de evoluțiile negative neprevăzute. Redresarea graduală a activității economice și anticipațiile privind relaxarea politicii monetare au condus la creșterea apetitului pentru risc, la scăderea primelor de risc și la o volatilitate relativ redusă pe piețele acțiunilor în ultimele luni. Aceste condiții, alături de incertitudinile privind traiectoria viitoare a creșterii economice și a inflației în principalele economii ale lumii, ar putea crea premisele unor corecții abrupte ale prețurilor activelor și unei volatilități sporite pe piețele financiare internaționale în cazul deteriorării perspectivelor macroeconomice sau al materializării unor șocuri geopolitice.[9] Acest aspect este ilustrat de vânzările masive de scurtă durată înregistrate pe piețele financiare internaționale la începutul lunii august, evoluțiile economice negative neprevăzute din Statele Unite și temerile legate de majorarea ratelor dobânzilor în Japonia declanșând o reacție de reducere abruptă a apetitului pentru risc.
2.2 Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027
Prioritatea 1: Băncile ar trebui să își consolideze capacitatea de a face față amenințărilor macrofinanciare imediate și șocurilor geopolitice severe
Incertitudinile persistente asociate perspectivelor macroeconomice și intensitatea tot mai mare a amenințărilor geopolitice necesită un control sporit în scopuri de supraveghere cu privire la capacitatea băncilor de a face față oricăror șocuri conexe. Date fiind riscurile persistente în sensul scăderii la adresa perspectivelor creșterii economice în zona euro și nivelurile ridicate de incertitudine, este și mai important să se aibă în vedere și alte scenarii decât cel de bază și să se ia în considerare traiectorii diferite pentru creșterea economică și ratele dobânzilor. Băncile ar trebui să soluționeze cu eficacitate deficiențele identificate la nivelul cadrelor lor de gestionare a riscului de credit, să detecteze în timp util orice deteriorare a calității activelor și să mențină niveluri adecvate de provizionare. Evoluțiile macroeconomice pot afecta riscul expunerilor băncilor la societăți nefinanciare, de exemplu întreprinderi mici și mijlocii (IMM). De asemenea, acestea pot influența riscurile generate de expunerile față de instituțiile financiare nebancare, inclusiv de efectele de propagare a șocurilor la nivelul acestui sector. Prin urmare, și activitatea de supraveghere viitoare se va axa în continuare pe aceste aspecte.
Având în vedere caracterul lor transversal, riscurile geopolitice pot conduce la evoluții macrofinanciare nefavorabile și pot avea un impact asupra mediului de funcționare a băncilor în general. Acestea pot reprezenta amenințări directe la adresa rezilienței operaționale a băncilor, în special atunci când generează riscuri sporite în materie de tehnologia informației și securitate cibernetică, necesitând astfel eforturi de supraveghere țintite în anii următori pentru a remedia deficiențele aferente. Recunoscând numeroasele canale diferite de transmisie a riscurilor geopolitice, autoritățile de supraveghere vor implementa diverse inițiative specifice pentru a spori gradul de conștientizare și a consolida reziliența băncilor la aceste șocuri. Exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2025, care este coordonat de Autoritatea bancară europeană (ABE), constituie o astfel de inițiativă.
Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit
Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să identifice în timp util deteriorările calității activelor și să le transpună în provizioane și niveluri de capital prudente. Acestea ar trebui să își intensifice eforturile pentru a remedia în timp util și cu eficacitate deficiențele relevante identificate de autoritățile de supraveghere în cadrul priorităților din anii precedenți.
Până în prezent, gospodăriile populației și firmele europene au dat dovadă de o reziliență puternică la condițiile macroeconomice în schimbare și la reorientarea către rate mai ridicate ale dobânzilor. Soliditatea bilanțurilor și redresarea economică graduală în zona euro contribuie la sprijinirea perspectivelor firmelor, estimându-se că piețele imobiliare rezidențiale vor rămâne reziliente, fiind susținute de rata scăzută a șomajului, de majorările salariilor reale și de anticipațiile privind noi reduceri ale ratelor dobânzilor. Cu toate acestea, creditele neperformante ale băncilor au început să înregistreze o creștere, deși într-un ritm destul de lent, evoluții mai pronunțate fiind observate în cazul portofoliilor care sunt mai vulnerabile la mediul macrofinanciar actual, în special în cazul portofoliilor imobiliare comerciale și al celor aferente IMM. În pofida acestui trend, indicatorii de acoperire ai băncilor au continuat să se reducă, chiar și pe segmentele cu un grad de risc mai ridicat, parțial ca urmare a eliminării în continuare a creditelor neperformante reziduale. Prin urmare, creșterea lentă consemnată de indicatorii de acoperire pentru creditele neperformante noi și cele clasificate în Stadiul 2 de depreciere[10] generează preocupări cu privire la posibilitatea ca provizioanele băncilor să nu reflecte în mod adecvat posibilele riscuri emergente sau riscurile în sensul scăderii care decurg din perspectivele economice modeste și din mediul geopolitic dificil.
