Cuvânt înainte al președintei BCE, Christine Lagarde

În anul 2023, băncile europene au continuat să traverseze un context dificil. Acestea s-au confruntat cu o evoluție modestă a economiei zonei euro și cu intensificarea riscurilor geopolitice, în special ca urmare a războiului nejustificat dus de Rusia în Ucraina și a conflictului tragic din Orientul Mijlociu. În primăvară, tensiunile financiare din alte jurisdicții au afectat piețele de finanțare. De asemenea, în condițiile în care se estimează că inflația se va menține prea ridicată pe o perioadă prea îndelungată, BCE a continuat să își înăsprească politica monetară.

Însă eforturile intense depuse în anii precedenți în scopul sporirii rezilienței băncilor din zona euro au fost răsplătite. Băncile au menținut poziții solide de capital și de lichiditate, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncilor supravegheate situându-se la 15,6%, aproape de nivelul său record. Aceasta a contribuit la protejarea sectorului împotriva șocurilor externe și a permis băncilor să transmită fără sincope restrictivitatea politicii monetare a BCE la nivelul economiei.

Cu toate acestea, unele provocări persistă. Deși majorarea ratelor dobânzilor a afectat marjele nete de dobândă ale băncilor, conducând la o rentabilitate financiară medie de 10% în trimestrul III 2023, ratele depozitelor și creditele neperformante înregistrează o creștere. Autoritățile de supraveghere vor continua să monitorizeze îndeaproape riscurile. Mai exact, acestea vor urmări cu atenție expunerile băncilor la sectoare vulnerabile, precum sectorul imobiliar comercial, și vor aborda preocupările legate de guvernanța băncilor și de cadrele interne de control al riscurilor.

Reziliența și adaptabilitatea vor fi esențiale pentru a face față provocărilor structurale generate de schimbările climatice și digitalizare. În 2024, se anticipează că băncile vor îndeplini așteptările în materie de supraveghere ale BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și vor integra aceste riscuri în strategiile lor și în procesele lor de gestionare a riscurilor. Întrucât utilizarea inteligenței artificiale este tot mai răspândită, autoritățile de supraveghere vor continua să examineze strategiile de digitalizare ale băncilor și reziliența acestora la atacuri cibernetice. Aceste eforturi vor contribui la asigurarea faptului că băncile rămân solide și își vor îndeplini în continuare rolul în sprijinirea economiei zonei euro pe calea către un viitor mai ecologic și mai digital.

Interviu introductiv cu Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere

Ați preluat funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE în luna ianuarie 2024. Care va fi principiul dvs. director în aducerea la îndeplinire a acestui mandat important?

Nu trebuie să pierdem niciodată din vedere faptul că, în calitate de autoritate de supraveghere, acționăm în numele publicului. Băncile dețin un rol major în viața de fiecare zi, întrucât protejează depozitele, facilitează plățile și acordă împrumuturi populației și firmelor. Misiunea noastră este să ne asigurăm că băncile sunt sigure și că nu își asumă prea multe riscuri.

Acest lucru are implicații foarte practice: trebuie să avem o abordare anticipativă și să dăm dovadă de spirit critic, astfel cum se prevede în Principiile fundamentale pentru o supraveghere bancară eficace ale Comitetului de la Basel. Elementul anticipativ este deosebit de important, având în vedere că numeroase economii și societăți au ajuns la un punct de cotitură. În acest context, este necesar să fim judicioși și să avem o gândire neconvențională. Evident, buna funcționare a băncilor este benefică pentru societate. Însă băncile sunt entități private și, în ultimă instanță, acționează în interesul acționarilor lor. Rolul nostru, în calitate de autoritate de supraveghere, este să ne asigurăm că acestea acționează și în interesul societății.

În anul 2024, supravegherea bancară europeană marchează cea de-a zecea sa aniversare. Cât de matură este și ce poate fi îmbunătățit în continuare?

Prin Mecanismul unic de supraveghere (MUS), Europa a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea instituțională și delegarea de competențe la nivel european. În urmă cu un deceniu, peisajul supravegherii din Europa era fragmentat, în ceea ce privește atât instituțiile, cât și practicile. Riscurile transfrontaliere erau deseori ignorate și era imposibil să se efectueze analize comparative la nivelul băncilor. Standardele de supraveghere erau diferite de la o țară la alta.

În prezent, dispunem de prerogative de supraveghere solide la nivel european și, în același timp, cooperăm îndeaproape cu autoritățile naționale. Consider că modul în care supravegherea bancară europeană este organizată actualmente poate servi drept model pentru alte domenii de politică în care poate fi necesar un nivel sporit de integrare.

Însă, desigur, se pot aduce în permanență îmbunătățiri. Unul dintre obiectivele mele este o și mai bună integrare a supravegherii europene. Am numit anul 2024, care marchează cea de-a zecea aniversare a noastră, „anul integrării”, întrucât va include o serie de inițiative menite să încurajeze în continuare schimbul de cunoștințe, să investească în tehnologii comune de supraveghere și să valorifice expertiza autorităților naționale de supraveghere, ceea ce va promova cultura noastră axată pe principiul „o singură echipă”.

Cum considerați că s-au descurcat băncile supravegheate în 2023?

Băncile europene s-au dovedit reziliente la șocurile care au afectat economiile noastre în ultimii ani. Pandemia de COVID-19, majorarea prețurilor produselor energetice și creșterea inflației, invadarea Ucrainei de către Rusia și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu au pus la încercare economiile noastre. Efectele acestor șocuri se reflectă în nivelurile mai ridicate ale inflației și ale ratelor dobânzilor, precum și în creșterea economică mai modestă. Am înregistrat cea mai pronunțată majorare a ratelor dobânzilor din istoria BCE.

Cu siguranță, aceste rate mai mari reprezintă un factor important de creștere puternică a profitabilității băncilor, inclusiv datorită faptului că băncile au transmis într-un ritm lent majorările acestora la nivelul ratelor dobânzilor la depozite. Pozițiile de capital ale băncilor au rămas robuste, depășind cu mult cerințele de reglementare. Pierderile nerealizate ale băncilor europene ca urmare a devalorizării titlurilor de valoare au fost, de asemenea, relativ limitate, iar pozițiile lor de lichiditate s-au menținut solide, chiar și după retragerea treptată a măsurilor extraordinare de sprijin ale BCE destinate furnizării de lichiditate. Această evoluție poate fi atribuită modificărilor în materie de reglementare și supraveghere implementate în urma crizei financiare mondiale. Însă trebuie, de asemenea, să recunoaștem că băncile au putut beneficia de răspunsurile monetare și fiscale solide la șocurile anterioare.

Așadar, nu există motive de autosuficiență. Riscurile macrofinanciare și cele geopolitice s-au intensificat, iar în multe țări economia reală trebuie să se adapteze la schimbări structurale, ceea ce poate afecta băncile prin sporirea riscului de credit și de lichiditate. De fapt, unele riscuri emergente au început deja să se materializeze. Constatăm creșteri ale creditelor neperformante, ale falimentelor companiilor și ale ratelor de nerambursare. Ne vom continua eforturile în direcția consolidării rezilienței băncilor pe care le supraveghem și vom soluționa deficiențele identificate în ceea ce privește guvernanța și gestionarea riscurilor.

Ce învățăminte considerați că poate desprinde supravegherea bancară europeană în urma turbulențelor manifestate pe piață în luna martie 2023?

Pentru mine, principala concluzie este aceea că situațiile de criză survin deseori atunci când, în urma unor șocuri externe negative, se evidențiază o gestionare defectuoasă a riscurilor de către bănci. Acest aspect are două implicații concrete pentru noi.

În primul rând, în calitate de autoritate de supraveghere, trebuie să avem o atitudine proactivă și să soluționăm din timp constatările. Evenimentele din martie 2023 au evidențiat că și tensiunile la nivelul băncilor mai mici, active pe plan local, pot avea repercusiuni la nivel mondial dacă nu sunt contracarate în mod proactiv. Prin urmare, la nivel internațional, evaluăm deficiențele cadrului de reglementare, de exemplu în domeniul riscului de lichiditate și al riscului de rată a dobânzii, și discutăm despre implicațiile acestora asupra eficacității supravegherii.

În al doilea rând, este necesară o bună înțelegere a modului în care schimbările din mediul macroeconomic afectează băncile. Autoritățile americane și cele elvețiene au recunoscut că au existat deficiențe în materie de gestionare a riscurilor și de guvernanță înainte de manifestarea turbulențelor. Într-un mediu macroeconomic favorabil, aceste puncte nevralgice nu generează efecte negative notabile. În momentul unei inversări a trendului economic însă, acestea sunt expuse și pot afecta întregul sistem financiar.

Desigur, existența unui nivel suficient de capital în sistem reprezintă prima linie de apărare împotriva evenimentelor neprevăzute și a șocurilor externe, atenuând totodată impactul negativ al guvernanței necorespunzătoare și al deficiențelor în gestionarea riscurilor.

Eficacitatea supravegherii este o chestiune de actualitate și a reprezentat, de asemenea, punctul central al unei recomandări în contextul evaluării externe a procesului de supraveghere și evaluare (supervisory review and evaluation process – SREP). Cum intenționați să sporiți eficacitatea supravegherii bancare europene?

În cazul unei autorități de supraveghere, eficacitatea constă în asigurarea transpunerii constatărilor relevante în îmbunătățiri concrete ale profilurilor de risc și ale rezilienței băncilor. Acesta este un învățământ major desprins în urma evenimentelor din primăvara anului trecut. Însă eficacitatea înseamnă și concentrarea asupra riscurilor relevante.

De fapt, de mai mult timp acordăm o atenție deosebită eficacității supravegherii bancare europene. Îi sunt foarte recunoscătoare dlui Andrea Enria pentru numirea unui grup consultativ de experți pentru evaluarea SREP. Raportul grupului conține recomandări clare pentru noi: ar trebui să devenim mai adaptabili, mai intruzivi și mai orientați către riscuri, să ne îmbunătățim eficiența și eficacitatea și să utilizăm pe deplin toate instrumentele de supraveghere.

Am discutat pe larg aceste recomandări în cadrul Consiliului de supraveghere, iar unele dintre ele au fost implementate în ciclul SREP 2023. Dispunem de un nou cadru de toleranță la risc și de o evaluare SREP multianuală, care le oferă autorităților de supraveghere mai multă flexibilitate pentru a se concentra asupra vulnerabilităților băncilor individuale. Alte recomandări vor fi luate în considerare pentru ciclul SREP 2025. De asemenea, ne consolidăm supravegherea utilizând măsuri mai intruzive, după cum a explicat Frank Elderson într-un discurs recent.

