1 Introducere

Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028 reflectă strategia pe termen mediu a Supravegherii bancare a BCE pentru următorii trei ani. Consiliul de supraveghere al BCE stabilește aceste priorități pe baza unei evaluări cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale entităților supravegheate. Acestea sunt revizuite anual pentru a reflecta modificările intervenite în peisajul riscurilor și rezultatele diferitelor exerciții de supraveghere, în special procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP)^[1]. Scopul revizuirii este, de asemenea, de a evalua progresele înregistrate de bănci în raport cu prioritățile și cerințele de reglementare din anii anteriori. Acest tip de analiză anuală conduce la o strategie bazată pe riscuri și anticipativă, care promovează alocarea eficientă a resurselor de supraveghere și sporește transparența și predictibilitatea acțiunilor de supraveghere pentru bănci, asigurând în același timp suficientă flexibilitate pentru ajustarea priorităților, dacă este necesar.

Sistemul bancar european dispune de un profil de risc și fundamente robuste, care îi permit să facă față contextului geopolitic și macrofinanciar actual deosebit de incert și să sprijine cu eficacitate economia europeană. În ultimul an, sectorul a continuat să raporteze poziții solide de capital și de lichiditate, precum și volume scăzute ale creditelor neperformante, nivelurile de profitabilitate dovedindu-se, până în prezent, reziliente la scăderea ratelor dobânzilor. Aceste fundamente robuste, rezultate parțial din consolidarea cadrului prudențial și a celui de supraveghere ulterior crizei financiare mondiale, au permis sectorului să facă față influențelor nefavorabile de ordin economic generate de escaladarea tensiunilor și conflictelor comerciale internaționale, precum și perioadelor de volatilitate ridicată pe piețele financiare care au urmat. În plus, reziliența sectorului bancar a beneficiat în ultimii ani de măsuri publice menite să sprijine economia reală și să atenueze impactul șocurilor adverse. Reziliența generală a sectorului bancar la un scenariu nefavorabil indus de tensiuni geopolitice este relevată și de exercițiul de testare la stres la nivelul UE din acest an.

Chiar și în aceste condiții, băncile trebuie să fie pregătite să gestioneze dificultățile viitoare. Incertitudinile globale au atins niveluri excepționale, creând un mediu caracterizat de fragilitate sporită, în care riscurile considerate altădată îndepărtate devin mai probabile. Tensiunile geopolitice și schimbările la nivelul politicilor comerciale, criza climatică și cea naturală, modificările demografice și perturbările tehnologice exacerbează vulnerabilitățile structurale, posibilitatea producerii unor evenimente extreme, cu probabilitate redusă (tail risks) fiind deosebit de ridicată. Gradul de incertitudine este sporit. Această combinație de factori amplifică riscul unor perturbări bruște și severe, cu consecințe majore pentru economii, piețe financiare și bănci deopotrivă, găsindu-și răspuns în apelul adresat băncilor în ultimii ani de a adopta în continuare o atitudine vigilentă și de a evita sentimentul de automulțumire.

Având în vedere aceste perspective dificile, prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028 reflectă necesitatea ca băncile să rămână reziliente pentru a face față riscurilor geopolitice și incertitudinilor macrofinanciare (prioritatea 1), concomitent cu asigurarea unei reziliențe operaționale și a unor capacități TIC solide (prioritatea 2).

Figura 1

Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028 destinate soluționării vulnerabilităților identificate în cadrul băncilor

Fiecare prioritate în materie de supraveghere vizează un anumit set de vulnerabilități din sectorul bancar, pentru care au fost stabilite obiective strategice specifice și au fost elaborate programe de lucru adaptate. Figura 1 enumeră cinci obiective pentru soluționarea principalelor vulnerabilități din cadrul băncilor și prezintă o strategie pe termen mediu și lung axată pe strategiile digitale ale băncilor și, în special, pe cele legate de IA, pe guvernanță și pe gestionarea riscurilor. Aceste două priorități reflectă angajamentul Supravegherii bancare a BCE de a promova un sector bancar european robust, rezilient și sustenabil, capabil să facă față unor riscuri tot mai complexe.

Prioritățile în materie de supraveghere vizează soluționarea celor mai relevante și generale vulnerabilități cu care se confruntă băncile și contribuția la activitatea mai amplă a Supravegherii bancare a BCE. În paralel, Supravegherea bancară a BCE continuă să desfășoare activități de supraveghere periodice în vederea abordării altor domenii de risc relevante pentru a sprijini în continuare reziliența sectorului bancar european la riscurile specifice instituțiilor. Activitățile de monitorizare a măsurilor adoptate cu privire la prioritățile anterioare vor face, de asemenea, în continuare obiectul unei atenții deosebite, alături de menținerea interacțiunii în materie de supraveghere cu băncile.

Prioritățile în materie de supraveghere promovează eficacitatea și consecvența activității de planificare a echipelor comune de supraveghere (ECS) și sprijină alocarea eficientă a resurselor, în concordanță cu niveluri de toleranță la risc predefinite.^[2] Astfel, acestea permit autorităților naționale de supraveghere să își stabilească propriile priorități pentru supravegherea, de o manieră proporțională, a instituțiilor mai puțin semnificative. Comunicarea transparentă a acestor priorități deține un rol esențial în clarificarea așteptărilor pentru bănci, consolidarea impactului pe care această supraveghere îl are în sporirea în continuare a rezilienței sectorului bancar european și în asigurarea unor condiții de concurență echitabile între instituții.

Secțiunile următoare oferă o prezentare generală a evaluării riscurilor pentru 2025, alături de o descriere detaliată a priorităților în materie de supraveghere și a programelor de lucru pentru perioada 2026-2028.