Într-adevăr, activitatea de supraveghere a evidențiat deficiențe persistente la nivelul cadrelor IFRS 9 ale băncilor, arătând că unele bănci încă nu respectă așteptările în materie de supraveghere în acest domeniu. În ultimii doi ani, autoritățile de supraveghere au efectuat două evaluări orizontale axate pe capacitatea băncilor de a surprinde riscurile emergente prin intermediul modelelor lor privind pierderile anticipate din credite. Potrivit acestor evaluări, băncile au înregistrat progrese în ceea ce privește surprinderea riscurilor noi, în special a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. Cu toate acestea, progresele legate de unele riscuri emergente, precum cele geopolitice, nu au fost corespunzătoare.[11] Autoritățile de supraveghere au continuat, de asemenea, să efectueze inspecții la fața locului privind riscul de credit, care, în cazul unor instituții, au condus la constatări legate de aspecte precum parametrii modelelor privind pierderile anticipate din credite, abordarea eșalonată și deficitele la nivelul provizionării. Totodată, SREP 2024 a evidențiat deficiențe persistente în domenii precum constituirea de provizioane, inițierea creditelor, clasificarea și (re)evaluarea garanțiilor.[12]
Privind în perspectivă, Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze capacitatea băncilor de a identifica în timp util deteriorările calității activelor și de a pune în aplicare practici adecvate de provizionare. În acest context, autoritățile de supraveghere se vor concentra asupra utilizării ajustărilor posterioare (overlays) și pe acoperirea riscurilor noi, inclusiv a riscurilor geopolitice. În etapa de monitorizare a măsurilor implementate, autoritățile de supraveghere vor continua să interacționeze cu băncile pentru a asigura remedierea eficace și în timp util a constatărilor din ciclurile de supraveghere anterioare, utilizând toate măsurile disponibile pentru îndeplinirea acestui obiectiv.[13] În paralel, inspecțiile la fața locului țintite se vor axa în continuare, printre altele, pe modelele și politicile de provizionare pentru credite la nivelul portofoliilor aferente IMM, de retail și imobiliare comerciale. Autoritățile de supraveghere vor evalua, de asemenea, identificarea și gestionarea timpurie de către bănci a posibilelor dificultăți legate de debitori în portofoliile vulnerabile, în special printr-o analiză țintită a portofoliilor aferente IMM ale băncilor.
Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere
- Etapa de monitorizare a analizei țintite a IFRS 9 care se axează, printre altele, pe utilizarea de ajustări posterioare (overlays) și acoperirea riscurilor noi (inclusiv a riscurilor geopolitice); autoritățile de supraveghere vor monitoriza progresele băncilor în ceea ce privește constatările anterioare, vor urmări remedierea acestora și vor utiliza măsuri de escaladare acolo unde este necesar
- Continuarea inspecțiilor la fața locului privind riscul de credit, cu accent pe abordarea eșalonată și provizionarea colectivă conform IFRS 9 pentru portofoliile aferente sectorului corporativ/IMM, de retail și imobiliare comerciale, inclusiv evaluările garanțiilor
- Analiza țintită a portofoliilor aferente IMM, axată pe identificarea și gestionarea timpurie a posibilelor dificultăți legate de debitori, pe modelele aferente IMM și pe guvernanța expunerii la IMM
Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul cadrelor de reziliență operațională în ceea ce privește riscul de externalizare a serviciilor de tehnologia informației și riscul de securitate informatică/riscul cibernetic
Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să respecte cerințele juridice care decurg din Actul privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA) în ceea ce privește gestionarea riscurilor TIC, raportarea incidentelor, testarea rezilienței operaționale digitale și furnizorii terți de servicii. Acestea ar trebui să își intensifice eforturile pentru a remedia în timp util și cu eficacitate deficiențele identificate anterior, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor în materie de securitate cibernetică și de externalizare.