Care considerați că vor fi cele mai mari dificultăți pentru băncile europene în viitorul apropiat?

Aș afirma că cele mai mari dificultăți cu care se confruntă băncile sunt reprezentate de schimbările din mediul macrofinanciar și geopolitic și de evoluția peisajului concurențial.

Am depășit o perioadă marcată de rate extrem de scăzute ale dobânzilor. Este posibil ca acest mediu să fi incitat băncile să își asume un grad mai ridicat de risc în vederea susținerii profiturilor. În pofida șocurilor recente la adresa PIB, cazurile de insolvență și de nerambursare a datoriilor s-au menținut la niveluri foarte scăzute, similar provizioanelor pentru pierderi din credite ale băncilor. Această neconcordanță se datorează în mare parte sprijinului fiscal și monetar fără precedent care a protejat bilanțurile băncilor împotriva acestor șocuri.

Acest aspect are implicații asupra viitoarelor evaluări ale riscurilor, întrucât datele anterioare privind creditele nerambursate nu reflectă cu adevărat riscurile viitoare la adresa calității activelor, iar numeroase riscuri la care sunt expuse băncile, precum riscul cibernetic, riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și riscurile geopolitice, au apărut abia mai recent.

Prin urmare, este esențial ca băncile să își adapteze practicile de gestionare a riscurilor la noul context.

A doua provocare cu care se confruntă băncile este reprezentată de mediul concurențial în schimbare. Instituțiile financiare nebancare și-au majorat cota de piață și, deși inovațiile precum tehnologia registrelor distribuite și inteligența artificială oferă băncilor oportunități de a-și spori productivitatea, acestea permit, totodată, noilor participanți pe piață să pună în discuție modelele de afaceri existente. Inovarea și intensificarea concurenței pot ameliora bunăstarea economică, însă generează și noi riscuri. Dacă băncile consideră că marjele lor sunt reduse, acestea se pot îndrepta către activități posibil mai riscante. De exemplu, ar putea relaxa standardele de subscriere a creditelor. Prin urmare, monitorizăm cu atenție expunerile băncilor față de instituțiile financiare nebancare și ecosistemul digital, precum și modul în care modelele lor de afaceri sunt afectate de intensificarea concurenței.

Cum credeți că va arăta viitorul uniunii bancare?

Am înregistrat progrese foarte satisfăcătoare în ceea ce privește primii doi piloni ai uniunii bancare – supraveghere și rezoluție –, dar cel de-al treilea pilon, protecția depozitelor, evoluează mult mai lent. Consider că întârzierile suplimentare în finalizarea uniunii bancare s-ar putea dovedi dăunătoare. Trebuie să ne pregătim pentru un mediu, posibil, mai nefavorabil, ceea ce necesită eliminarea lacunelor rămase în cadrele europene de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor.

Cei trei piloni ai uniunii bancare sunt, de fapt, strâns interconectați. Supravegherea asigură faptul că intrarea în dificultate a băncilor este improbabilă și, în cazul în care se întâmplă, nu este severă. Însă nici măcar supravegherea de cea mai înaltă calitate nu poate și nu ar trebui să prevină toate situațiile de dificultate. Atunci când acestea survin, perturbările la adresa serviciilor bancare ar trebui reduse la minimum, iar banii contribuabililor ar trebui protejați. Aici intervine cel de-al doilea pilon – un regim de rezoluție credibil și eficient sub auspiciile Comitetului unic de rezoluție.

În mod evident, sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește cel de-al treilea pilon – un sistem comun de asigurare a depozitelor. Asigurarea depozitelor este esențială pentru protejarea deponenților. Însă, la fel ca în cazul oricărui tip de asigurare, aceasta poate încuraja hazardul moral și asumarea de riscuri. Din acest motiv, supravegherea bancară europeană asigură aplicarea consecventă a unor standarde înalte în materie de supraveghere la nivelul tuturor țărilor participante.

În prezent, asigurarea depozitelor este organizată, în mare măsură, la nivel național, aspect care nu este compatibil cu supravegherea și rezoluția la nivel european. Avem nevoie de un sistem european de asigurare a depozitelor pentru a garanta un nivel uniform de protecție a deponenților în întreaga zonă euro. Aceasta ar putea, de asemenea, să promoveze o mai bună integrare a piețelor bancare și partajare a riscurilor la nivel transfrontalier.

Aș dori, de asemenea, să subliniez faptul că activele reziduale nu mai reprezintă un motiv pentru a întârzia etapele următoare. La momentul lansării proiectului uniunii bancare, a fost logic să se pună accentul, în primul rând, pe eliminarea activelor reziduale din bilanțurile băncilor. Acest lucru este acum realizat: rata creditelor neperformante a băncilor semnificative a scăzut de la 7,5% în 2015 la 1,9% în trimestrul III 2023, apropiindu-se de nivelul său minim istoric.

1 Supravegherea bancară în anul 2023

1.1 Reziliența băncilor aflate sub supraveghere bancară europeană

1.1.1 Introducere

Procesul de supraveghere și evaluare din 2023 (SREP) a confirmat că băncile din zona euro au continuat să manifeste reziliență, demonstrând poziții solide de capital și de lichiditate, în pofida mediului economic incert. Băncile sunt, în general, bine capitalizate. Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază (Common Equity Tier 1 – CET1) aferentă instituțiilor semnificative a revenit la nivelurile maxime istorice consemnate în 2021, situându-se la 15,6% în trimestrul III 2023, în timp ce cea aferentă instituțiilor mai puțin semnificative a fost de 17,7%. Indicatorii efectului de levier la nivel agregat au consemnat, de asemenea, o ameliorare, ajungând la 5,6% (+0,5 puncte procentuale) în cazul instituțiilor semnificative și la 9,3% (+0,7 puncte procentuale) în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

La nivel agregat, instituțiile semnificative dețin, de asemenea, rezerve ample de lichiditate în ceea ce privește cerințele de reglementare, în pofida reducerii acestor rezerve de la începutul ciclului actual de înăsprire a politicii monetare. În trimestrul III 2023, indicatorul agregat de acoperire a necesarului de lichiditate al instituțiilor semnificative s-a situat la 159%, în creștere față de nivelul prepandemic de aproximativ 140%. În cazul instituțiilor mai puțin semnificative, acest indicator a înregistrat un nivel mai ridicat, de 205%.

Cu toate acestea, creșterea economică redusă din primele nouă luni ale anului 2023, perspectivele economice modeste în contextul unor condiții de finanțare mai restrictive, precum și intensificarea tensiunilor geopolitice au contribuit la un mediu macrofinanciar grevat de un nivel ridicat de incertitudine.

În trimestrul III 2023, rentabilitatea financiară agregată anualizată pentru primele nouă luni ale anului a instituțiilor semnificative a fost de 10%, nivel nemodificat în raport cu trimestrul anterior și în creștere de la 7,6% cu un an în urmă. Instituțiile mai puțin semnificative au generat o rentabilitate financiară anualizată pentru primele nouă luni ale anului mai scăzută, situându-se la nivelul de 8,0% în trimestrul III 2023, în scădere de la 8,3% în trimestrul precedent, însă în creștere semnificativă față de nivelul de 1,3% consemnat cu un an înainte.

Marjele nete de dobândă au reprezentat principalul vector al profitabilității în 2022 și în primele nouă luni ale anului 2023. Această evoluție anulează complet stagnarea sau reducerea ușoară a volumului creditării. Veniturile din activitățile bancare de tranzacționare și investiții s-au redus cu 5% comparativ cu 2022, pe fondul nivelului scăzut al comisioanelor aferente acțiunilor, veniturilor fixe și materiilor prime în trimestrul II, scădere compensată parțial de avansul consemnat în trimestrul III și, în cazul unor bănci, de tranzacționarea creditelor.

În 2023, autoritățile de supraveghere au continuat să monitorizeze atent aspecte precum sustenabilitatea creșterii accentuate a profitabilității și riscul de credit generat de expunerile la sectoare vulnerabile, de exemplu sectorul imobiliar rezidențial și cel imobiliar comercial. Guvernanța internă și gestionarea riscurilor au rămas, de asemenea, un domeniu de interes pentru autoritățile de supraveghere. Majorarea costurilor de finanțare a reprezentat principalul risc în sensul scăderii la adresa profiturilor băncilor din zona euro. Costul depozitelor, care s-a ajustat lent până în prezent, este anticipat să se majoreze în continuare, pe măsură ce presiunile concurențiale se intensifică, iar deponenții își transferă fondurile din depozite overnight către depozite la termen cu o remunerare superioară.

Datele din primele nouă luni ale anului 2023 indică o creștere treptată, deși modestă, a volumului de credite neperformante. S-au menținut presiunile inflaționiste și cele din partea pieței asupra portofoliilor vulnerabile la riscul de credit, precum creditele de consum, asupra sectorului imobiliar rezidențial și a celui comercial, precum și asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Prin urmare, majorarea provizioanelor ca urmare a riscului de credit mai ridicat poate afecta profiturile viitoare.

1.1.2 Testarea la stres și colectarea de date ad-hoc privind pierderile nerealizate

1.1.2.1 Testarea la stres a băncilor din zona euro

În 2023, BCE a efectuat două exerciții de testare la stres pentru instituțiile semnificative din zona euro. 57 de bănci mari din zona euro au participat la testarea la stres la nivelul UE coordonată de Autoritatea bancară europeană (ABE). Alte 41 de instituții semnificative de dimensiuni medii au participat la testarea la stres paralelă coordonată de BCE. Aceste două exerciții au constituit testarea la stres anuală în scopul supravegherii pe care BCE are obligația să o efectueze în conformitate cu legislația UE.^[1]

ABE a publicat rezultatele detaliate ale testării la stres la nivelul UE din 2023 pentru cele mai mari 57 de bănci din zona euro. BCE a publicat rezultate individuale pentru celelalte 41 de bănci de dimensiuni medii, precum și un raport privind rezultatele finale agregate ale testării la stres a băncilor din zona euro pentru întregul eșantion de 98 de entități supravegheate.