2 Evaluarea riscurilor și prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2026-2028

2.1 Mediul macroeconomic și de funcționare a entităților supravegheate

În ultimul an, contextul macroeconomic a fost caracterizat de o escaladare a tensiunilor comerciale globale și de riscuri geopolitice mai ample, ceea ce a condus la schimbări la nivelul politicilor comerciale și la sporirea incertitudinilor generale. Anunțarea noilor tarife impuse de SUA pentru importuri la începutul lunii aprilie 2025 a declanșat vânzări masive și abrupte de obligațiuni pe piețe, care au intensificat temerile privind o recesiune globală. Incertitudinile asociate politicilor, mai ales cu privire la schimburile comerciale internaționale, au atins niveluri fără precedent, generând un grad semnificativ de volatilitate pe piețele financiare.^[3] Anunțurile ulterioare – inițial, cu privire la o suspendare temporară a majorărilor tarifare și, ulterior, cu privire la un acord comercial care a evitat un război comercial între Statele Unite și UE – au generat o creștere a prețurilor pe piețele acțiunilor. Deși pierderile inițiale au fost inversate, piețele acțiunilor rămân volatile și vulnerabile la reevaluarea în continuare a prețurilor ca urmare a nivelurilor ridicate ale evaluărilor și ale concentrării riscurilor.^[4]

În pofida fluctuațiilor activității economice, condițiile rămân favorabile pentru consolidarea creșterii PIB real în zona euro pe parcursul orizontului de proiecție, proiectându-se stabilizarea inflației în jurul țintei de 2% pe termen mediu.^[5] Se estimează că activitatea economică peste așteptări din trimestrul I 2025, parțial determinată de devansarea exporturilor în condiții de anticipare a unor tarife vamale mai ridicate, va lăsa locul unei creșteri economice mai modeste în semestrul II. Cu toate acestea, conform proiecțiilor, creșterea PIB real în zona euro se va accelera pe termen mediu, fiind susținută de ameliorarea veniturilor disponibile reale, de reducerea incertitudinilor, de consolidarea cererii externe și de stimulul fiscal legat de apărare și infrastructură. Indicatorii din sondaje sugerează, de asemenea, o expansiune modestă atât în industria prelucrătoare, cât și în sectorul serviciilor, semnalând existența unor factori favorabili creșterii economice. Se previzionează că inflația totală se va menține în jurul țintei de 2% pe termen mediu, în timp ce inflația de bază ar trebui să se diminueze ca urmare a reducerii presiunilor din partea costurilor cu forța de muncă și a aprecierii euro.

Deși incertitudinile au consemnat o relativă moderare în semestrul II, acestea se mențin ridicate în raport cu standardele istorice, prezentând riscuri la adresa perspectivelor economice.^[6] Balanța riscurilor la adresa creșterii economice a devenit mai echilibrată, în condițiile în care acordurile comerciale au redus incertitudinile.^[7] Cu toate acestea, o nouă escaladare a tensiunilor comerciale internaționale ar putea afecta dinamica exporturilor și ar putea frâna investițiile și consumul. Tensiunile geopolitice actuale rămân o sursă majoră de riscuri la adresa perspectivelor macroeconomice. O posibilă deteriorare a încrederii pe piețele financiare poate avea drept rezultat înăsprirea condițiilor de finanțare, sporirea aversiunii față de riscuri și încetinirea creșterii economice. Totodată, o combinație între o creștere economică sub așteptări, un necesar sporit de cheltuieli pentru apărare și o serie de dificultăți structurale, precum productivitatea scăzută, îmbătrânirea populației, schimbările climatice și digitalizarea, ar putea submina sustenabilitatea datoriei suverane, mai ales în țările puternic îndatorate.^[8]

Până în prezent, piețele financiare și sectorul bancar european au demonstrat o reziliență puternică la șocurile externe, fiind uneori susținute în acest sens de un set de măsuri publice de sprijin, inclusiv de politici fiscale și monetare. Volumul amplu de lichiditate din cadrul sistemului financiar a deținut un rol esențial în limitarea numărului de poziții care s-au corectat în perioada vânzărilor masive de obligațiuni pe piețe din luna aprilie. Deși au fost semnificative, turbulențele legate de tarifele vamale și intensificarea accentuată a volatilității macroeconomice s-au dovedit de scurtă durată. Piețele acțiunilor s-au redresat rapid în urma anunțării suspendării temporare a majorărilor tarifare, prețurile activelor băncilor europene fiind susținute de fundamentele solide ale acestora. După șocurile generate de politicile comerciale, probabilitatea manifestării unor noi tensiuni geopolitice și macrofinanciare rămâne ridicată, sporind riscul unei reevaluări bruște a prețurilor pe piață, care ar putea avea implicații nefavorabile asupra stabilității financiare a zonei euro și a economiei mondiale. La rândul său, acest risc ar putea fi exacerbat de interconectarea tot mai strânsă dintre instituțiile financiare bancare și cele nebancare.^[9]

În plus, necesarul ridicat de cheltuieli publice, alături de marja de manevră bugetară disponibilă limitată, ar putea suscita preocupări cu privire la sustenabilitatea datoriei suverane în unele țări, ceea ce ar conduce la creșterea costurilor de finanțare și la efecte de propagare la nivelul băncilor și al sectorului corporativ.^[10] Privind în perspectivă, această evoluție poate limita, de asemenea, spațiul de manevră al politicilor disponibil pentru a amortiza șocurile la adresa economiei reale.

2.2 Prioritatea 1: Consolidarea rezilienței băncilor la riscurile geopolitice și la incertitudinile macrofinanciare

Contextul macrofinanciar și geopolitic actual confirmă necesitatea unei reziliențe financiare puternice în sectorul bancar european și impune o atenție sporită în materie de supraveghere în anumite domenii. Mai exact, băncile ar trebui să asigure o asumare prudentă de riscuri și standarde solide de creditare pentru a preveni acumularea de noi credite neperformante. În plus, autoritățile de supraveghere vor acorda o atenție deosebită modului în care băncile implementează noile abordări standardizate, mai sensibile la riscuri, menite să contribuie la calcularea cerințelor de capital în conformitate cu pachetul bancar CRR III/CRD VI. Se așteaptă ca aceste noi cadre pentru cerințele de capital să alinieze într-un mod mai optim cerințele de capital cu riscurile efective ale băncilor, iar impactul acestora asupra calculării activelor ponderate în funcție de risc să crească în timp odată cu introducerea treptată a noului prag minim al modelelor interne (output floor). Nu în ultimul rând, frecvența din ce în ce mai mare a dezastrelor legate de schimbările climatice și progresele lente în direcția atingerii obiectivelor privind emisii nete zero în temeiul Acordului de la Paris impun băncilor să își consolideze în continuare gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură.