Amenințările cibernetice tot mai răspândite și dependența de furnizori terți comuni de servicii continuă să reprezinte dificultăți majore pentru bănci. Numărul incidentelor cibernetice semnificative raportate de entitățile supravegheate a consemnat un salt în 2023 și s-a menținut la niveluri similare în primele trei trimestre ale anului 2024. Digitalizarea în curs a serviciilor și operațiunilor băncilor, precum și escaladarea tensiunilor geopolitice (care a sporit riscul de atacuri din partea grupurilor afiliate unor state)[14] au reprezentat factori principali ai creșterii pronunțate consemnate de incidentele cibernetice în ultimele două decenii.[15] În plus, băncile raportează o dependență sporită de furnizori terți de funcții critice, aproape toate instituțiile utilizând servicii cloud pentru activitățile critice externalizate.[16] Nivelurile ridicate de concentrare în utilizarea furnizorilor terți de servicii informatice pot exacerba în continuare efectele de contagiune și spori posibilul impact sistemic al incidentelor cibernetice.[17]
Scorurile SREP nesatisfăcătoare pentru riscul operațional și rezultatele activității de supraveghere în domeniul rezilienței cibernetice și al gestionării externalizării confirmă deficiențele la nivelul cadrelor operaționale ale băncilor și necesitatea de a înregistra progrese în ceea ce privește remedierea acestora. În cadrul SREP 2024, riscul operațional a continuat să fie domeniul cu cel mai slab scor mediu, principalul factor determinant reprezentându-l elementele legate de TIC.[18] În domeniul externalizării, autoritățile de supraveghere au constatat că peste 10% dintre contractele care acoperă funcții critice nu sunt conforme cu reglementările relevante.[19] În acest context, băncile ar trebui să evalueze riscurile de concentrare legate de anumiți furnizori, locații geografice (având în vedere riscurile geopolitice sporite) și funcționalități și să gestioneze aceste riscuri în consecință, precum și să evalueze și să gestioneze riscul unor posibile efecte în cascadă la nivelul mai multor sectoare, având în vedere natura interconectată a rețelelor bancare.
Testarea la stres privind reziliența cibernetică din 2024 a arătat că băncile dispun, de regulă, de cadre generale de răspuns și de redresare. Cu toate acestea, exercițiul de testare la stres a evidențiat, de asemenea, domenii-cheie în care sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv cadre de continuitate a activității, planificarea răspunsului la incidente, asigurarea securității prin crearea de copii de rezervă și gestionarea furnizorilor terți.[20] Astfel, autoritățile de supraveghere vor monitoriza aplicarea măsurilor adoptate în urma identificării unor deficiențe legate de capacitatea băncilor de a se redresa după un atac cibernetic reușit.[21] În acest context, autoritățile de supraveghere vor continua eforturile din ultimii ani, efectuând analize țintite și adoptând inițiative pentru a evalua reziliența operațională a băncilor și conformitatea acestora cu așteptările în materie de supraveghere și cerințele de reglementare corespunzătoare (în special cerințele prevăzute de DORA, care se vor aplica începând cu luna ianuarie 2025).
Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere
- Colectarea de date privind furnizorii terți de servicii TIC pentru a identifica legăturile dintre entitățile supravegheate și furnizorii terți, posibilele riscuri de concentrare și vulnerabilitățile acordurilor de externalizare ale băncilor
- Analize țintite ale cadrelor de gestionare a riscurilor pentru riscurile de externalizare, precum și ale cadrelor de reziliență cibernetică și ale controalelor riscurilor
- Activități de monitorizare a măsurilor adoptate în urma constatărilor exercițiului de testare la stres privind reziliența cibernetică
- Inspecții la fața locului țintite privind cadrele de risc operațional și de reziliență a sistemelor informatice
- Punerea în aplicare a DORA la nivelul cadrului de supraveghere
O atenție specială: Integrarea gestionării riscurilor geopolitice în prioritățile în materie de supraveghere
Recenta escaladare a tensiunilor geopolitice impune băncilor să adopte o gestionare și controale robuste ale riscurilor și necesită intensificarea controalelor în scopuri de supraveghere pe termen scurt și mediu.
Reflectând caracterul transversal al riscurilor geopolitice, reziliența, strategiile și gestionarea riscurilor băncilor vor fi evaluate printr-o varietate de activități. În primul rând, riscul geopolitic este surprins de activitățile prioritare menționate anterior legate de gestionarea de către bănci a riscului de credit și a riscului operațional. Autoritățile de supraveghere vor evalua, de asemenea, procesele de gestionare a riscurilor și cadrele privind apetitul pentru risc pe care băncile le utilizează pentru a monitoriza și a atenua riscurile geopolitice. Acest obiectiv va fi atins prin exerciții țintite de analiză comparativă privind apetitul pentru risc și cultura riscului, cu accent pe reflectarea implicațiilor pe care riscurile geopolitice le au asupra cadrelor băncilor privind identificarea riscurilor și apetitul pentru risc. În plus, riscurile geopolitice vor reprezenta o componentă principală a testării la stres la nivelul UE din 2025, care va include o analiză exploratorie a scenariilor de evaluare a capacității băncilor de a modela riscul de credit al contrapartidei în condiții de stres.
Pentru a înțelege mai bine modul în care băncile abordează riscurile geopolitice și pentru a clarifica în continuare așteptările în materie de supraveghere în acest domeniu, autoritățile de supraveghere vor evalua practicile actuale, concentrându-se, printre altele, asupra cadrelor de gestionare a riscurilor, asupra planificării capitalului și a lichidității, precum și asupra testărilor la stres interne.