Rezultatele testărilor la stres efectuate de BCE în 2023 au arătat că sectorul bancar din zona euro ar putea face față unui declin economic sever. În scenariul nefavorabil, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază ar scădea, în medie, cu 4,8 puncte procentuale, până la 10,4% la sfârșitul anului 2025.^[2] Îmbunătățirea considerabilă a calității activelor și a profitabilității băncilor comparativ cu exercițiile anterioare, precum și acumularea semnificativă de capital în ultimul deceniu (Graficul 1) au contribuit la contracararea severității ridicate a scenariului nefavorabil. În aceste condiții, exercițiul de testare la stres a identificat și posibile vulnerabilități, care impun monitorizarea în continuare a riscurilor.

BCE utilizează rezultatele testării la stres drept contribuție la SREP anual. Rezultatele cantitative dețin un rol esențial în definirea orientărilor din Pilonul 2, care includ pentru prima dată și orientări din Pilonul 2 privind indicatorul efectului de levier, după caz. Rezultatele calitative ale testării la stres sunt incluse în componenta SREP privind guvernanța riscului, putând astfel influența cerințele din Pilonul 2.

Graficul 1

Evoluțiile referitoare la punctul de pornire și proiecțiile aferente ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază

(puncte procentuale)

1.1.2.2 Colectarea de date pentru evaluarea pierderilor nerealizate din portofoliile de obligațiuni ale băncilor din zona euro evaluate la cost amortizat

ABE și BCE au colectat, de asemenea, date ad-hoc pentru a evalua în mod cuprinzător riscurile legate de pierderile nerealizate din portofoliile de obligațiuni ale băncilor evaluate la cost amortizat, precum și acoperirea aferentă. Cuantumul pierderilor nete nerealizate din portofoliile de obligațiuni ale băncilor din zona euro este, în ansamblu, limitat, situându-se la 73 de miliarde EUR în luna februarie 2023, după luarea în considerare a efectului acoperirii la valoarea justă. Pierderile suplimentare, fără acoperirea la valoarea justă, proiectate în scenariul nefavorabil al testării la stres la nivelul UE, s-ar ridica la 155 de miliarde EUR. Cu toate acestea, materializarea acestor pierderi nerealizate ar trebui considerată un rezultat improbabil și ipotetic, deoarece portofoliile la cost amortizat ale băncilor sunt concepute să fie deținute până la scadență, iar băncile s-ar îndrepta, de regulă, către operațiuni reversibile și alte măsuri de atenuare înainte de a-și lichida pozițiile constând în obligațiuni. BCE a publicat rezultatele individuale ale sumelor evaluate la valoarea contabilă și la valoarea justă ale băncilor pentru aceste portofolii de obligațiuni, valabile în luna februarie 2023.

1.2 Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025

1.2.1 Introducere

În anul 2022, invadarea Ucrainei de către Rusia și consecințele sale macrofinanciare au sporit incertitudinile cu privire la evoluția economiei și a piețelor financiare, accentuând totodată riscurile la adresa sectorului bancar. În acest context, entităților supravegheate li s-a solicitat să își consolideze reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate (prioritatea 1). Mai precis, BCE a cerut băncilor să se concentreze asupra cadrelor proprii de gestionare a riscului de credit și să vizeze sectoarele predispuse la deteriorarea acestui risc. De asemenea, BCE a analizat în continuare adecvarea planurilor de finanțare ale băncilor și diversitatea surselor de finanțare ale acestora. În plus, băncilor li s-a solicitat să soluționeze dificultățile legate de digitalizare, să consolideze capacitățile de coordonare ale organelor lor de conducere (prioritatea 2) și să își intensifice eforturile de combatere a schimbărilor climatice (prioritatea 3).

BCE evaluează și monitorizează continuu natura schimbătoare a riscurilor și vulnerabilităților cu care se confruntă entitățile supravegheate. Această abordare agilă permite BCE să își ajusteze în mod flexibil orientarea în funcție de schimbările survenite în peisajul riscurilor. În 2023, înăsprirea continuă a politicii monetare la care au recurs mai multe bănci centrale a evidențiat importanța gestionării prudente de către bănci a expunerilor lor la riscul de rată a dobânzii și riscul de marjă de credit asociat portofoliului bancar. Totodată, în urma turbulențelor înregistrate pe piață în primăvara anului 2023, care au fost marcate de intrarea în dificultate a unor bănci de dimensiuni medii din Statele Unite, BCE și-a ajustat prioritățile în materie de supraveghere și a extins analiza țintită a riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit asociat portofoliului bancar la o gamă mai largă de instituții. În același timp, BCE a efectuat analize ad-hoc în vederea identificării vulnerabilităților potențiale ale băncilor, generate de pierderile nerealizate din bilanțurile lor. De asemenea, intensificarea riscului generat de activitatea din sectorul imobiliar comercial a determinat autoritățile de supraveghere să reprioritizeze anumite inspecții la fața locului pentru a evalua măsurile de gestionare și atenuare adoptate de bănci pentru unele dintre contrapartidele cu un grad mai ridicat de risc care își desfășoară activitatea în acest sector.

1.2.2 Prioritatea 1: Consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate

1.2.2.1 Deficiențe în gestionarea riscului de credit, inclusiv expuneri la portofolii și categorii de active vulnerabile

Pe parcursul anului 2023, autoritățile de supraveghere au continuat să implementeze un program de lucru privind riscul de credit axat pe soluționarea deficiențelor structurale ale cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor, inclusiv cu privire la domeniul imobiliar și la portofoliile vulnerabile. Pe fondul majorării ratelor dobânzilor și a incertitudinilor macroeconomice, este deosebit de important ca autoritățile de supraveghere să asigure că băncile contracarează în mod proactiv un risc de credit emergent în portofoliile și categoriile de active vulnerabile. Inițierea creditelor constituie, de asemenea, o componentă esențială a ciclului de gestionare a riscului de credit al unei bănci și devine, într-o măsură din ce în ce mai mare, preocuparea principală a autorităților de supraveghere, deoarece inițierea unor credite de bună calitate poate contribui la prevenirea viitoarelor credite neperformante. În 2023, BCE a continuat să acorde o atenție deosebită gestionării creditelor neperformante^[3] și activităților conexe, asigurând că, în cazul în care nivelul creditelor neperformante începe să crească, băncile sunt pregătite să reacționeze în mod proactiv, recurgând la procesele și procedurile adecvate.

În pofida unei rate relativ stabile a creditelor neperformante la nivel agregat în ciclul 2023, BCE a observat o deteriorare a unor portofolii specifice mai vulnerabile la presiunile inflaționiste, inclusiv la împrumuturile acordate populației^[4]. De asemenea, s-a observat un declin pe piețele imobiliare comerciale,^[5] alături de presiuni sporite asupra capacității debitorilor de a refinanța împrumuturile imobiliare comerciale ajunse la scadență. Totodată, falimentele din sectorul corporativ și ratele de nerambursare au crescut față de nivelurile scăzute consemnate în perioada pandemiei^[6]. Firmele din zona euro, în special cele mici și mijlocii, au continuat să se confrunte, de asemenea, cu dificultăți generate de costurile de finanțare mai mari, dar și de creșterea costurilor în general ca urmare a inflației^[7]. Firmele cu un grad ridicat de îndatorare sau cele care activează în sectoare vulnerabile au fost afectate în mai mare măsură de majorarea costurilor și de scăderea cererii, ceea ce, la rândul său, a exercitat presiuni asupra marjelor de profit.

Activități de supraveghere și rezultate

Activitățile la distanță și cele la fața locului desfășurate în 2023 au evidențiat faptul că băncile au înregistrat progrese în reducerea riscurilor legate de portofoliile și categoriile de active vulnerabile. Cu toate acestea, mai multe deficiențe au rămas nerezolvate.

Evaluările aprofundate recente în domenii precum restructurarea datorată dificultăților financiare^[8] au evidențiat lacune semnificative în ceea ce privește gradul de pregătire a unor bănci pentru a face față unei creșteri a numărului de debitori aflați în dificultate și a riscurilor de refinanțare, inclusiv identificarea și monitorizarea clienților aflați în situații de dificultate financiară. Evaluările au arătat, de asemenea, că băncile trebuie să aplice măsuri de remediere mai proactive. Inspecțiile la fața locului și analizele țintite ale practicilor de provizionare conform IFRS 9 (inclusiv inserările în modele – overlays) au indicat că, deși multe bănci dispun de practici adecvate, un număr considerabil de alte bănci trebuie să surprindă mai fidel riscurile emergente și să le reflecte într-un mod mai adecvat în abordarea eșalonată. Pentru toate aceste activități de supraveghere, băncilor le-a fost comunicat un set de măsuri de supraveghere pentru a asigura că remedierea se va realiza în timp util. BCE monitorizează cu atenție măsurile de remediere planificate și implementarea acestora.

Concentrându-se în mod specific asupra portofoliilor de credite acordate populației, o analiză țintită a creditării în sectorul imobiliar rezidențial a constatat că băncile dispun de capacități limitate de anticipare a riscurilor și de diferențiere a acestora atât la inițiere, cât și în procesul de stabilire a prețurilor. Această analiză țintită a inclus un eșantion de 34 de instituții semnificative cu portofolii importante, inclusiv expuneri la sectorul imobiliar rezidențial. Au fost constatate câteva situații de nerespectare a Ghidului ABE privind inițierea și monitorizarea creditelor, inclusiv în ceea ce privește procesele de evaluare a garanțiilor.

Evaluările aprofundate ale expunerilor băncilor la sectorul imobiliar comercial au evidențiat expuneri la împrumuturi de tip „bullet” sau de tip „balloon” și împrumuturi cu rată variabilă a dobânzii, precum și o posibilă supraevaluare a garanțiilor (Caseta 1).

Constatările detaliate rezultate din activitățile de supraveghere la distanță și cele la fața locului au fost comunicate băncilor. După caz, acestea au fost integrate în rezultatele SREP 2023 și în măsurile de supraveghere aferente discutate cu entitățile supravegheate în cadrul dialogului periodic în materie de supraveghere.

Caseta 1
Sectorul imobiliar comercial: riscuri emergente

Bunurile imobile comerciale (BIC) reprezintă o categorie importantă de active, care a reprezentat 1 400 de miliarde EUR în portofoliile de credite ale instituțiilor semnificative în trimestrul II 2023. 52 de miliarde EUR (3,67%) din valoarea creditelor aferente sectorului imobiliar comercial au fost clasificate drept credite neperformante în trimestrul respectiv. Aceasta corespunde unui nivel de 15% din totalul creditelor neperformante, majoritatea acestora provenind din creditele neperformante reziduale asociate crizei financiare din 2008. Expunerile semnificative ale băncilor la creditele BIC sunt concentrate îndeosebi la bănci germane, franceze și neerlandeze (aproximativ 52% din totalul bunurilor imobile comerciale).