Ca factor principal al incertitudinilor macroeconomice, riscurile geopolitice rămân în centrul priorităților în materie de supraveghere ale BCE. În acest sens, testarea la stres tematică din 2026 va evalua scenariile de risc geopolitic specifice instituțiilor și potențialul acestora de a avea un impact semnificativ asupra solvabilității băncilor.^[11] Aceasta va contribui, de asemenea, la stabilirea modului în care scenariile de risc geopolitic avute în vedere de bănci ar putea influența condițiile de finanțare și de lichiditate ale băncilor. Având în vedere caracterul lor transversal, riscurile geopolitice vor fi surprinse atât în cadrul activităților de supraveghere prioritizate, cât și al celor periodice. Ca parte a activităților lor periodice, autoritățile de supraveghere vor evalua capacitatea băncilor de a face față șocurilor geopolitice și vor analiza declarațiile băncilor privind adecvarea capitalului intern și lichidității interne, procesele lor de planificare a lichidității și finanțării, planurile de redresare și cadrele interne de testare la stres.

2.2.1 Vulnerabilitate prioritară: Asigurarea asumării prudente a riscurilor și a unor standarde de creditare solide

Obiectiv strategic: Pentru a promova o asumare prudentă a riscurilor, entitățile supravegheate ar trebui să introducă și să mențină standarde solide de creditare și o stabilire a prețurilor în funcție de riscuri, adaptându-se în același timp la modificările mediului macrofinanciar și la circumstanțele specifice ale instituției lor.

Calitatea activelor entităților supravegheate s-a menținut, în ansamblu, stabilă în ultimul an, fiind susținută de reziliența gospodăriilor populației și a sectorului corporativ la rate mai ridicate ale dobânzilor. Deși volumul creditelor neperformante a crescut ușor în ultimul an, cu precădere pe segmentul consumatorilor și pe cel al întreprinderilor mici și mijlocii, ratele creditelor neperformante ale celor mai multe entități supravegheate s-au îmbunătățit. Perspectivele economice ale zonei euro rămân, în linii mari, favorabile, în condițiile în care se anticipează că ratele mai scăzute ale dobânzilor și nivelurile mai robuste ale datoriei vor reduce presiunile asupra serviciului datoriei. Se anticipează, de asemenea, că piețele imobiliare rezidențiale vor rămâne reziliente, beneficiind de condițiile favorabile de pe piețele forței de muncă, și apar indicii de stabilizare pe segmentul imobiliar comercial, deși sectorul subprime al birourilor s-a menținut la un nivel modest, pe fondul persistenței cererii mai reduse.^[12] În același timp, persistă riscuri semnificative în sensul scăderii, mai ales ca urmare a tensiunilor comerciale dintre SUA și UE și a riscurilor geopolitice mai generale, care ar putea afecta sectoarele cu volume ridicate ale exporturilor către Statele Unite, precum sectorul auto, industria chimică sau cea farmaceutică, putând cauza reducerea calității activelor. Drept răspuns la aceste incertitudini globale, unele bănci au început să își majoreze provizioanele, dar costul agregat al riscurilor și nivelurile de provizionare au rămas, în ansamblu, stabile. Având în vedere posibilitatea deteriorării condițiilor macroeconomice ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a celor comerciale mondiale, este, prin urmare, esențial să se asigure aplicarea de către bănci a unor standarde solide de subscriere pentru producția de credite noi.^[13]

Evaluările în scopul supravegherii arată că, în pofida progreselor înregistrate, unele bănci se confruntă în continuare cu deficiențe în ceea ce privește cadrele lor IFRS 9 și de gestionare a riscului de credit pentru portofoliile lor mai vulnerabile. Evaluările la fața locului și la distanță au evidențiat îmbunătățiri în ceea ce privește surprinderea evoluției riscurilor^[14], precum cele legate de schimbările climatice și de natură, dar rămân unele probleme persistente, cum ar fi ajustările posterioare arbitrare și surprinderea inadecvată a riscurilor^[15]. Autoritățile de supraveghere au identificat vulnerabilități la nivelul practicilor de provizionare și al cadrelor IFRS 9 în SREP 2025 și vor continua să urmărească aplicarea măsurilor adoptate pentru deficiențele rămase, ca parte a activității lor periodice de supraveghere. De asemenea, autoritățile de supraveghere au continuat să monitorizeze îndeaproape gestionarea de către bănci a debitorilor mai vulnerabili. O analiză țintită a portofoliului de întreprinderi mici și mijlocii a evidențiat deficiențe semnificative în domeniul guvernanței (inclusiv utilizarea de către bănci de date depășite în scopul evaluărilor), al sistemelor de avertizare timpurie (adesea dependente exclusiv de ratinguri) și al gradului de pregătire pentru dificultățile financiare ale debitorilor. Inspecțiile la fața locului privind riscul de credit efectuate în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, precum și cu privire la alte portofolii vulnerabile, cum ar fi bunurile imobile comerciale, au continuat să evidențieze probleme legate de provizionare, procesele de gestionare a riscului de credit (inclusiv evaluarea garanțiilor), guvernanță și calitatea datelor.

Privind în perspectivă, autoritățile de supraveghere vor acorda prioritate asumării prudente a riscurilor și unor standarde solide de subscriere a creditelor în cadrul băncilor, pentru a preveni apariția unor viitoare credite neperformante. Va fi efectuată o analiză tematică, bazată pe exercițiul din 2019^[16], pentru a evalua modul în care băncile atenuează pierderile potențiale prin intermediul cadrelor lor de creditare. Aceasta va fi urmată de inițiative specifice, inclusiv măsuri de remediere și inspecții la fața locului privind riscul de credit, care acoperă standardele de subscriere. Pentru băncile în cazul cărora analiza tematică identifică probleme legate de stabilirea prețurilor împrumuturilor sau de gestionarea costurilor, se efectuează analize suplimentare pentru a evalua dacă practicile de creditare sunt în concordanță cu obiectivele de profitabilitate sustenabilă.

