Ce reprezintă uniunea bancară și SESF?

Uniunea bancară

Uniunea bancară reprezintă un pas important către o Uniune Economică și Monetară autentică și permite aplicarea consecventă a normelor bancare ale UE în țările participante. Noile proceduri și instrumente decizionale contribuie la crearea unei piețe mai transparente, unificate și mai sigure pentru bănci.

De ce este necesară uniunea bancară?

Necesitatea unei uniuni bancare a apărut ca urmare a crizei financiare din anul 2008 și a crizei datoriilor suverane care a urmat. A devenit evident faptul că, în special în cadrul unei uniuni monetare precum zona euro, problemele cauzate de legăturile strânse dintre finanțele publice și sectorul bancar se pot propaga cu ușurință în afara granițelor naționale și pot cauza dificultăți financiare în alte țări din UE.

Comunicarea Comisiei: Foaie de parcurs către o uniune bancară

Elementele uniunii bancare

Uniunea bancară este formată din doi piloni:

• Mecanismul unic de supraveghere (MUS)
• Mecanismul unic de rezoluție (MUR)

Cei doi piloni se sprijină pe fundamentul cadrului unic de reglementare, care este aplicabil tuturor țărilor din UE.

Mecanismul unic de supraveghere

Mecanismul unic de supraveghere este un nou sistem de supraveghere bancară la nivel european. Acesta este alcătuit din BCE și autoritățile naționale de supraveghere ale țărilor participante.

Mecanismul unic de supraveghere

Mecanismul unic de rezoluție

Obiectivul principal al Mecanismului unic de rezoluție constă în asigurarea unei rezoluții eficiente a băncilor în curs de a intra în dificultate, care să antreneze costuri minime pentru contribuabili și pentru economia reală. Consiliul unic de rezoluție va asigura aplicarea unor proceduri decizionale rapide, care să permită rezoluția băncilor pe parcursul unui sfârșit de săptămână. În calitate de autoritate de supraveghere, BCE va deține un rol important în a decide dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate.

Un fond unic de rezoluție, finanțat prin contribuții din partea băncilor, va fi disponibil în vederea acoperirii costurilor aferente măsurilor de rezoluție.

Mecanismul unic de rezoluție

Cadrul unic de reglementare

Acest set de norme prevede standarde juridice și administrative privind reglementarea, supravegherea și gestionarea mai eficientă a sectorului financiar în toate țările din UE. Cadrul include norme privind cerințele de capital, procedurile de redresare și de rezoluție, precum și un ansamblu de sisteme naționale armonizate de garantare a depozitelor.

Pachetul de acte legislative ale UE care fac parte din cadrul unic de reglementare se aplică tuturor țărilor din UE. Uniunea bancară asigură implementarea consecventă a acestor norme în întreaga zonă euro și în alte țări participante.

Sistemul european de supraveghere financiară

Sistemul european de supraveghere financiară (SESF) este o rețea formată în jurul celor trei autorități europene de supraveghere (AES), alături de Comitetul european pentru risc sistemic și de autoritățile naționale de supraveghere. Principala sa atribuție este de a asigura supravegherea financiară consecventă și adecvată la nivelul UE.

În calitatea sa de autoritate europeană de supraveghere bancară, BCE cooperează îndeaproape cu AES, în special cu Autoritatea bancară europeană (ABE).

SESF desfășoară activități atât în domeniul supravegherii macroprudenţiale, cât și în cel al supravegherii microprudențiale.

Supravegherea macroprudențială

Supravegherea macroprudențială presupune monitorizarea sistemului financiar în ansamblu. Scopul său principal este de a preveni sau de a reduce riscurile la adresa sistemului financiar.

Comitetul european pentru risc sistemic

Comitetul european pentru risc sistemic (CERS) este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din UE.

CERS nu face parte din BCE, dar își desfășoară activitatea la sediul acesteia din Frankfurt pe Main, Germania. BCE asigură secretariatul CERS.

Atribuții

Atribuțiile principale ale CERS sunt următoarele:

• colectarea și analizarea informațiilor relevante pentru identificarea riscurilor sistemice;
• emiterea de avertismente atunci când riscurile sistemice sunt considerate semnificative;
• formularea de recomandări privind măsurile care ar trebui adoptate ca răspuns la riscurile identificate;
• monitorizarea măsurilor adoptate după emiterea avertismentelor și recomandărilor;
• cooperarea și coordonarea cu AES și cu forurile internaționale.

Componență

Președinta BCE este, totodată, și președinta CERS.

Comitetul european pentru risc sistemic reunește reprezentanții băncilor centrale naționale din țările UE și președinții celor trei autorități europene de supraveghere.

Comitetul european pentru risc sistemic

Supravegherea microprudențială

Supravegherea microprudențială se referă la supravegherea instituțiilor individuale, precum bănci, societăți de asigurare sau fonduri de pensii.

Autoritățile europene de supraveghere

AES sunt:

• Autoritatea bancară europeană (ABE);
• Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (European Insurance and Occupational Pensions Authority – EIOPA);
• Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (European Securities and Markets Authority – ESMA).

Atribuții

Activitatea AES vizează în principal armonizarea supravegherii financiare în UE prin elaborarea unui cadru unic de reglementare, care cuprinde un set de standarde prudențiale pentru instituțiile financiare individuale. AES urmăresc asigurarea aplicării consecvente a cadrului de reglementare, în vederea creării unor condiții de concurență echitabile. Acestea au, de asemenea, sarcina de a evalua riscurile și vulnerabilitățile din sectorul financiar.

Componență

Fiecare autoritate este reprezentată de un președinte. Deciziile operaționale sunt adoptate însă de Consiliile supraveghetorilor, alcătuite din reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere din fiecare țară.

Organisme comune

Comisia de apel

Comisia de apel este un organism independent, responsabil de analizarea contestațiilor înaintate de părțile afectate de deciziile adoptate de cele trei AES.

Aceasta are șase membri și șase membri supleanți, numiți de AES.

Comitetul comun

Comitetul comun al AES asigură consecvența transsectorială în ceea ce privește elaborarea și punerea în aplicare a cadrului unic de reglementare.

Reprezentanții celor trei AES participă la reuniunile Comitetului comun, asigurând astfel cooperarea și schimbul periodic de informații.