Graficul A

Gradul de importanță a creditelor pentru un bun imobil comercial în cadrul instituțiilor semnificative

(mii de miliarde EUR)

După mai mulți ani în care prețurile proprietăților imobiliare au crescut, piețele imobiliare comerciale consemnează, în prezent, un declin^[9], în condițiile în care o serie de indicii de deteriorare devin vizibile în mai multe țări din zona euro^[10]. Sectorul imobiliar comercial se confruntă cu condiții de finanțare mai restrictive și perspective economice incerte, precum și cu o cerere mai scăzută în urma pandemiei.^[11]

Principalul factor care a afectat piețele imobiliare comerciale a fost majorarea ratelor dobânzilor și a costului finanțării prin îndatorare. Alături de costurile mai ridicate de construcție și de modificarea dinamicii cererii (de exemplu, munca la distanță și spații comerciale și de birouri mai eficiente din punct de vedere energetic), acesta a fost asociat unei reevaluări a prețurilor proprietăților imobiliare comerciale (în special spații comerciale și de birouri), care este încă în curs. În plus, s-a înregistrat, de asemenea, o scădere accentuată a volumului investițiilor și tranzacțiilor, precum și o stopare a construcțiilor noi, precum și o comprimare a randamentelor proprietăților imobiliare comerciale, ceea ce a condus la marje negative.

Împrumuturile cu sold mare scadent la finalul perioadei^[12] sunt denumite adesea împrumuturi de tip „bullet” sau de tip „balloon” și constituie, în prezent, un punct de interes special pentru BCE, date fiind condițiile actuale de pe piață. În proporție semnificativă, aceste credite BIC sunt structurate sub formă de credite de tip „bullet” sau de tip „balloon” și sub formă de împrumuturi parțial garantate. Aceste tipuri de structuri de finanțare prezintă un risc de refinanțare mai ridicat, ceea ce înseamnă că, la scadență, este posibil ca debitorii să fie nevoiți să își refinanțeze împrumuturile la costuri de finanțare mult mai ridicate decât cele prevăzute inițial. Și alte opțiuni de rambursare au devenit problematice, deoarece deteriorarea condițiilor de pe piață și costurile de finanțare mai ridicate afectează, de asemenea, capacitatea debitorului de a vinde activul și/sau de a refinanța creditul BIC la o altă bancă.

În cadrul expunerilor incluse în AnaCredit în trimestrul II 2023, structurile de tip „bullet”/„balloon” care urmau să ajungă la scadență în următorii doi ani reprezentau 8% din creditele BIC. Este esențial ca băncile să colaboreze activ cu debitorii lor din sectorul imobiliar comercial și să evalueze într-un mod relevant riscul de refinanțare a creditelor din acest sector. Acestea trebuie să se concentreze asupra principalelor considerații ale acestei evaluări, precum evaluări actualizate și realiste ale garanțiilor, capacitatea de generare a fluxurilor de numerar pentru acoperirea costurilor de finanțare și, după caz, opțiunile de injecție de numerar în scopuri de sponsorizare.

Graficul B

Repartizarea creditelor pentru un bun imobil comercial pe structuri cu tip variabil de rambursare în funcție de data finală a scadenței

(pondere în totalul creditelor BIC)

BCE continuă să desfășoare o serie de activități de supraveghere la fața locului și la distanță^[13] pentru a asigura concentrarea activității de supraveghere asupra riscului imobiliar comercial. Această orientare activă va continua în 2024,^[14] autoritățile de supraveghere monitorizând cu atenție evoluțiile sectorului bancar și ale pieței în acest portofoliu important.

Riscul de credit al contrapartidei și instituțiile financiare nebancare

În anul 2023, BCE a monitorizat aplicarea măsurilor adoptate în urma rezultatelor activității desfășurate cu privire la guvernanța și gestionarea riscului de credit al contrapartidei prin intermediul unor activități la distanță și la fața locului. În acest sens, BCE a publicat un raport intitulat „Sound practices in counterparty credit risk governance and management”, care sintetizează rezultatele evaluării efectuate în 2022 și prezintă practicile solide observate în acest sector.

BCE a organizat, de asemenea, o conferință privind riscul de credit al contrapartidei pentru administratorii de riscuri cu funcții de conducere din instituțiile semnificative și alte autorități de supraveghere bancară pentru a discuta evoluțiile din peisajul riscului de credit al contrapartidei și practicile din sector, precum și dificultățile și oportunitățile actuale atât din perspectiva practicianului, cât și din cea a supravegherii.

1.2.2.2 Lipsa de diversificare a surselor de finanțare și deficiențele planurilor de finanțare

În ultimii 10 ani, operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) au sprijinit băncile în asigurarea ofertei de credite pentru economie în perioadele de criză. În aceste condiții, recurgerea la OTRTL III în perioada pandemiei a sporit considerabil concentrarea pasivelor.^[15] Având în vedere scadența împrumuturilor acordate în cadrul OTRTL III, instituțiile semnificative trebuie acum să elaboreze și să implementeze planuri de finanțare multianuale solide și credibile, care să abordeze dificultățile generate de modificarea condițiilor de finanțare și să asigure diversificarea adecvată a surselor de finanțare.

În conformitate cu prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025 și ca parte a unei analize mai ample a fezabilității planurilor de lichiditate și finanțare, BCE a evaluat rambursările planificate aferente împrumuturilor din cadrul OTRTL III în cazul instituțiilor semnificative mai expuse la majorări ale costurilor de finanțare. S-a constatat că majoritatea entităților supravegheate examinate dispuneau de strategii de dezangajare aferente OTRTL III credibile și continuau să îndeplinească atât indicatorul minim de acoperire a necesarului de lichiditate, cât și indicatorul de finanțare stabilă netă. Cu toate acestea, s-a constatat că unele dintre ele dețineau o proporție relativ ridicată de active lichide de calitate scăzută în fondul colectiv de garanții al Eurosistemului, care, odată deblocate, nu ar fi putut fi utilizate drept garanții pentru tranzacții de finanțare garantată privată. Alte instituții semnificative au formulat ipoteze mai degrabă optimiste cu privire la majorările depozitelor lor, ceea ce a făcut ca strategiile lor să fie mai puțin viabile.

Intrarea în dificultate a Silicon Valley Bank, precum și a altor bănci regionale din Statele Unite în luna martie 2023 a ilustrat faptul că comportamentul deponenților se poate schimba brusc și fără avertisment. Platformele de comunicare socială și digitalizarea, combinate cu atractivitatea oportunităților de investiții alternative, pot afecta viteza cu care deponenții reacționează la semnalele prin preț și la zvonurile de pe piețe. Prin urmare, în 2023 BCE a inițiat o serie de analize suplimentare ale planurilor pentru situații neprevăzute și ale capacităților de mobilizare a garanțiilor pentru a înțelege în ce măsură băncile pot face față șocurilor de lichiditate pe termen scurt și evenimentelor de criză neprevăzute, inclusiv ieșirilor masive de depozite. Aceasta a presupus, de asemenea, evaluarea strategiilor de gestionare a activelor și a pasivelor, precum și modelarea ipotezelor comportamentale în contextul ratelor actuale ale dobânzilor.

Continuarea controlului în scopuri de supraveghere al expunerii la riscul de rată a dobânzii și la riscul de marjă de credit

În 2023, BCE a monitorizat aplicarea măsurilor adoptate în urma rezultatului analizei țintite a expunerii la riscul de rată a dobânzii și la riscul de marjă de credit, efectuată pentru 29 de instituții semnificative în 2022^[16]. În trimestrul II 2023, analiza a fost extinsă pentru a include un nou set de zece instituții semnificative. Această inițiativă a fost completată de inspecții la fața locului. În plus, în a doua jumătate a anului 2023, BCE a inițiat o evaluare orizontală a guvernanței gestionării activelor și pasivelor, care a vizat 24 de instituții semnificative și a acoperit aspecte legate de gestionarea atât a riscului de rată a dobânzii, cât și a riscului de lichiditate, precum modelarea depozitelor fără scadență.

1.2.2.3 Finanțarea prin îndatorare

De la introducerea unor modele de raportare pentru finanțarea prin îndatorare în 2018, BCE a observat o majorare continuă a deținerilor de credite cu efect de levier de către instituțiile semnificative. Această creștere a fost determinată de ratele scăzute susținute ale dobânzilor și de lichiditatea abundentă, care au încurajat niveluri mai ridicate ale efectului de levier pentru debitori și creditori, alături de relaxarea standardelor de creditare. Pe parcursul anului 2022 și în prima jumătate a anului 2023, acest trend s-a inversat. Emisiunile de credite noi cu efect de levier s-au redus considerabil pe seama crizei energetice, a inflației și a volatilității ratelor dobânzilor. Această scădere se reflectă treptat în diminuarea nivelurilor expunerilor în rândul instituțiilor semnificative (Graficul 2). Combinația dintre scăderea nivelurilor expunerilor și creșterea nivelurilor ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază a condus la o reducere semnificativă a ratei finanțării prin îndatorare/a ratei CET1 în ultimele trimestre.

Graficul 2

Expunerile instituțiilor semnificative la finanțarea prin îndatorare

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: % din fondurile proprii de nivel 1 de bază)

BCE a solicitat, în numeroase rânduri, mai multă chibzuință din partea instituțiilor semnificative pe acest segment al pieței, din cauza creșterii persistente a operațiunilor cu efect puternic de levier. Așa cum era de așteptat, fragilitatea tot mai pronunțată a debitorilor este reflectată de ratele mai ridicate de nerambursare a creditelor cu efect de levier atât în Europa, cât și în Statele Unite. Totuși, în ansamblu, aceste niveluri de nerambursare rămân scăzute comparativ cu perioadele anterioare marcate de tensiuni, ceea ce se poate explica prin înregistrarea unei reduceri a clauzelor contractuale pe piață. Având în vedere riscul ridicat de refinanțare a datoriei cu care se confruntă debitorii care contractează finanțare prin îndatorare într-un mediu caracterizat de majorări ale ratelor dobânzilor, există riscul materializării în anii următori a unor niveluri posibil mult mai ridicate ale expunerilor neperformante și ale nerambursărilor.