2.2.1.1 Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Analiza tematică a standardelor de subscriere a creditelor, axată pe împrumuturile noi pentru a evalua modul în care băncile intenționează să diminueze eventualele pierderi din activitatea de creditare în viitor
• Analiza țintită a stabilirii prețurilor împrumuturilor, în continuarea analizei tematice, pentru a evalua practicile și standardele băncilor de stabilire a prețurilor împrumuturilor
• Inspecțiile la fața locului țintite privind riscul de credit, inclusiv cadrele băncilor privind inițierea de împrumuturi și subscrierea creditelor

2.2.2 Vulnerabilitate prioritară: Asigurarea unei capitalizări adecvate și a punerii în aplicare consecvente a CRR III

Obiectiv strategic: Pentru a menține o capitalizare adecvată, entitățile supravegheate trebuie să implementeze, cu consecvență și exactitate, noua abordare standardizată pentru calcularea cerințelor minime de capital prevăzute de CRR III.

Cadrul Basel III final, elaborat ca răspuns la criza financiară mondială, vizează o mai bună pregătire a băncilor pentru a absorbi șocurile economice concomitent cu menținerea capacității acestora de a finanța activitatea economică și de a sprijini creșterea economică. În UE, acest cadru a fost pus în aplicare prin pachetul CRR III/CRD VI, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025. Acest pachet legislativ consolidează cerințele de supraveghere bancară și de guvernanță la nivel european și introduce modificări esențiale în ceea ce privește calcularea activelor ponderate în funcție de risc ale băncilor pentru toate categoriile de riscuri prudențiale.

Prin urmare, este esențial ca băncile să pună în aplicare cu consecvență și acuratețe noua abordare standardizată pentru a asigura că cerințele de capital sunt mai bine aliniate cu riscurile efective ale băncilor. Deși analizele de supraveghere relevante efectuate în trecut au fost relativ limitate, analizele țintite realizate de ECS și în cadrul inspecțiilor la fața locului cu privire la punerea în aplicare de către bănci a abordării standardizate au evidențiat, de regulă, deficiențe semnificative care decurg din clasificări incorecte ale expunerilor, din alocări ale ponderilor de risc, din evaluări ale garanțiilor sau din controale deficitare efectuate de funcțiile lor de control al riscurilor.

Privind în perspectivă, va fi necesară o supraveghere mai atentă pentru a ține seama de rolul tot mai important pe care abordarea standardizată îl va deține în determinarea solvabilității băncilor, inclusiv prin calcularea noului prag minim al modelelor interne (output floor). În ceea ce privește riscul de credit, autoritățile de supraveghere vor evalua punerea în aplicare de către bănci a abordării standardizate în urma modificărilor relevante introduse de CRR III. Autoritățile de supraveghere vor combina inspecțiile la fața locului țintite cu analize țintite pentru a evalua adecvarea cadrelor privind capitalul ale băncilor. Remedierea constatărilor asociate va fi abordată prin activități periodice de monitorizare de către ECS a măsurilor adoptate. În ceea ce privește riscul operațional, CRR III introduce o nouă abordare care nu se bazează pe modele, aplicabilă tuturor băncilor, care înlocuiește abordarea anterioară. Similar riscului de credit, autoritățile de supraveghere vor efectua o analiză inițială pentru a identifica posibilele valori extreme, pe baza activelor ponderate în funcție de risc raportate de bănci și a altor evaluări calitative, și vor efectua ulterior o analiză țintită a băncilor cu un risc mai ridicat de calculări eronate. În ceea ce privește riscul de piață, având în vedere amânarea primei date de aplicare a revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare, analizele țintite de supraveghere relevante vor fi efectuate numai la solicitarea ECS, în funcție de rezultatul dialogului lor continuu cu băncile în acest domeniu.

2.2.2.1 Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Riscul de credit: analize țintite și inspecții la fața locului țintite, axate pe calcularea activelor ponderate în funcție de risc în cadrul abordării standardizate
• Riscul operațional: analize țintite ale calculării componentei indicatorului de activitate pentru a sprijini calcularea cerințelor de capital corespunzătoare

2.2.3 Vulnerabilitate prioritară: Asigurarea gestionării prudente a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să evalueze și să gestioneze în mod eficace riscurile pe termen scurt, mediu și lung care decurg din criza climatică și cea a naturii și să remedieze deficiențele persistente ale cadrelor de gestionare a riscurilor asociate.

În condițiile în care temperaturile globale se situează cu 1,5 °C peste media preindustrială, iar Europa este continentul care se confruntă cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor de pe planetă^[17], fenomenele climatice și naturale severe devin din ce în ce mai frecvente și mai costisitoare. Evenimente precum inundațiile și incendiile forestiere recente din întreaga Europă demonstrează repercusiunile tot mai ample la nivel uman și economic ale crizei climatice și ale celei a naturii.^[18] În același timp, decalajul ridicat și în creștere în ceea ce privește protecția oferită prin intermediul asigurărilor, numai aproximativ 25% dintre pierderile generate de pericole naturale fiind asigurate, prezintă riscuri suplimentare la adresa creșterii PIB și, eventual, la adresa expunerilor bilanțiere ale băncilor.^[19] În plus, progresele pe care economiile mondiale încă trebuie să le înregistreze în vederea trecerii la obiectivele privind emisii nete zero în temeiul Acordului de la Paris sporesc riscul de tranziție.^[20] Un scenariu de tranziție dezordonat, cu vânzări masive de active poluante (run on brown),^[21] combinat cu o recesiune, ar putea conduce la pierderi semnificative asociate riscului de credit și riscului de piață pentru băncile europene.^[22]