Prioritatea 2: Băncile ar trebui să remedieze cu eficacitate și în timp util deficiențele semnificative persistente
Reorientarea progresivă dinspre identificarea riscurilor către remedierea riscurilor reprezintă o caracteristică esențială a strategiei de supraveghere la nivelul MUS. În consecință, băncilor cu deficiențe semnificative neremediate li se va solicita să își intensifice eforturile pentru a respecta pe deplin așteptările în materie de supraveghere și a implementa în timp util planuri solide de măsuri corective. Activitatea extinsă de supraveghere desfășurată în anii precedenți a condus la identificarea unor deficiențe majore în ceea ce privește (i) strategiile de afaceri ale băncilor și gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu și (ii) capacitățile acestora de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor. În contextul riscurilor emergente (inclusiv al riscurilor geopolitice), este deosebit de important ca băncile să dispună de cadre adecvate și eficace de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor pentru a asigura un proces decizional oportun și o orientare strategică eficace. Deși Supravegherea bancară a BCE recunoaște că s-au înregistrat deja progrese majore în această privință, procesul de remediere nu este încă finalizat și va necesita activități de monitorizare a măsurilor implementate în ciclurile de supraveghere viitoare.
Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul strategiilor de afaceri și al gestionării riscurilor în ceea ce privește riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu
Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să respecte pe deplin așteptările în materie de supraveghere cu privire la gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, precum și cerințele care decurg din noul pachet bancar CRR3/CRD6 (inclusiv cele legate de planurile de tranziție prudențiale) și ar trebui să soluționeze în timp util deficiențele identificate.
Capacitatea băncilor de a gestiona în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu rămâne o prioritate pe agenda de supraveghere ca urmare a intensificării riscurilor fizice și de tranziție, a faptului că băncile nu respectă încă pe deplin așteptările în materie de supraveghere asociate și a noilor cerințe care decurg din intrarea în vigoare a noului pachet bancar în 2025. Accentuarea riscurilor fizice reflectă creșterea în continuare a temperaturilor la nivel mondial (estimându-se că 2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată) și saltul consemnat de numărul dezastrelor climatice (precum incendiile forestiere și inundațiile) în ultimii ani. În același timp, progresele lente în direcția atingerii obiectivelor privind emisii nete zero generează temeri cu privire la riscurile de tranziție. Într-un procent semnificativ, companiile internaționale cotate la bursă nu sunt aliniate la traiectoria de reducere a încălzirii globale la 2°C sau mai puțin.[22] În ceea ce privește sectorul bancar, o evaluare recentă arată că 90% dintre băncile chestionate nu sunt încă aliniate la obiectivele climatice ale UE, ceea ce le expune nu numai la niveluri mai ridicate ale riscului de credit, ci și, printre altele, la riscuri juridice în absența aplicării în continuare a unor bune practici pentru a contracara aceste riscuri.[23] În același timp, 70% dintre băncile europene sunt expuse riscurilor reputaționale datorate riscului de litigii legate de mediu.[24]
Evaluările în scopul supravegherii arată că băncile se află încă în procesul de a se conforma așteptărilor în materie de supraveghere cu privire la gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu.[25] Majoritatea băncilor aflate sub supravegherea BCE, dar nu toate, au depus eforturi importante pentru a înregistra progrese cu privire la evaluările privind caracterul semnificativ până la termenul prevăzut în luna martie 2023. În cazul celor care nu au procedat astfel, BCE a urcat încă un palier în ceea ce privește măsurile de escaladare, emițând decizii de supraveghere cu caracter obligatoriu, cu posibilitatea de a impune penalități cu titlu cominatoriu în cazul nerespectării de către bănci a termenelor specificate.[26] O evaluare realizată în decembrie 2023 – termenul stabilit pentru integrarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în guvernanța, strategiile și gestionarea riscurilor la nivelul băncilor – a evidențiat disponibilitatea, în linii mari, a cadrelor fundamentale pentru riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, dar și lipsa acestora la mai multe bănci (pentru care autoritățile de supraveghere iau, în prezent, măsuri de monitorizare). În același timp, persistă o serie de vulnerabilități care afectează gestionarea adecvată a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. Acestea le-au fost comunicate băncilor prin intermediul unor noi scrisori de feedback, iar BCE continuă să monitorizeze îndeaproape progresele înregistrate de instituțiile relevante. Autoritățile de supraveghere vor monitoriza atent și respectarea de către bănci a termenului final de la sfârșitul anului 2024 pentru conformarea deplină cu așteptările în materie de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește integrarea în procesul de evaluare a adecvării capitalului intern și în testările la stres.