În 2022, BCE a emis o scrisoare adresată președinților de bănci, în care erau prezentate așteptările detaliate referitoare la cadrele interne privind apetitul pentru risc care trebuiau implementate, și a raportat cu privire la nivelurile ridicate de asumare de riscuri în cadrul tranzacțiilor cu efect de levier. O evaluare a lacunelor a evidențiat numeroase deficiențe pentru care instituțiilor semnificative le-au fost impuse măsuri de monitorizare specifice. Pe parcursul anului 2023, BCE a continuat să examineze progresele băncilor în ceea ce privește punerea în aplicare a acestor măsuri. Deși s-au putut observa unele progrese în cazul anumitor bănci, persistă deficiențe semnificative în ceea ce privește controlul riscurilor. Prin urmare, numărul băncilor care au făcut obiectul unor cerințe de capital specifice pentru riscurile asociate activităților de finanțare prin îndatorare a crescut semnificativ comparativ cu 2022.

Totodată, pentru a sprijini monitorizarea continuă în scopuri de supraveghere a expunerilor băncilor la finanțarea prin îndatorare, BCE a inclus în exercițiul său de testare la stres la nivelul UE din 2023 o analiză aprofundată privind asigurarea calității finanțării prin îndatorare. Constatările acestei analize au fost publicate într-o secțiune specială a Raportului BCE privind testarea la stres din 2023 a băncilor din zona euro.

1.2.3 Prioritatea 2: Soluționarea dificultăților legate de digitalizare și consolidarea capacităților de coordonare ale organelor de conducere

1.2.3.1 Strategiile de transformare digitală și cadrele de reziliență operațională

Băncile devin tot mai digitale, ceea ce înseamnă că trebuie acordată o atenție sporită în materie de supraveghere strategiilor de transformare digitală și capacităților necesare de gestionare a riscurilor. Aceasta implică examinarea riscurilor legate de utilizarea tehnologiilor inovatoare, precum și a riscurilor legate de cadrele de reziliență operațională, precum dependențele de părți terțe și riscurile cibernetice.

În ceea ce privește digitalizarea în general, în februarie 2023 BCE a publicat o prezentare generală a principalelor concluzii desprinse dintr-un sondaj privind transformarea digitală și utilizarea FinTech, realizat în 2022. Prezentarea generală a confirmat faptul că majoritatea instituțiilor semnificative dispun de o strategie de transformare digitală, care se axează pe optimizarea experienței clienților. Această prezentare generală a demonstrat, de asemenea, importanța unei atitudini adecvate din partea conducerii executive, precum și a unui cadru de control intern eficace.

În plus, în 2023 au fost efectuate analize țintite privind digitalizarea pentru 21 de instituții semnificative, pe baza rezultatelor sondajului de mai sus, pentru a înțelege mai bine modul în care băncile definesc obiectivele strategiei lor de digitalizare, a monitoriza punerea în aplicare a acestora și a asigura că guvernanța și cadrele lor privind apetitul pentru risc sunt adecvate scopului. Rezultatele acestor analize urmează să fie publicate în prima jumătate a anului 2024 și vor avea un rol esențial în furnizarea opiniilor autorităților de supraveghere și a indicilor de referință ai acestora către entitățile supravegheate.

În ceea ce privește reziliența operațională, numărul incidentelor cibernetice semnificative raportate BCE a crescut semnificativ în 2023, pe bază anuală. Această majorare a fost determinată, în principal, de faptul că entități rău-intenționate au desfășurat campanii de atacuri vizând blocarea accesului (Distributed Denial of Service – DDoS), orientate împotriva mai multor bănci. Această situație a fost însoțită de o creștere semnificativă a numărului de incidente legate de ransomware, un tip de atac cu un potențial ridicat de perturbare, la nivelul furnizorilor terți de servicii. Și atacurile cibernetice ale unor entități sponsorizate de state au sporit în sectorul financiar. Prin urmare, BCE a desfășurat o serie de activități de supraveghere la distanță și la fața locului cu privire la riscul informatic și cel cibernetic în 2023 și a publicat rezultatele și observațiile principale în ediția „Supervision Newsletter” din noiembrie 2023.

Pe lângă testarea la stres privind reziliența cibernetică planificată pentru 2024, BCE a efectuat un test intern privind reziliența cibernetică pentru a testa procesele interne de comunicare, coordonare și escaladare ale BCE și ale mai multor ANC în eventualitatea unui atac cibernetic asupra mai multor entități supravegheate. Acest exercițiu a fost unul intern, fără implicarea sectorului.

În ceea ce privește externalizarea, registrele acordurilor de externalizare ale tuturor instituțiilor semnificative au fost din nou colectate în 2023. Comparativ cu prima transmitere din 2022, s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește calitatea datelor și consecvența informațiilor colectate. Rezultatele acestui exercițiu au confirmat că externalizarea reprezintă o temă deosebit de relevantă pentru instituțiile semnificative, în special în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor. Un proces de notificare bine stabilit, care informează autoritățile de supraveghere cu privire la intențiile entităților supravegheate de a încheia noi acorduri de externalizare, a oferit sprijin suplimentar pentru evaluarea riscului de externalizare. Totodată, BCE a inițiat o analiză țintită a riscului de externalizare, care a inclus mai multe instituții semnificative și care va continua până în 2025. În fiecare an, va fi evaluat cadrul de gestionare a externalizării al acestor instituții semnificative, alături de un anumit număr de acorduri de externalizare ale acestora. Exercițiul va oferi o perspectivă orizontală asupra proceselor de gestionare a riscurilor aferente acordurilor de externalizare în cadrul instituțiilor semnificative.

De asemenea, în concordanță cu standardele internaționale^[17], activitățile de supraveghere desfășurate în cadrul grupurilor de lucru cu alte autorități europene de supraveghere în 2023 s-au concentrat cu precădere asupra rezilienței operaționale și a digitalizării. Aceste activități au inclus punerea în aplicare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor și a regimului-pilot privind tehnologia registrelor distribuite, discuții legate de Legea privind inteligența artificială și punerea în aplicare a Actului legislativ privind reziliența operațională digitală. BCE a inclus, de asemenea, în cadrul său SREP, principiile privind reziliența operațională ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară.

1.2.3.2 Funcționarea și capacitățile de coordonare ale organelor de conducere

Pentru a încuraja un proces decizional adecvat și a reduce asumarea de riscuri excesive, este esențial ca băncile să dispună de organe de conducere eficace, de mecanisme solide de guvernanță,^[18] de controale interne robuste și de date fiabile. Importanța instituirii unor mecanisme solide în aceste domenii diferite a fost, de asemenea, ilustrată de situațiile de dificultate ale băncilor care au survenit în Statele Unite și Elveția în primăvara anului 2023. Aceste situații de dificultate au fost cauzate de deficiențele în materie de guvernanță și de gestionare a riscurilor. În pofida înregistrării unor progrese în ultimii ani, BCE constată în continuare un număr mare de deficiențe structurale la nivelul funcțiilor de control intern, al funcționării organelor de conducere, precum și al capacităților de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri.^[19]

Prin urmare, autoritățile de supraveghere au continuat să dialogheze cu entitățile supravegheate pentru a înregistra progrese suplimentare în această privință. Din anul 2022, BCE a efectuat analize țintite ale băncilor cu deficiențe în ceea ce privește componența și funcționarea organelor lor de conducere, inspecții la fața locului, precum și (re)evaluări țintite ale competenței și onorabilității bazate pe riscuri. BCE a continuat să elaboreze o abordare care să reflecte diversitatea în evaluările competenței și onorabilității și și-a perfecționat colectările de date pentru a optimiza analizele inter pares^[20], analizele țintite și măsurile de supraveghere continuând pe parcursul anului 2024.

De asemenea, în cadrul SREP 2023 (Secțiunea 1.3.1.5) au fost adoptate măsuri ulterioare pentru remedierea deficiențelor.

Mecanismele solide de guvernanță sunt esențiale pentru toate băncile, indiferent de dimensiunea acestora. Din acest motiv, BCE a continuat să monitorizeze implementarea măsurilor adoptate în urma rezultatelor analizei tematice pe care a efectuat-o în perioada 2021-2022 cu privire la cadrele de guvernanță pentru instituțiile mai puțin semnificative.^[21] În acest sens, BCE și autoritățile naționale de supraveghere au continuat să promoveze o mai bună aliniere a așteptărilor și standardelor europene în materie de supraveghere cu privire la guvernanța internă.

Totodată, atât pentru a încuraja dialogul cu privire la ceea ce constituie o guvernanță eficace, cât și pentru a comunica abordarea și așteptările sale în materie de supraveghere în această privință, în aprilie 2023 BCE s-a adresat reprezentanților sectorului în cadrul unui seminar organizat în comun cu EUI Florence School of Banking^[22].

1.2.3.3 Agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor

BCE a identificat mai multe deficiențe la nivelul agregării datelor referitoare la riscuri și al raportării riscurilor și le-a inclus ca vulnerabilitate majoră în planificarea priorităților în materie de supraveghere pentru ciclul 2023-2025. Prin urmare, a fost elaborată o strategie de supraveghere cuprinzătoare și țintită, care să acopere atât activitățile la fața locului, cât și pe cele la distanță, cu scopul de a asigura că băncile dispun de proceduri eficace de coordonare și gestionare a riscurilor, pe baza unor date fiabile.

În ceea ce privește activitățile la fața locului, a continuat o campanie specifică de inspecție la fața locului privind agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, care a acoperit 23 de instituții semnificative pe parcursul anilor 2022 și 2023. Această campanie a evidențiat deficiențe în ceea ce privește implicarea organelor de conducere, definirea neclară și incompletă a domeniului de aplicare a cadrului de guvernanță a datelor, precum și lipsa unei validări independente. În plus, vulnerabilitățile legate de arhitectura datelor și infrastructura informatică, utilizarea pe scară largă a unor soluții manuale și termenele lungi de raportare, precum și lipsa controalelor în ceea ce privește calitatea datelor au reprezentat o sursă majoră de preocupare.

În ceea ce privește activitățile desfășurate la distanță, un pilon principal a fost proiectul de ghid privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, care include un set de cerințe minime pentru agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor și este menit să sprijine băncile în consolidarea capacităților acestora în această privință.^[23] Acest proiect de ghid nu impune cerințe noi, ci mai degrabă consolidează și clarifică teme prioritare relevante în materie de supraveghere. Prin urmare, este important ca băncile să nu considere cea mai recentă publicare a ghidului drept o oportunitate de a-și reprograma termenele de implementare, ci mai degrabă ca orientări suplimentare pentru identificarea lacunelor și realizarea de progrese evidente în ceea ce privește eliminarea acestora. Alte activități de supraveghere au inclus proiectul-pilot al Raportului de gestiune privind guvernanța și calitatea datelor^[24], contribuția la raportul intermediar privind respectarea de către băncile de importanță sistemică globală a principiilor privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, consolidarea în continuare a măsurării calității datelor în raportarea în scopuri de supraveghere și utilizarea mai eficace a instrumentelor de supraveghere pentru escaladarea deficiențelor grave și persistente în ceea ce privește agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, inclusiv măsurile cantitative și calitative aferente.