Instituțiile semnificative au înregistrat progrese solide și sunt în măsură să îndeplinească cerințele prudențiale în materie de planificare a tranziției. Băncile europene au evoluat semnificativ în ceea ce privește contracararea riscurilor generate de criza climatică și cea naturală. Dacă, în 2019, mai puțin de un sfert dintre băncile din zona euro reflectaseră la aceste riscuri, acestea dispun actualmente de un număr tot mai mare de practici avansate pentru identificarea, monitorizarea și, cel mai important, gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură. În 2022, aproape 80% dintre bănci fie aveau doar de practici elementare de gestionare a riscurilor, fie nu aveau deloc. Având în vedere gradul modest de pregătire de la momentul respectiv, în urma analizei tematice din anul 2022 privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și a testării la stres privind riscurile climatice din același an, Supravegherea bancară a BCE a încurajat băncile să își accelereze progresele, stabilind termene intermediare clare pentru 2023 și termene finale pentru sfârșitul anului 2024 în vederea alinierii practicilor lor cu așteptările în materie de supraveghere, ținând seama de particularitățile acestora. Într-o notă pozitivă, numărul băncilor care nu dispun de elemente fundamentale a scăzut drastic în ultimii ani.^[23] În plus, progresele înregistrate de bănci în materie de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură le permit acestora să își consolideze capacitățile interne pentru a gestiona în mod eficace alte riscuri, cum ar fi cele geopolitice. Analiza riscurilor legate de lanțurile de aprovizionare și de concentrare (de exemplu, înțelegerea amprentei geografice, a dependențelor sau a vulnerabilităților clienților), precum și planificarea scenariilor și un cadru de testare la stres (de exemplu, conceperea și testarea unor scenarii plauzibile, dar incerte) sunt doar câteva domenii care au beneficiat în ultimii ani de optimizarea gestionării de către bănci a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură și care pot fi utilizate pentru a monitoriza și a evalua impactul altor factori de risc transversali, cum ar fi riscurile geopolitice.

În aceste condiții, eforturile susținute rămân esențiale. Schimbările survenite la nivelul riscurilor indică deja că riscurile legate de schimbările climatice și de natură se află pe o traiectorie ascendentă^[24] și că, spre deosebire de factorii de risc ciclici, riscul climatic este un șoc permanent care se îndreaptă într-o singură direcție, având efecte severe pe termen lung asupra prețurilor locuințelor și asupra valorilor altor active.^[25] Acest trend se reflectă, de asemenea, în cele mai recente progrese înregistrate în evaluările privind caracterul semnificativ al băncilor, arătând că 90% dintre băncile chestionate consideră că au expuneri semnificative la riscurile legate de schimbările climatice și de natură, în creștere de la aproximativ 50% în 2021. În plus, modelarea și cuantificarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură rămân într-un stadiu incipient și fac obiectul unor subestimări semnificative, de exemplu în modelele privind riscurile fizice.^[26] Supravegherea bancară a BCE observă, de asemenea, menținerea unor dificultăți, inclusiv riscurile fizice legate de schimbările climatice și de natură, precum și acumularea de vulnerabilități specifice instituției în cadrul băncilor individuale, mai ales în ceea ce privește caracterul cuprinzător al practicilor lor. Drept urmare, autoritățile de supraveghere vor monitoriza aceste deficiențe în cadrul activităților lor periodice de supraveghere.

Privind în perspectivă, autoritățile de supraveghere vor continua să monitorizeze progresele băncilor și remedierea deficiențelor, axând totodată exercițiile de supraveghere țintite pe cerințele prudențiale de planificare a tranziției și pe dificultățile persistente asociate respectării de către bănci a așteptărilor în materie de supraveghere și a cerințelor de reglementare pentru gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură. În conformitate cu CRD VI, băncilor li se va solicita să elaboreze planuri prudențiale de tranziție, care vor fi evaluate de autoritățile de supraveghere în concordanță cu Ghidul ABE privind gestionarea riscurilor ESG. Supravegherea bancară a BCE va adopta o abordare graduală și țintită, concentrându-se asupra noilor elemente din aceste ghiduri, mai întâi prin dialoguri informale cu băncile, urmate apoi de o analiză tematică. Autoritățile de supraveghere vor continua, de asemenea, să monitorizeze respectarea de către bănci a cerințelor în materie de publicare din Pilonul 3 referitoare la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță și vor efectua o analiză țintită a raportărilor lor privind riscul fizic. Supravegherea bancară a BCE va efectua analize suplimentare ale capacităților băncilor de a soluționa dificultățile continue, inclusiv cele cu privire la riscul fizic. În plus, inspecțiile la fața locului țintite se vor axa și asupra gestionării de către bănci a riscurilor legate de schimbările climatice și de natură, fie în mod autonom, cu accent în principal pe aceste riscuri, fie ca parte a inspecțiilor la fața locului specifice riscului, cum ar fi cele privind riscul de credit. Nu în ultimul rând, Supravegherea bancară a BCE urmărește să își actualizeze în timp util compendiul de bune practici privind riscurile legate de schimbările climatice și de natură.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Urmărirea și monitorizarea țintită a remedierii de către bănci a deficiențelor rămase provenind din analiza tematică și testarea la stres privind riscurile legate de schimbările climatice din anul 2022
• Analiza tematică a planificării tranziției băncilor în conformitate cu pachetul CRD VI
• Evaluarea orizontală a respectării de către bănci a cerințelor de publicare din Pilonul 3 referitoare la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță
• Analiza aprofundată a capacităților băncilor de a soluționa dificultățile actuale, inclusiv riscul fizic
• Inspecții la fața locului țintite privind gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și de natură, fie în mod autonom, fie ca parte a evaluărilor planificate pentru alte domenii de risc

2.3 Prioritatea 2: Consolidarea rezilienței operaționale a băncilor și promovarea unor capacități TIC solide

Existența unor cadre robuste și reziliente de gestionare a riscului operațional și a unor capacități TIC solide este esențială pentru atenuarea riscurilor emergente și evitarea perturbării operațiunilor și serviciilor de importanță critică. Odată cu intrarea în vigoare a Actului privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA) la începutul anului 2025, băncile trebuie să se asigure, în prezent, că pun în aplicare cu consecvență și rapiditate cerințele relevante, mai ales pe cele referitoare la riscurile TIC generate de terți și la gestionarea răspunsului la incidente. De asemenea, rămâne vitală soluționarea deficiențelor semnificative identificate în cadrul evaluărilor anterioare în scopuri de supraveghere ale securității cibernetice, ale gestionării riscurilor aferente terților, precum și ale agregării datelor privind riscurile și ale raportării riscurilor. În plus, ca parte a unei strategii pe termen mediu și mai lung și odată cu digitalizarea crescândă a operațiunilor bancare, Supravegherea bancară a BCE își va intensifica treptat eforturile de a interacționa cu băncile referitor la modul în care utilizează noile tehnologii, în special IA, pentru a exploata câștigurile potențiale, fiind, în același timp, conștiente de riscurile asociate. Aceasta va contribui la elaborarea unei viitoare abordări în materie de supraveghere.