Evaluările în scopul supravegherii și inspecțiile la fața locului vor clarifica în continuare adecvarea strategiilor băncilor și a modului în care gestionează riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, precum și conformitatea acestora cu viitoarele modificări normative. Evaluarea raportărilor aferente Pilonului 3 ale entităților supravegheate a evidențiat numeroase aspecte care necesită îmbunătățiri.[27] Pe măsură ce practicile de publicare ale băncilor ajung la maturitate, autoritățile de supraveghere vor continua să analizeze și să evalueze periodic adecvarea acestora. Viitorul pachet bancar CRR3/CRD6 va impune obligații mai stricte de publicare de informații și va solicita băncilor să elaboreze planuri prudențiale de tranziție care să fie revizuite de autoritățile de supraveghere în conformitate cu viitoarele ghiduri ABE. În plus, riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu vor continua să fie evaluate prin inspecții la fața locului. Acestea se vor desfășura atât în mod autonom, cât și în cadrul unor inspecții specifice riscurilor, iar autoritățile de supraveghere vor efectua analize foarte aprofundate cu privire la capacitatea băncilor de a contracara riscurile reputaționale și de litigii.
Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere
- Monitorizarea alinierii depline la așteptările în materie de supraveghere și punerea în aplicare a palierelor de escaladare
- Evaluarea orizontală a respectării de către bănci a cerințelor de publicare din Pilonul 3 referitoare la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (environmental, social and governance-related – ESG)
- Analize foarte aprofundate privind capacitatea băncilor de a contracara riscurile reputaționale și de litigii asociate angajamentelor legate de schimbările climatice și cele de mediu
- Evaluarea planificării tranziției băncilor în conformitate cu mandatele prevăzute de CRD6
- Inspecții la fața locului țintite cu privire la aspecte legate de schimbările climatice și cele de mediu, desfășurate fie în mod autonom, fie în cadrul evaluărilor planificate ale riscurilor individuale (de exemplu, riscul de credit, riscul operațional și riscul aferent modelului de afaceri)
Vulnerabilitate prioritară: Lacune în agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri
Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să își intensifice eforturile pentru a remedia deficiențele de lungă durată identificate în cadrele de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor și pentru a-și alinia practicile la așteptările în materie de supraveghere. Nerespectarea așteptărilor în materie de supraveghere de către bănci ar putea atrage după sine măsuri de escaladare.
Progresele înregistrate în remedierea deficiențelor de lungă durată identificate în cadrele de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor rămân insuficiente. Un număr semnificativ de entități supravegheate nu respectă încă pe deplin așteptările în materie de supraveghere și principiile privind eficacitatea agregării datelor referitoare la riscuri și a raportării riscurilor ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară. SREP 2024, analiza țintită a capacităților de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor și campania desfășurată la fața locului au evidențiat vulnerabilități în ceea ce privește (i) implicarea și expertiza organelor de conducere, (ii) caracterul cuprinzător al cadrelor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor, (iii) adecvarea arhitecturii de date și a infrastructurii informatice, (iv) complexitatea și fragmentarea sistemelor informatice și (v) gestionarea calității datelor.
În conformitate cu prioritățile în materie de supraveghere de anul trecut, Supravegherea bancară a BCE își va intensifica eforturile pentru a asigura că entitățile supravegheate se conformează așteptărilor în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul privind eficacitatea agregării datelor privind riscurile și a raportării riscurilor. Autoritățile de supraveghere vor intensifica în continuare presiunile asupra băncilor care nu reușesc să remedieze deficiențele în termenele stabilite, utilizând integral setul de instrumente de escaladare a măsurilor de supraveghere (inclusiv sancțiuni), după caz.[28] Această strategie de remediere va ține seama de circumstanțele individuale ale băncilor și va fi adaptată în funcție de importanța deficiențelor nerezolvate ale acestora, de poziția lor în ciclul de remediere și de istoricul acestora în ceea ce privește soluționarea preocupărilor în materie de supraveghere. Totodată, autoritățile de supraveghere vor continua analiza țintită a capacităților de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor și vor desfășura inspecții la fața locului țintite, interacționând intens cu băncile când sunt identificate deficiențe.
Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere
- Activități de monitorizare în ceea ce privește analiza țintită a practicilor de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor și a îndeplinirii așteptărilor în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul privind eficacitatea agregării datelor referitoare la riscuri și a raportării riscurilor și remedierea constatărilor anterioare, utilizând integral instrumentele de escaladare disponibile acolo unde este necesar
- Inspecții la fața locului țintite care vizează aspecte generale de guvernanță și de infrastructură IT, capacitățile de agregare a datelor privind riscurile și de raportare a riscurilor
- Raportul administratorilor privind guvernanța și calitatea datelor – un chestionar anual menit să asigure că organele de conducere ale băncilor răspund în mod adecvat pentru raportarea internă, financiară și în scopuri de supraveghere
Prioritatea 3: Băncile ar trebui să își consolideze strategiile de digitalizare și să abordeze provocările emergente generate de utilizarea noilor tehnologii
Băncile se confruntă cu numeroase tendințe structurale și pe termen mai lung, digitalizarea fiind una dintre ele. Progresele tehnologice redefinesc rapid numeroase sectoare, inclusiv cel bancar, creând o mulțime de noi oportunități de afaceri, dar și noi provocări și riscuri pentru operatorii deja existenți pe piață. Transformarea digitală a devenit o prioritate pentru multe bănci care încearcă să rămână competitive și este esențial ca acestea să dispună de măsuri de protecție adecvate pentru a limita posibilele riscuri generate de noile tehnologii și practici comerciale. În acest context, peisajul complex al amenințărilor cibernetice deține, de asemenea, un rol esențial, întrucât progresele în domeniul digitalizării ar putea submina reziliența operațională a băncilor. Pe termen lung, se anticipează că digitalizarea va consolida competitivitatea băncilor, va optimiza modelele lor de afaceri și le va spori reziliența la concurența provenind din afara sectorului bancar.
Progresele tehnologice rapide, precum apariția inteligenței artificiale (IA) generative, și avansul puternic consemnat în ceea ce privește implementarea unei astfel de tehnologii în cadrul băncilor (IA fiind utilizată, de exemplu, în contexte atât prudențiale, cât și neprudențiale) necesită o abordare structurată. Autoritățile de supraveghere bancară trebuie să elaboreze strategii specifice pentru a înțelege mai bine răspunsurile băncilor la tendințele structurale care conturează viitorul sectorului lor, cum ar fi platformele digitale, parteneriatele strategice și utilizarea IA. Prin urmare, BCE promovează gestionarea adecvată a riscurilor asociate cu digitalizarea și adoptarea celor mai bune practici din sector.
Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul strategiilor de transformare digitală
Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să își consolideze strategiile de digitalizare și planurile de execuție aferente pentru a atenua în mod corespunzător riscurile aflate la baza acestora, inclusiv cele care decurg din utilizarea tehnologiilor noi/avansate, cum ar fi serviciile de cloud și IA.
Entitățile supravegheate au înregistrat niveluri record ale profitabilității, în principal ca urmare a trecerii de la un mediu caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor la unul caracterizat de rate pozitive ale dobânzilor, ceea ce a condus la creșterea marjelor nete de dobândă. Băncile au utilizat efectul de levier pentru a obține venituri mai ridicate, reușind totodată să limiteze creșterea costurilor și îmbunătățind astfel eficiența acestora (aspect reflectat de scăderea recentă a raportului costuri/venituri). Însă aceste evoluții favorabile au, în general, legătură cu factori exogeni referitori la mediul macrofinanciar în care funcționează băncile, în timp ce dificultățile structurale în ceea ce privește modelele de afaceri ale băncilor persistă. În acest context, entitățile supravegheate pot fi încurajate să mobilizeze aceste profituri excepționale în vederea impulsionării în continuare a digitalizării și a îmbunătățirii cadrului de reziliență operațională.
În ultimii ani, Supravegherea bancară a BCE a acordat prioritate evaluării riscurilor legate de digitalizarea sectorului bancar. Activitățile de supraveghere precum colectarea de informații de pe piață, analizele țintite și inspecțiile la fața locului au permis inventarierea bunelor practici ale băncilor și identificarea unor aspecte importante pentru o orientare sustenabilă, bine guvernată și bazată pe riscuri a digitalizării băncilor. În iulie 2024, Supravegherea bancară a BCE a publicat un raport privind principalele criterii de evaluare și bune practici în domeniul digitalizării,[29] punând la dispoziția autorităților de supraveghere fundamentele de care au nevoie pentru a stabili un cadru cuprinzător de evaluare a digitalizării. Privind în perspectivă, Supravegherea bancară a BCE își va continua eforturile în acest domeniu, efectuând inspecții la fața locului țintite și analize axate pe principalele tehnologii, cazuri de utilizare și linii de activitate în scopul aprofundării în continuare a înțelegerii și în vederea perfecționării constante a abordării sale în materie de supraveghere. Autoritățile de supraveghere vor interacționa cu băncile pentru a urmări adoptarea măsurilor necesare în urma constatărilor lor, respectând o abordare de escaladare clar stabilită.
Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere
- Activități specifice axate pe impactul pe care activitățile digitale ale băncilor îl au asupra modelelor/strategiilor lor de afaceri și pe riscurile care decurg din utilizarea tehnologiilor inovatoare
- Inspecții la fața locului țintite privind transformarea digitală, analizând atât aspectele referitoare la tehnologia informației, cât și pe cele referitoare la modelele de afaceri din cadrul strategiilor băncilor
2.3 Alte activități de supraveghere și activități de monitorizare cu privire la prioritățile anterioare
Pe lângă prioritățile în materie de supraveghere prezentate pentru perioada 2025-2027, Supravegherea bancară a BCE va continua să desfășoare alte activități periodice și ad-hoc.
Activitățile de monitorizare a remedierii derulate în cadrul activității periodice de supraveghere
Având în vedere activitatea extinsă de supraveghere desfășurată în anii precedenți, unele priorități anterioare au ajuns în prezent într-un stadiu de maturitate, accentul în materie de supraveghere deplasându-se dinspre identificarea principalelor vulnerabilități către remedierea efectivă a constatărilor corespunzătoare. Această secțiune analizează progresele înregistrate în ultimii ani și evidențiază domeniile care necesită în continuare atenție și care vor fi monitorizate prin intermediul activităților periodice de supraveghere.
În ultimii trei ani, autoritățile de supraveghere s-au concentrat asupra cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor. S-a pus în mod deosebit accentul pe reziliența portofoliilor care sunt mai sensibile la situația macrofinanciară și/sau care sunt expuse riscului de refinanțare, cum ar fi portofoliile imobiliare rezidențiale și cele imobiliare comerciale. Drept urmare, băncile și-au îmbunătățit capacitatea de a face față unei posibile creșteri semnificative a numărului de debitori aflați în dificultate în cadrul portofoliilor imobiliare. Cu toate acestea, unele bănci trebuie să depună în continuare mai multe eforturi, de exemplu pentru a se conforma pe deplin Ghidului ABE privind inițierea și monitorizarea creditelor, pentru a lua în considerare în mod adecvat riscurile de refinanțare ale debitorilor și pentru a actualiza evaluările garanțiilor în timp util. Totodată, autoritățile de supraveghere au continuat să efectueze analize ale modelelor interne, care au avut drept rezultat numeroase constatări și măsuri referitoare la modelele bazate pe ratinguri interne.
Analiza țintită a gestionării riscului de credit al contrapartidei efectuată în 2022 și diferitele inspecții la fața locului desfășurate în ultimii ani au identificat vulnerabilități semnificative la nivelul practicilor de gestionare a riscurilor aplicate de bănci (testarea la stres, procesul de gestionare a situațiilor de nerambursare și documentația etc.). În urma acestei analize țintite, băncile în cauză au prezentat planuri de acțiune specifice, termenul pentru remedierea finală fiind stabilit pentru sfârșitul anului 2025. În plus, în luna octombrie 2023 BCE a publicat linii directoare referitoare la practici solide de guvernanță și gestionare a riscului de credit al contrapartidei.[30]
De asemenea, în 2024 au fost întreprinse activități majore de supraveghere pentru a remedia deficiențele la nivelul cadrelor de gestionare a activelor și pasivelor. S-au efectuat analize țintite privind capacitățile de planificare pentru situații neprevăzute în materie de lichiditate și de optimizare a garanțiilor, fezabilitatea planurilor de finanțare, guvernanța și strategiile de gestionare a activelor și pasivelor, precum și riscul de rată a dobânzii și cel de marjă de credit. Acestea au condus la identificarea unor deficiențe în ceea ce privește, printre altele, (i) evaluarea garanțiilor și a monetizării (eligibilitate necunoscută pentru băncile centrale a garanțiilor, intervalul prea optimist pentru asigurarea lichidității etc.); (ii) ipotezele utilizate în modelarea proiecțiilor pentru depozite (dinamica viitoare exagerat de optimistă a depozitelor, recurgerea la ipoteze simpliste de modelare etc.); (iii) procesele de testare ex-post (back-testing), de validare și de recalibrare a modelelor de gestionare a activelor și pasivelor; și (iv) cadrele generale de guvernanță a gestionării activelor și pasivelor (guvernanța datelor, adaptabilitatea sistemelor informatice, calibrarea limitelor din declarațiile privind apetitul pentru risc etc.).
Soluționarea deficiențelor la nivelul funcționării organelor de conducere ale băncilor a reprezentat o prioritate în materie de supraveghere încă din anul 2020. Activitățile de supraveghere (care au inclus analize țintite ale eficacității și diversității organelor de conducere, inspecții la fața locului și exerciții anuale de colectare a datelor) au scos la iveală principalele vulnerabilități și au inventariat progresele în remedierea acestora. În pofida înregistrării unor progrese în ceea ce privește diversitatea, unele bănci prezintă în continuare vulnerabilități legate de caracterul adecvat colectiv (inclusiv cu privire la expertiza informatică și independența consiliilor de administrație), de planificarea succesiunii și de funcționarea și componența comitetelor. Informațiile din această analiză au stat la baza actualizării Ghidului BCE privind guvernanța și cultura riscurilor, care urmează să fie publicat la începutul anului 2025 și care prezintă așteptările în materie de supraveghere pentru bănci.