1.2.4 Prioritatea 3: Intensificarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice

De la publicarea Ghidului BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în 2020, BCE a evidențiat în mod consecvent necesitatea ca băncile să gestioneze în mod corespunzător aceste riscuri. Una dintre principalele priorități în materie de supraveghere ale BCE pentru perioada 2023-2025 constă în integrarea adecvată de către bănci a acestor riscuri în strategia lor de afaceri și în cadrele lor de guvernanță și de gestionare a riscurilor, în vederea diminuării și publicării acestor riscuri.

1.2.4.1 Evaluarea implementării măsurilor adoptate în urma deficiențelor identificate în cadrul analizei tematice

În urma analizei tematice din 2022 privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, BCE a stabilit termene-limită pentru a facilita tranziția băncilor către alinierea deplină la așteptările prezentate în ghidul BCE menționat anterior până la sfârșitul anului 2024. La acel moment, BCE a comunicat că aceste termene vor fi monitorizate cu atenție și, dacă este necesar, vor fi luate măsuri de executare.

Primul termen a fost în luna martie 2023, când se preconiza că băncile vor dispune de o evaluare solidă și cuprinzătoare a caracterului semnificativ, precum și de o analiză a mediului de afaceri. Întrucât mai multe bănci nu au respectat acest termen, în 2023 BCE a emis decizii de supraveghere cu caracter obligatoriu pentru 23 de entități supravegheate, care prevăd acumularea de penalități cu titlu cominatoriu pentru cele mai relevante 18 cazuri în situația în care entitățile supravegheate nu respectă cerințele în termenele stabilite în aceste decizii. Procedurile privind proiectele de decizii suplimentare, inclusiv unele cu penalități cu titlu cominatoriu, erau încă în desfășurare la sfârșitul anului 2023 (Secțiunea 2.3.1).

BCE va continua să monitorizeze cu atenție progresele băncilor în 2024 și 2025 și, dacă este necesar, să ia măsuri de executare.

1.2.4.2 Analiza conjuncturală a scenariilor de risc climatic „Pregătiți pentru 55”

În luna martie 2023, ca parte a „pachetului privind finanțarea durabilă”, Comisia Europeană a mandatat cele trei autorități europene de supraveghere^[25] să efectueze, împreună cu Comitetul european pentru risc sistemic și cu BCE, o analiză conjuncturală a scenariilor de risc climatic „Pregătiți pentru 55” pentru a evalua modul în care politicile de tranziție convenite ar afecta sectorul financiar. BCE este implicată în modulul referitor la sectorul bancar, care include un exercițiu de colectare de date lansat la 1 decembrie 2023. Modelele aferente de colectare a datelor acoperă date privind riscul de credit, riscul de piață, riscurile imobiliare și veniturile, precum și date relevante din perspectiva schimbărilor climatice privind riscul de tranziție și riscul fizic la nivelul contrapartidei și la nivel sectorial. BCE intenționează să își comunice feedbackul individual, inclusiv constatările principale, băncilor care au participat la colectarea datelor. Rezultatele analizei globale a scenariilor climatice pentru modulul referitor la sectorul bancar urmează să fie publicate la începutul anului 2025. Această colectare de date va permite autorităților de supraveghere să monitorizeze progresele înregistrate, în concordanță cu testarea la stres cu privire la riscurile legate de schimbările climatice efectuată de BCE în 2022, precum și să evalueze capacitățile băncilor referitoare la datele privind riscurile climatice și alinierea la bunele practici, în conformitate cu raportul BCE privind bunele practici pentru testarea la stres privind schimbările climatice.

1.3 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.3.1 Supravegherea la distanță

BCE depune eforturi pentru a supraveghea instituțiile semnificative într-un mod proporțional și bazat pe riscuri. În acest scop, BCE planifică și desfășoară în fiecare an diverse activități de supraveghere la distanță, inclusiv activități orizontale și specifice instituției. Aceste activități de supraveghere se bazează pe cerințele de reglementare existente, pe Manualul de supraveghere al MUS și pe prioritățile în materie de supraveghere și fac pare din Programul anual de supraveghere prudențială (Supervisory Examination Programme – SEP) desfășurat pentru fiecare dintre instituțiile semnificative. Aceste activități sunt menite să contracareze riscurile specifice instituției, asigurând totodată conformitatea cu prioritățile în materie de supraveghere stabilite de BCE.

1.3.1.1 Principiul proporționalității

SEP respectă principiul proporționalității, mai exact intensitatea supravegherii depinde de dimensiunea, importanța sistemică, riscul și complexitatea fiecărei instituții semnificative. Prin urmare, echipele comune de supraveghere (ECS) care supraveghează instituțiile semnificative mai mari și cu un grad de risc mai ridicat planifică, în medie, un număr mai mare de activități aferente SEP (Graficul 3).

Graficul 3

Numărul mediu de sarcini planificate pentru fiecare instituție semnificativă în 2023

Numărul activităților desfășurate în 2023 a fost marginal inferior celui planificat inițial la începutul anului (Graficul 4). Acest lucru se datorează cu precădere anulării unui număr mic de sarcini administrative pe parcursul anului, evoluție care corespunde anilor precedenți.

Graficul 4

Numărul mediu de sarcini pentru fiecare instituție semnificativă în 2023

1.3.1.2 Abordarea bazată pe riscuri

Programul de supraveghere prudențială urmează o abordare bazată pe riscuri, concentrându-se asupra celor mai relevante riscuri sistemice și riscuri specifice instituției pentru fiecare instituție semnificativă. De exemplu, în cazul băncilor cu niveluri ridicate de credite neperformante, ECS au desfășurat (relativ) mai multe activități legate de riscul de credit decât pentru o instituție semnificativă obișnuită (Graficul 5).

Graficul 5

Activitățile din Programul de supraveghere prudențială în 2022 și 2023: activitățile privind riscul de credit și riscul de piață ca pondere în totalul activităților

Riscul de credit

(%)

Riscul de piață

În 2023, BCE a introdus un nou cadru de toleranță la risc pentru a-și concentra de o manieră mai adecvată activitatea asupra priorităților strategice și a principalelor vulnerabilități. Acest nou cadru este esențial pentru o cultură în materie de supraveghere axată într-o mai mare măsură pe riscuri, care să le permită autorităților de supraveghere să își adapteze activitățile în funcție de situația individuală a instituției pe care o supraveghează, mai degrabă decât să adopte o abordare universală.

Cadrul de toleranță la risc este conceput pentru a facilita transpunerea priorităților în materie de supraveghere în planificarea strategică și în supravegherea zilnică. În acest scop, BCE combină orientările de tip descendent elaborate de Consiliul de supraveghere cu privire la riscurile și vulnerabilitățile prioritizate cu evaluări de tip ascendent ale relevanței pentru fiecare entitate supravegheată în parte. Evaluările de tip ascendent completează în mod eficace orientările de tip descendent, întrucât unele entități supravegheate tratează aspecte specifice instituției care afectează nivelurile de toleranță la risc stabilite pentru diverse riscuri și, implicit, aspectele vizate de procesul de supraveghere. În cadrul de toleranță la risc, autoritățile de supraveghere au posibilitatea de a utiliza pe deplin flexibilitatea integrată în setul de instrumente de supraveghere pentru a se concentra asupra celor mai relevante sarcini. Aceasta înseamnă că, în funcție de circumstanțele specifice ale unei instituții, autoritățile de supraveghere își pot intensifica eforturile în acele domenii care necesită o implicare mai mare și pot atribui o prioritate mai scăzută domeniilor considerate mai puțin stringente.

Pe baza experienței pozitive acumulate pe parcursul anului, BCE intenționează să finalizeze implementarea cadrului de toleranță la risc prin integrarea acestuia în toate procesele sale de supraveghere.^[26] Aceasta ar trebui să consolideze în continuare capacitatea ECS de a se axa pe elementele care contează cel mai mult pentru entitatea supravegheată individuală, inclusiv flexibilitatea necesară pentru a contracara riscurile noi și cele emergente într-un mediu macrofinanciar în schimbare.

1.3.1.3 Procesul de planificare în materie de supraveghere

Procesul de planificare în materie de supraveghere, care a fost revizuit în 2022, urmează o abordare consecventă și integrată în funcție de care prioritățile în materie de supraveghere orientează sarcinile, printre care planificarea activităților orizontale, a inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne.

Pentru a asigura o supraveghere eficace, diferitele compartimente ale BCE colaborează îndeaproape la planificarea activităților lor, ținând seama în mod corespunzător de prioritățile în materie de supraveghere, de riscurile specifice instituțiilor semnificative și de cadrul de toleranță la risc. Această planificare implică selectarea unor eșantioane de entități supravegheate care urmează să participe la aceste activități orizontale și inspecții la fața locului. Similar anilor precedenți, inspecțiile la fața locului au fost abordate sub formă de campanie (Secțiunea 1.3.3 privind supravegherea la fața locului). Rezultatul acelui proces este reflectat în SEP derulat de fiecare ECS pentru entitatea sa supravegheată. Întrucât SEP reprezintă o parte importantă a comunicării între ECS și instituțiile semnificative, o versiune simplificată a SEP este, de asemenea, transmisă instituțiilor semnificative, aceasta constituind programul de lucru pentru anul următor.

Pe baza principiului proporționalității, activitățile la distanță aferente SEP includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP), (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ) și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare SEP la caracteristicile specifice ale grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă).

1.3.1.4 Prezentare generală a activităților de supraveghere

BCE asigură că resursele sale sunt adecvate pentru a răspunde nevoilor sale strategice și în materie de supraveghere. Cadrele de conducere de nivel superior primesc rapoarte periodice privind modul în care prioritățile în materie de supraveghere ale BCE au fost incluse în planificare și dacă toate activitățile și proiectele au fost realizate conform planificării.

În 2023, BCE a efectuat o evaluare a gradului de pregătire la nivel organizațional, care a vizat să asigure că prioritățile sale în materie de supraveghere propuse ar putea fi puse în aplicare cu succes pe baza setului disponibil de competențe și resurse (Secțiunea 5.3.3).