2.3.1 Vulnerabilitate prioritară: Implementarea unor cadre robuste și reziliente de gestionare a riscului operațional

Obiectiv strategic: Pentru a-și optimiza capacitatea de a preveni perturbările la nivelul operațiunilor și serviciilor esențiale, precum și de a face față acestora sau de a se recupera în urma lor, băncile ar trebui să dezvolte și să mențină cadre robuste și reziliente de gestionare a riscului operațional. Acestea ar trebui să își continue eforturile pentru o soluționare rapidă și eficace a deficiențelor identificate anterior în domeniul securității cibernetice și al gestionării riscurilor aferente terților și să respecte pe deplin DORA.

Evoluția rapidă a amenințărilor cibernetice, amplificată de riscurile geopolitice, continuă să reprezinte o provocare pentru securitatea cibernetică a băncilor și pentru capacitățile de gestionare a riscurilor aferente terților. Au fost raportate de două ori mai multe incidente cibernetice semnificative în ultimii ani^[27], atacurile de tip ransomware devenind mai sofisticate, iar acțiunile sponsorizate de state reprezentând amenințări persistente, inclusiv amenințări hibride, precum manipularea informațiilor, care necesită vigilență continuă.^[28] Deși băncile s-au dovedit reziliente la astfel de atacuri, precum și la alte incidente de natură operațională, și au fost capabile să evite perturbări majore, evenimente recente precum întreruperile alimentării cu electricitate din Europa, subliniază importanța elaborării de către bănci a unor factori de atenuare și a punerii în aplicare a unor planuri de urgență eficace împotriva riscurilor la care sunt expuse infrastructurile lor esențiale, acoperind toate sistemele critice de informații și o multitudine de scenarii plauzibile.^[29] Progresele înregistrate în dezvoltarea aplicațiilor de IA pot, de asemenea, să pună la grea încercare securitatea cibernetică a băncilor, întrucât orice subestimare a riscurilor de securitate aferente înainte de punerea acestora în aplicare ar putea introduce vulnerabilități critice în sistemele lor TIC.^[30] În plus, raportarea periodică în scopuri de supraveghere arată că băncile depind în mare măsură de câțiva furnizori de servicii terți, dintre care mulți au sediul în afara UE,^[31] ceea ce amplifică complexitatea acordurilor de externalizare ale băncilor și le expune la vulnerabilități sporite, în special având în vedere tensiunile geopolitice.

Rezultatele agregate ale SREP din 2025 și informațiile din activitățile de supraveghere confirmă necesitatea de a consolida practicile băncilor de gestionare a riscurilor TIC. Riscul operațional și riscul TIC continuă să primească cele mai slabe scoruri medii din cadrul SREP. Analizele de supraveghere au evidențiat vulnerabilități recurente în strategiile de securitate cibernetică, deficiențe în gestionarea incidentelor cibernetice și lacune în cadrele de gestionare a riscurilor aferente terților.^[32] Supravegherea bancară a BCE și-a finalizat recent Ghidul privind externalizarea serviciilor cloud către furnizori de servicii cloud pentru a răspunde utilizării tot mai frecvente de către bănci a soluțiilor bazate pe serviciile cloud. Ghidul prezintă așteptările în materie de supraveghere pentru punerea în aplicare a cerințelor legate de DORA. Acesta oferă exemple de bune practici pentru gestionarea eficace a riscurilor legate de externalizarea serviciilor cloud, vizând în același timp să asigure condiții de concurență echitabile pentru toate entitățile supravegheate.

Privind în perspectivă, Supravegherea bancară a BCE va promova o punere în aplicare solidă și consecventă a cerințelor legate de DORA. Respectarea DORA va fi evaluată în cadrul unei mari varietăți de activități. În urma analizelor de supraveghere anterioare privind securitatea informatică/reziliența cibernetică și gestionarea riscurilor legate de externalizarea serviciilor informatice, va avea loc o monitorizare țintită a măsurilor adoptate în cazul băncilor cu deficiențe semnificative în aceste domenii, pentru a încuraja remedierea eficace și oportună a acestora. În acest scop, vor fi derulate două campanii de inspecții la fața locului, axate pe securitatea cibernetică și pe gestionarea riscurilor generate de terți, vizând băncile mai vulnerabile, astfel cum au fost identificate de ECS. Ca parte a noului mandat de supraveghere în temeiul DORA, vor avea loc, de asemenea, teste de penetrare bazate pe amenințări, pentru a promova îmbunătățirea strategiilor de reziliență cibernetică ale băncilor. Pe baza ghidului publicat privind externalizarea serviciilor cloud, autoritățile de supraveghere vor efectua, de asemenea, o analiză aprofundată pentru a evalua gradul de pregătire a băncilor vizate pentru eventuale întreruperi ale serviciilor cauzate de un furnizor major de servicii cloud. Nu în ultimul rând, întrucât principala cauză a perioadei de indisponibilitate neplanificată la bănci rezidă adesea în modificările aduse sistemelor TIC, Supravegherea bancară a BCE va efectua o analiză țintită a gestionării modificărilor aduse TIC pentru a identifica lacunele din cadrele de control de bază și a ameliora capacitățile băncilor de gestionare a modificărilor.