Privind în perspectivă, autoritățile de supraveghere se vor concentra asupra consolidării și remedierii constatărilor existente în domeniile menționate mai sus, în vederea asigurării conformității depline cu așteptările în materie de supraveghere și reglementare. Autoritățile de supraveghere vor monitoriza rezultatele activităților de supraveghere și vor interacționa cu băncile relevante pe bază individuală pentru a soluționa problemele restante (în special problemele de lungă durată). În cazul în care nu se depun eforturi suficiente sau în timp util, autoritățile de supraveghere pot pune în aplicare strategii de escaladare, utilizând integral setul de instrumente de supraveghere aflate la dispoziția lor, dacă este necesar.
Banca Centrală Europeană 2024
Adresa poștală 60640 Frankfurt pe Main, Germania
Telefon +49 69 1344 0
Website www.bankingsupervision.europa.eu
Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu indicarea sursei.
Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați glosarul MUS (disponibil doar în limba engleză).
HTML ISBN 978-92-899-6922-2, ISSN 2599-8633, doi:10.2866/0373398 QB-01-24-029-RO-Q
A se vedea „Aggregated results of the 2024 SREP”, BCE, decembrie 2024.
A se vedea Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, BCE, decembrie 2024.
A se vedea Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, BCE, decembrie 2024.
A se vedea Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, BCE, decembrie 2024.
A se vedea Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2024.
A se vedea declarația de politică monetară a BCE din 12 decembrie 2024.
A se vedea Buletin economic, ediția 7/2024, BCE.
A se vedea „Sustainable finance: from ‘eureka!’ to action”, discurs programatic susținut de Frank Elderson cu ocazia evenimentului „Sustainable Finance Lab Symposium on Finance in Transition”, 4 octombrie 2024.
A se vedea Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2024.
A se vedea „Same same but different: credit risk provisioning under IFRS 9”, Working Paper Series, nr. 2841, BCE, 2023.
A se vedea „IFRS 9 overlays and model improvements for novel risks”, BCE, iulie 2024.
A se vedea „Aggregated results of the 2024 SREP”, BCE, decembrie 2024.
A se vedea, de asemenea, Secțiunea 2.3 pentru informații privind alte activități de supraveghere planificate și în desfășurare legate de riscul de credit.
A se vedea interviul acordat de Anneli Tuominen publicației Börsen-Zeitung la data de 21 noiembrie 2023.
A se vedea Global Financial Stability Report, FMI, aprilie 2024.
A se vedea „Rise in outsourcing calls for attention”, Supervision Newsletter, BCE, februarie 2024.
A se vedea Global Financial Stability Report, FMI, aprilie 2024.
A se vedea „Aggregated results of the 2024 SREP”, BCE, decembrie 2024.
A se vedea „Rise in outsourcing calls for attention”, Supervision Newsletter, BCE, februarie 2024.
A se vedea „Global rifts and financial shifts: supervising banks in an era of geopolitical instability”, discurs programatic susținut de Claudia Buch cu ocazia celei de-a opta ediții a conferinței anuale a CERS cu titlul „New Frontiers in Macroprudential Policy”, 26 septembrie 2024.
A se vedea „ECB concludes cyber resilience stress test”, comunicat de presă, BCE, 26 iulie 2024.
A se vedea raportul „Net-Zero Tracker”, publicat de MSCI Sustainability Institute.
A se vedea „Risks from misalignment of banks’ financing with the EU climate objectives”, BCE, ianuarie 2024.
A se vedea „‘Failing to plan is planning to fail’ – why transition planning is essential for banks”, The Supervision Blog, BCE, 23 ianuarie 2024.
Astfel cum se prevede în ediția din 2020 a Ghidului BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu.
A se vedea, de asemenea, „You have to know your risks to manage them – banks’ materiality assessments as a crucial precondition for managing climate and environmental risks”, The Supervision Blog, BCE, 8 mai 2024 și „Nature-related risk: legal implications for central banks, supervisors and financial institutions”, discurs programatic susținut de Frank Elderson cu ocazia conferinței CERS cu titlul „ESCB Legal Conference 2024”, 6 septembrie 2024.
A se vedea „ESG data quality: Pillar 3 disclosures in focus”, Supervision Newsletter, BCE, februarie 2024.
A se vedea „Risk data aggregation and risk reporting: ramping up supervisory effectiveness”, The Supervision Blog, BCE, 15 martie 2024.
A se vedea „Digitalisation: key assessment criteria and collection of sound practices”, BCE, 2024.
A se vedea „Sound practices in counterparty credit risk governance and management”, BCE, octombrie 2023.