Monitorizarea și raportarea periodică a activităților de supraveghere sunt esențiale pentru orientarea strategică a inițiativelor în materie de supraveghere. În acest mod, cadrele de conducere de nivel superior pot evalua evoluțiile la nivelul priorităților în materie de supraveghere, precum și al altor inițiative și pot rămâne la curent cu progresele înregistrate în ceea ce privește activitățile de supraveghere conexe. Această evaluare se află la baza actualizării priorităților în materie de supraveghere și încurajează un proces decizional eficient din partea cadrelor de conducere de nivel superior.

1.3.1.5 Măsuri de supraveghere

Măsurile de supraveghere reprezintă unul dintre principalele rezultate ale activităților periodice desfășurate la fața locului și la distanță. Acestea stabilesc măsurile detaliate care trebuie întreprinse de entitățile supravegheate în vederea remedierii deficiențelor. ECS sunt responsabile de monitorizarea implementării eficiente și în timp util a acestor măsuri. În 2023, numărul total de măsuri înregistrate a fost similar cu cel din 2022. Cel mai important factor determinant al măsurilor de supraveghere în 2023 a fost reprezentat de activitățile de supraveghere la distanță (39%). La fel ca în 2022, cele mai multe măsuri de supraveghere noi (45%) au vizat riscul de credit (Graficul 6).

Graficul 6

Măsuri de supraveghere

a) Numărul de măsuri înregistrate în fiecare an

(numărul de măsuri)

b) Măsuri în funcție de activitate	c) Măsuri în funcție de categoria de risc
(numărul de măsuri)	(numărul de măsuri)

1.3.1.6 Analiza orizontală SREP

La data de 19 decembrie 2023, BCE a publicat rezultatele procesului de supraveghere și evaluare din 2023. Acestea au inclus noi evoluții ale scorurilor SREP și ale cerințelor și orientărilor privind capitalul din Pilonul 2, precum și o analiză mai aprofundată a anumitor domenii de risc. Cu acordul instituțiilor semnificative relevante, BCE a pus la dispoziție cerințe din Pilonul 2 specifice băncilor, inclusiv cele utilizate pentru contracararea riscului efectului de levier excesiv, aplicabile în 2024.

SREP din 2023 a demonstrat reziliența generală a băncilor, întrucât acestea au menținut poziții solide de capital și de lichiditate pe fondul diverselor dificultăți macroeconomice (Secțiunea 1.1.1).

Riscurile în sensul scăderii au persistat, ca urmare a reducerii creșterii economice, a politicii monetare în continuare restrictive, a restrângerii ofertei de credite și a retragerii sprijinului fiscal. Turbulențele bancare manifestate în Statele Unite și Elveția în primăvara anului trecut nu au afectat în mod semnificativ entitățile supravegheate, însă au atras atenția asupra potențialului unor ajustări rapide ale ratelor dobânzilor de a cauza instabilitate pe piață.

În 2023, BCE a observat o serie de ameliorări în sectorul bancar. Beneficiind de majorarea veniturilor din dobânzi, rentabilitatea financiară agregată a entităților supravegheate a fost de 10,0% în primele nouă luni ale anului 2023. Calitatea activelor s-a îmbunătățit, rata creditelor neperformante scăzând de la 2,6% în 2021 la 2,3% în trimestrul III 2023.

Scorul general SREP a rămas stabil la 2,6, 30% dintre entitățile supravegheate înregistrând o modificare a scorului lor. Cerințele și orientările globale de capital au crescut ușor la 15,5% din activele ponderate în funcție de risc (15,1% în 2022), în timp ce valoarea mediană a cerințelor din Pilonul 2 a fost de 2,25% (2,15% în 2022). Băncile ar trebui să soluționeze în continuare dificultățile structurale evidențiate în prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026 (Secțiunea 1.6).

1.3.1.7 Controlul privind SREP efectuat de către experți externi

La data de 17 aprilie 2023, BCE a publicat rezultatele și recomandările formulate în urma evaluării de către un grup de experți a supravegherii bancare europene, în special a SREP.

Deși confirmă progresele semnificative înregistrate în asigurarea menținerii unor niveluri suficiente de capital de către instituțiile semnificative, evaluarea procesului de supraveghere și evaluare al Băncii Centrale Europene invită BCE să își revizuiască scorurile de risc, precum și procesul de stabilire a cerințelor de capital din Pilonul 2. Având în vedere că numai capitalul nu poate contracara toate tipurile de riscuri, raportul recomandă ca BCE să utilizeze pe deplin toate instrumentele de care dispune, inclusiv măsuri calitative eficace, pentru a încuraja băncile să combată modelele de afaceri și practicile de guvernanță deficitare.

Raportul completează concluziile formulate în raportul Curții de Conturi Europene pentru a spori în continuare eficiența și eficacitatea Supravegherii bancare a BCE (Secțiunea 5.1.1).

BCE a început să implementeze unele dintre recomandările grupului de experți pe parcursul ciclului SREP din 2023. De exemplu, ca parte a finalizării implementării cadrului său de toleranță la risc pentru toate procesele de supraveghere, BCE a introdus o nouă evaluare multianuală pentru SREP. Aceasta le permite autorităților de supraveghere să calibreze mai bine intensitatea și frecvența analizelor lor, în concordanță cu vulnerabilitățile băncilor individuale și cu prioritățile mai generale în materie de supraveghere. De asemenea, BCE depune în continuare eforturi în vederea îmbunătățirii supravegherii bazate pe riscuri și a promovării influenței puterii de apreciere a supraveghetorilor. Prin urmare, inițiative precum evaluarea multianuală și cadrul de toleranță la risc vor fi perfecționate în continuare pentru a contribui la încurajarea unei culturi bine definite în materie de supraveghere.

Totodată, în 2023 BCE și-a îmbunătățit comunicarea privind publicarea metodologiilor SREP pentru cerințele din Pilonul 2. Aceasta a inclus optimizarea raportării de date privind metodologiile de evaluare a indicatorului efectului de levier, a guvernanței interne și a gestionării riscurilor, precum și a riscului asociat modelului de afaceri, a riscului de credit și a riscului de piață.

1.3.2 Supravegherea entităților cu filiale în Rusia

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, BCE a monitorizat cu atenție situația și a inițiat un dialog cu puținele entități supravegheate care au filiale în Rusia. Deși majoritatea acestor entități și-au menținut filialele din Rusia, acestea au înregistrat unele progrese în ceea ce privește restrângerea activităților lor pe această piață. În ansamblu, instituțiile semnificative și-au redus expunerile față de Rusia cu 21,4% între sfârșitul anului 2022 și trimestrul III 2023^[27], diminuându-și astfel treptat nivelurile de expunere de la declanșarea războiului. Majoritatea băncilor au decis, de asemenea, să nu accepte nicio activitate nouă în Rusia, acolo unde acest lucru este permis din punct de vedere juridic, și analizează în prezent strategii de ieșire, precum vânzarea activității sau lichidarea operațiunilor lor pe piața din Rusia. După cum s-a explicat într-o scrisoare din data de 27 iunie 2023 adresată deputaților în Parlamentul European de Lange și Juknevičienė cu privire la activitățile băncilor din Rusia, BCE a solicitat acestor bănci să continue cu fermitate strategiile de reducere a operațiunilor și de ieșire de pe piață prin crearea unor foi de parcurs clare și prin raportarea periodică către organele lor de conducere și către BCE cu privire la progresele înregistrate, precum și prin explicarea eventualelor întârzieri și/sau impedimente în calea aducerii la îndeplinire. În situațiile relevante, BCE a adoptat măsuri specifice pentru a soluționa situația distinctă a unor instituții semnificative individuale.

1.3.3 Supravegherea la fața locului

În anul 2023, au fost lansate 178 de inspecții la fața locului și 83 de investigații privind modelele interne pentru instituțiile semnificative. Similar trendului din anul precedent, în 2023 majoritatea inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne au fost efectuate pe baza unor modalități de lucru hibride. Totodată, BCE a continuat să lucreze la implementarea cadrului de toleranță la risc^[28].

Implementarea cadrului de toleranță la risc a însemnat creșterea eficienței prin optimizarea alocării resurselor în concordanță cu domeniul de activitate, dimensiunea și complexitatea instituției inspectate. Aceasta a implicat, de asemenea, consolidarea abordării bazate pe riscuri, precum și combinarea misiunilor și, acolo unde era posibil, examinarea unghiurilor moarte și a priorităților descendente, dar și o mai bună integrare a activităților la distanță, orizontale și la fața locului. Această simplificare a permis creșterea numărului de inspecții la fața locului în ultimii trei ani. În schimb, numărul investigațiilor privind modelele interne care trebuie efectuate a scăzut în ultimii doi ani (Graficul 7) din cauza lipsei de resurse, precum și a numărului sporit de investigații privind modelele interne extinse care să răspundă solicitărilor băncilor de modificare semnificativă a modelelor ca urmare a celor mai recente cerințe în materie de reglementare.

Abordarea referitoare la campaniile de inspecții la fața locului utilizată în anii anteriori a continuat să se aplice unei serii de domenii de risc, transformând astfel prioritățile în materie de supraveghere în inițiative strategice și completând alte inspecții la fața locului mai specifice instituțiilor. Aceste campanii s-au axat pe: (i) riscul de credit, (ii) riscul de rată a dobânzii și riscul de marjă de credit în portofoliul bancar, (iii) agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri, (iv) procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP) și (v) modelul de afaceri și profitabilitatea. De asemenea, au fost efectuate inspecții la fața locului specifice, în legătură cu prioritățile în materie de supraveghere pe teme precum transformarea digitală, tehnologia informației și securitatea cibernetică, funcționarea și eficacitatea organelor de conducere. Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu au fost evaluate fie prin inspecții la fața locului specifice instituției, fie prin inspecții la fața locului specifice riscului.

Investigațiile privind modelele interne derulate în 2023 au acoperit domenii precum punerea în aplicare a celor mai recente standarde și ghiduri ale ABE, revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare și monitorizarea implementării măsurilor adoptate în urma analizei țintite a modelelor interne.