Monitorizarea furnizorilor terți esențiali în temeiul cadrului de supraveghere DORA va fi lansată în ianuarie 2026. Supravegherea bancară a BCE sprijină ferm acest nou cadru de monitorizare, care va contribui la consolidarea rezilienței operaționale digitale la nivelul sectorului financiar al UE. Monitorizarea de către instituții a furnizorilor terți esențiali este menită să completeze, nu să înlocuiască gestionarea solidă a riscurilor aferente terților.

2.3.1.1 Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Monitorizarea țintită a aplicării strategiilor de remediere pentru băncile care raportează deficiențe semnificative privind securitatea TIC /reziliența cibernetică și externalizarea TIC
• Două campanii de inspecții la fața locului privind gestionarea securității cibernetice și gestionarea riscurilor aferente terților, în conformitate cu noile cerințe DORA
• Teste de penetrare bazate pe amenințări pentru identificarea vulnerabilităților băncilor și îmbunătățirea rezilienței lor în materie de securitate cibernetică
• Analiza țintită a gestionării modificărilor aferente TIC
• O analiză aprofundată a dependenței băncilor de furnizorii de servicii cloud cu scopul de a evalua gradul de pregătire a acestora pentru eventuale perturbări ale serviciilor

2.3.2 Vulnerabilitate prioritară: Remedierea deficiențelor la nivelul capacităților de raportare a riscurilor și al sistemelor informatice conexe

Obiectiv strategic: În vederea sprijinirii unei gestionări solide a riscurilor și a unui proces decizional eficace, băncile ar trebui să își intensifice eforturile pentru a remedia cu eficacitate și în timp util vulnerabilitățile semnificative identificate în cadrele de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor și pentru a le alinia la așteptările în materie de supraveghere prevăzute în ghidul BCE pe această temă.

Mediul geopolitic incert și digitalizarea rapidă a operațiunilor și serviciilor băncilor subliniază necesitatea unor sisteme informatice interne reziliente și a unor capacități robuste de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor. Informațiile prompte și exacte privind riscurile sunt esențiale pentru o coordonare eficientă, un proces decizional strategic oportun și o gestionare eficace a crizelor. În plus, un cadru solid de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor permite băncilor să valorifice instrumentele și tehnologiile de digitalizare, precum IA și analizele de date avansate.^[33]

Cu toate acestea, progresele înregistrate de entitățile supravegheate în ceea ce privește remedierea deficiențelor structurale ale cadrelor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor rămân lente, iar activitățile de supraveghere desfășurate pe parcursul ciclului din ultimul an evidențiază necesitatea de a continua intensificarea eforturilor de remediere ale acestora pentru a elimina lacunele în raport cu așteptările în materie de supraveghere. Rezultatele SREP 2025 indică deficiențe persistente la nivelul cadrelor băncilor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor, fără nicio îmbunătățire a subscorului mediu relevant comparativ cu anul trecut. Campania de inspecții la fața locului din perioada 2022-2024 și analizele țintite din anul 2024 ale cadrelor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor a relevat vulnerabilități la nivelul (i) cadrelor de guvernanță a datelor, inclusiv în ceea ce privește caracterul cuprinzător sau adecvarea implicării organelor de conducere; (ii) infrastructurii de date și arhitecturii informatice; și (iii) acurateței și integrității datelor. Analizele țintite din 2024 au evidențiat, de asemenea, lacune în raport cu principiile BCBS 239 și așteptările în materie de supraveghere relevante, astfel cum se menționează în Ghidul BCE privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor.

Eforturile în materie de supraveghere se vor intensifica pentru a asigura că băncile își îmbunătățesc cadrele și capacitățile de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor și respectă așteptările relevante în materie de supraveghere. În luna decembrie 2024, Consiliul de supraveghere al BCE a aprobat o strategie la nivelul sistemului, care vizează toate entitățile supravegheate, pentru a monitoriza respectarea de către acestea a așteptărilor în materie de supraveghere, precum și pentru a urmări aplicarea strategiilor lor de remediere, după caz. Această strategie s-a axat inițial pe responsabilitatea organelor de conducere de a monitoriza și a pune în aplicare cadrul de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor, înainte de a se extinde treptat la alte așteptări în materie de supraveghere, cum ar fi gestionarea calității datelor și arhitectura informatică și cea a datelor. Un proces de remediere și escaladare clar definit va orienta acțiunile autorităților de supraveghere, utilizând setul de instrumente de supraveghere existent, dacă este necesar. Se vor efectua inspecții țintite la fața locului pentru a obține informații suplimentare privind progresele băncilor în ceea ce privește eliminarea decalajului în cazul constatărilor cu severitate ridicată și mai complexe.

2.3.2.1 Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Strategia la nivelul sistemului și analizele de supraveghere conexe de monitorizare a respectării de către bănci a așteptărilor în materie de supraveghere pentru cadrele de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor, precum și remedierea eficace a majorității constatărilor semnificative
• Inspecții țintite la fața locului ale cadrelor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor pentru băncile care necesită o evaluare suplimentară, precum și inspecții țintite la fața locului pentru constatările grave identificate anterior

2.3.3 Strategia prioritară pe termen mediu și lung axată pe strategiile digitale ale băncilor și, în special, pe strategiile legate de IA, pe guvernanță și pe gestionarea riscurilor

Obiectiv strategic: Atunci când recurg la tehnologii noi, mai ales la IA, pentru a spori eficiența și inovarea, băncile trebuie să dispună de strategii care să reflecte în mod eficace oportunitățile și riscurile care decurg din aplicațiile aferente și să instituie o guvernanță și controale ale riscurilor robuste pentru a gestiona riscurile aflate la baza acestora.

Entitățile supravegheate ar trebui să își prioritizeze eforturile de digitalizare pentru a-și consolida competitivitatea și a gestiona cu eficacitate riscurile generate de noile tehnologii. Schimbările tehnologice rapide, în special în domeniul IA, reconfigurează sectorul bancar, iar instituțiile trebuie să acționeze în mod strategic pentru a surprinde valoarea pe termen lung și a-și adapta modelele de afaceri. Atât factorii pe partea ofertei, inclusiv o disponibilitate mai accesibilă și mai largă a resurselor tehnice, precum dezvoltarea modelelor și stocarea în cloud, cât și factorii pe partea cererii, inclusiv creșterea anticipată a eficienței și intensificarea concurenței, conduc la utilizarea pe scară mai largă a IA în sectorul bancar, bazându-se adesea pe capacități de modelare create pe plan intern. Deși IA are potențialul de a îmbunătăți gestionarea riscurilor și prelucrarea informațiilor, precum și de a spori eficiența prin automatizare, riscurile asociate pot deveni mai vizibile, pe măsură ce utilizarea aplicațiilor de IA aferente crește. În acest sens, instrumentele de IA generativă reprezintă un progres tehnologic semnificativ, cu un posibil impact ridicat asupra băncilor. Deși tehnologia evoluează în mod constant, în ceea ce privește prioritățile de supraveghere aceasta va fi tratată cu neutralitate, centrul priorităților rămânând cazurile de utilizare și riscurile. Utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor bazate pe IA atât la nivelul instituțiilor prudențiale, cât și al celor neprudențiale necesită, prin urmare, o abordare structurată și holistică care să integreze strategia, guvernanța și gestionarea riscurilor legate de IA. La rândul lor, autoritățile de supraveghere trebuie să își perfecționeze cadrele de evaluare în materie de supraveghere pentru a evalua mai bine strategiile băncilor legate de IA, pentru a promova adoptarea celor mai bune practici din sector și pentru a se asigura că sunt introduse mecanismele de protecție adecvate. Această prioritate urmărește să contribuie la adoptarea unei poziții strategice în materie de supraveghere cu privire atât la oportunități, cât și la riscurile inerente aplicațiilor bazate pe IA și să pregătească terenul în vederea unor eventuale ajustări ale instrumentarului de supraveghere. În acest mod, Supravegherea bancară a BCE poate ajuta băncile să contracareze în mod proactiv riscurile emergente, corelând totodată în mod eficace axarea uzuală pe termen scurt și mediu a priorităților în materie de supraveghere cu o perspectivă strategică pe termen mai lung.

În ultimii ani, Supravegherea bancară a BCE a identificat aspecte importante pentru orientarea transformării în materie de digitalizare a băncilor de o manieră durabilă, bine guvernată și bazată pe riscuri. Raportul Supravegherii bancare a BCE publicat anul trecut cu privire la principalele criterii de evaluare și bune practici în domeniul digitalizării a evidențiat o creștere semnificativă a ratei de adoptare a IA în sectorul serviciilor bancare. Analizele și inspecțiile la fața locului țintite derulate în perioada 2024-2025 au confirmat această evoluție. Deși cazurile de utilizare a IA acoperă o gamă largă de activități, controlul în scopuri de supraveghere anterior a subliniat importanța adoptării sporite a IA pentru evaluarea bonității și detectarea fraudelor, precum și potențialul încă incipient, dar extrem de perturbator, al IA generative.^[34] În anul 2025, Supravegherea bancară a BCE și-a intensificat monitorizarea utilizării IA și a IA generative prin colectarea de date de la bănci. În plus, autoritățile de supraveghere au continuat să colaboreze cu băncile pentru a înțelege mai bine cazurile specifice de utilizare și a evalua impactul și relevanța acestora din perspectiva riscurilor microprudențiale.

Privind în perspectivă, Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze utilizarea generală a IA, adoptând, în același timp, o abordare mai țintită pentru a se concentra asupra aplicațiilor bazate pe IA generativă ale băncilor. Accentul pus pe IA generativă urmărește să extindă sfera de aplicare a investigațiilor în curs cu privire la aplicațiile bazate pe IA, cu implicații prudențiale, ale băncilor respective. Aceasta ar trebui să conducă la o evaluare mai amplă a importanței prudențiale a evoluțiilor actuale și viitoare ale băncilor în acest domeniu și la adoptarea unei orientări în materie de supraveghere cu privire la caracterul semnificativ al acestor aplicații bazate pe IA și la riscurile inerente, creând premisele unor revizuiri viitoare. În paralel, Supravegherea bancară a BCE participă, de asemenea, activ la dezbaterile privind punerea în aplicare a Regulamentului UE privind inteligența artificială și intenționează să coopereze cu autoritățile naționale de supraveghere a pieței, precum și cu Autoritatea bancară europeană.

Pe lângă IA, Supravegherea bancară a BCE va continua să își desfășoare activitățile de analiză prospectivă pentru a rămâne în avangardă. Întrucât sectorul bancar operează într-un context marcat de transformări rapide, ca urmare atât a inovației tehnologice, cât și a apariției instituțiilor financiare nebancare, aceste activități permit identificarea și înțelegerea trendurilor structurale și a factorilor de risc care ar trebui să contureze viitorul băncilor pe termen mediu și lung. De asemenea, acestea încurajează o integrare etapizată a constatărilor în cadrele și strategia sa de supraveghere. În acest context, expansiunea rapidă a monedelor digitale stabile (stablecoins) și multiplicarea cazurilor de utilizare, precum și complexitatea care stă la baza acestora, dar și implicațiile pentru bănci, inclusiv furnizarea de servicii financiare emitenților de monede digitale stabile, pot prezenta riscuri semnificative dacă nu sunt înțelese și gestionate în mod corespunzător. În consecință, autoritățile de supraveghere vor monitoriza și evoluțiile din acest domeniu și vor interacționa cu băncile de o manieră țintită, pentru a asigura că și în acest caz se aplică o gestionare robustă a riscurilor.

2.3.3.1 Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind aceste priorități în materie de supraveghere

• Workshopuri orizontale țintite, cu un anumit număr de bănci, cu privire la aplicații bazate pe IA generativă, pentru a consolida înțelegerea în materie de supraveghere a modului în care băncile utilizează aceste aplicații
• Cooperarea cu autoritățile de supraveghere a pieței responsabile de Regulamentul privind inteligența artificială și cu Autoritatea bancară europeană