Graficul 7

Inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne lansate în 2021, 2022 și 2023

(număr de investigații)

1.3.3.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului

În ceea ce privește riscul de credit, au fost identificate vulnerabilități severe în ceea ce privește identificarea deteriorării creditului, inclusiv evaluarea și identificarea creșterilor semnificative ale riscului de credit, clasificarea expunerilor încadrate în Stadiul 2 de depreciere și a celor cu plată improbabilă, precum și clasificarea expunerilor restructurate în urma dificultăților financiare (forborne) și procesele conexe de restructurare datorată dificultăților financiare. Au existat, de asemenea, unele probleme majore în procesele de monitorizare a riscurilor, cu deficiențe în ceea ce privește sistemul de avertizare timpurie și rolul organului de gestionare a riscurilor în gestionarea corespunzătoare a monitorizării și controlului riscului de credit. Totodată, au existat deficiențe în ceea ce privește pierderile anticipate din activitatea de creditare, inclusiv calcularea și calibrarea unor parametri precum pierderea în caz de nerambursare, probabilitatea de nerambursare și ratele de însănătoșire, precum și în ceea ce privește procesul de constituire de provizioane pentru expunerile clasificate în Stadiile 2 și 3, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

În ceea ce privește riscul de piață, principalele vulnerabilități au vizat guvernanța, măsurarea la valoarea justă și ajustările de valoare suplimentare. Acestea au fost evidente în special în ceea ce privește fiabilitatea insuficientă a surselor de date de piață sau acoperirea independentă a verificării prețurilor, metodologiile inadecvate pentru ierarhizarea la valoarea justă și ajustările de valoare suplimentare sau lacunele în ceea ce privește calculele privind amânarea profitului inițial („day-one profit”). Au fost constatate deficiențe severe și în ceea ce privește riscul de credit al contrapartidei, unde cadrele de testare la stres, identificarea riscurilor, stabilirea limitelor și gestionarea garanțiilor au constituit motive de îngrijorare.

În ceea ce privește riscul de lichiditate, constatările grave au vizat vulnerabilități în ceea ce privește măsurarea și monitorizarea riscurilor, inclusiv deficiențe referitoare la metodologiile de cuantificare, acuratețea și exhaustivitatea datelor, precum și la conceperea scenariilor pentru testarea la stres. Au fost identificate și alte constatări grave cu privire la raportarea în scopuri de reglementare și calcularea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate și a indicatorului de finanțare stabilă netă.

Cu privire la riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, marea majoritate a constatărilor critice au vizat vulnerabilități în măsurarea și monitorizarea acestuia. Mai exact, acestea s-au referit la caracterul inadecvat al metodelor de cuantificare, la lipsa de robustețe a principalelor ipoteze de modelare, la date depășite și la cadrele deficitare privind riscul de model. Alte constatări grave au evidențiat o formalizare insuficientă a profilului și a strategiei de gestionare a riscului de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, precum și implicarea redusă a organului de gestionare a riscurilor în definirea și monitorizarea proceselor de gestionare a acestui risc.

Referitor la modelul de afaceri și profitabilitate, cele mai grave constatări s-au referit la planificarea strategică, monitorizarea punerii în aplicare a strategiei, cadrele de alocare a veniturilor și a costurilor și proiecțiile financiare, ipotezele justificate inadecvat și cele depășite constituind o sursă de îngrijorare.^[29]

Inspecțiile la fața locului inițiale privind evaluarea transformării digitale^[30] a băncilor au evidențiat dificultăți în ceea ce privește monitorizarea și orientarea proiectelor și gestionarea modificărilor. De asemenea, nealinierea strategiilor informatice și a celor de afaceri a generat preocupări cu privire la guvernanță.

În ceea ce privește riscul climatic, care constituie un factor de risc al altor categorii de risc existente, precum modelul de afaceri, riscul de credit, guvernanța internă și riscul operațional, inspecțiile inițiale specifice la fața locului privind riscul climatic au evidențiat vulnerabilități suplimentare în ceea ce privește integrarea riscului climatic în gestionarea riscului de credit și în guvernanța datelor privind schimbările climatice și a celor de mediu, în controalele de calitate și în strategiile de date. Acest aspect a fost confirmat și de o analiză orizontală în materie de supraveghere, care a condus, în ultimă instanță, la planuri de tranziție cu caracter executoriu pentru toate instituțiile semnificative.

Cu privire la guvernanța internă, cele mai importante constatări au fost legate de (i) independența, sfera de activitate și resursele pentru toate funcțiile de control intern; (ii) cadre insuficient de cuprinzătoare, o arhitectură de date și infrastructuri informatice inadecvate, precum și vulnerabilități în gestionarea calității datelor în domeniul agregării și raportării datelor referitoare la riscuri; și (iii) capacitățile de coordonare ale organului de conducere, inclusiv interacțiunea insuficientă între membrii organului de conducere, cultura modestă în materie de risc la nivelul instituției, monitorizarea insuficientă a implementării strategiilor de afaceri și de risc ale băncilor. Aceste constatări confirmă, de asemenea, că guvernanța rămâne o prioritate majoră în materie de supraveghere.

Referitor la ICAAP, cele mai grave constatări au vizat (i) metodologii interne slabe de cuantificare a riscului de credit, a riscului de piață sau a riscului de rată a dobânzii; (ii) metodologii inadecvate de identificare a riscurilor semnificative în cadrul procesului de identificare a riscurilor, cu o arhitectură generală incoerentă a ICAAP; și (iii) discrepanțe între conceptele de adecvare a capitalului intern și a capitalului economic.

În ceea ce privește capitalul reglementat (Pilonul 1), principalele constatări au relevat (i) existența unor cadre de control insuficiente pentru procesul de calculare a cerințelor de capital și a fondurilor proprii și (ii) alocarea incorectă a expunerilor pe categorii de expuneri sau atribuirea inadecvată a ponderilor de risc pentru expuneri.

Cu privire la gestionarea tehnologiei informației și a securității cibernetice, aceste riscuri au reprezentat aproximativ jumătate din cele mai grave constatări identificate în domeniul general al riscului informatic. Anterior, constatările s-au referit la prevenirea unui atac cibernetic, la identificarea riscurilor în materie de securitate cibernetică și la protejarea resurselor informatice. Cu toate acestea, în 2023 BCE a identificat un trend ascendent în ceea ce privește constatările legate de răspunsul la incidentele cibernetice și capacitățile de redresare.^[31]

Un număr semnificativ (aproximativ 16%) dintre celelalte constatări grave în domeniul informatic au vizat acordurile de externalizare a serviciilor informatice pe care băncile le-au încheiat cu părți terțe. Prin urmare, pe lângă evaluarea acestui risc în cadrul inspecțiilor obișnuite la fața locului privind riscul informatic efectuate la nivelul instituțiilor semnificative, BCE a desfășurat, în 2023, o inspecție la fața locului specifică la un furnizor important de servicii cloud.

1.3.3.2 Principalele constatări în urma investigațiilor privind modelele interne

În anul 2023, majoritatea investigațiilor privind modelele interne au fost declanșate de solicitări din partea băncilor de a evalua modificări ale modelelor^[32], extinderi ale modelelor sau aprobări ale modelelor, aceste investigații nefiind inițiate de BCE. De asemenea, BCE a primit și a evaluat numeroase solicitări de revenire la abordări mai puțin sofisticate, de regulă ca parte a inițiativelor mai ample adoptate în vederea simplificării peisajelor modelelor interne.

Modelele interne ale băncilor s-au îmbunătățit, în general, în urma celor 200 de investigații privind modelele interne desfășurate în cadrul analizei țintite a modelelor interne în perioada 2017-2021. În prezent, abordările lor în ceea ce privește modelarea îndeplinesc mai bine (sau sunt modificate pentru a îndeplini) specificațiile definite în noul cadru de reglementare al ABE. Cu toate acestea, investigațiile au evidențiat în continuare mai multe vulnerabilități – unele grave –, care indică lipsa de pregătire a instituțiilor în ceea ce privește solicitările de modificare a modelelor. Funcțiile de control intern ale băncilor ar trebui să dețină un rol mai activ și independent în acest sens.

Aproximativ o treime din constatările rezultate în urma investigațiilor privind modelele interne au fost deosebit de grave. Indiferent de tipul de risc investigat, categoriile „descrierea modelului”, „procese” și „validare” conțineau cel mai mare număr de constatări. Analizând aspectele pur procedurale legate de modelele bazate pe ratinguri interne, aproximativ o treime din constatări au fost de o gravitate ridicată, circa jumătate dintre acestea vizând deficiențe ale infrastructurii informatice și definirea stării de nerambursare. Pentru modelarea probabilității de nerambursare și pentru modelarea pierderii în caz de nerambursare, aproximativ o treime din constatări au avut o gravitate ridicată și au vizat preponderent cuantificarea riscurilor și structura sistemului de rating.^[33] În domeniile în care au fost înregistrate numeroase constatări grave, BCE a oferit clarificări suplimentare în versiunea revizuită a Ghidului BCE privind modelele interne.

În cursul perioadei de raportare au fost desfășurate un număr foarte redus de investigații privind riscul de piață, dată fiind viitoarea revizuire fundamentală a portofoliului de tranzacționare. Ca urmare a acestor investigații privind modelele interne aplicabile riscului de piață, constatările au vizat, în cea mai mare parte, validarea, ajustarea valorii x și modelarea calculului cerinței aferente riscurilor adiționale. Ca urmare a numărului foarte limitat de investigații privind modelele interne care au vizat riscul de credit al contrapartidei, nu a existat nicio grupare a constatărilor.

1.4 Monitorizarea și supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative de către BCE

1.4.1 Structura sectorului instituțiilor mai puțin semnificative

Sectorul instituțiilor mai puțin semnificative rămâne relativ fragmentat. 83% dintre toate instituțiile mai puțin semnificative europene sunt situate în Germania, Austria și Italia. Aceste țări au reprezentat, prin urmare, motoarele consolidării în sectorul instituțiilor mai puțin semnificative. Numărul instituțiilor mai puțin semnificative s-a redus la 1 956 de entități în trimestrul III 2023, comparativ cu 2 014 la sfârșitul anului 2022. Majoritatea acestor modificări structurale s-au datorat fuziunilor a 53 de entități și retragerii a patru autorizații bancare. În același timp, au fost acordate șase autorizații noi, în cea mai mare parte unor companii bazate pe tehnologie (entități FinTech).

Deși sectorul instituțiilor mai puțin semnificative este alcătuit din modele de afaceri destul de diverse și uneori foarte specializate, creditorii sectorului de retail rămân componenta predominantă. Aceștia sunt adesea reprezentați de bănci regionale de economii și/sau cooperatiste, multe dintre acestea fiind membre ale sistemelor instituționale de protecție și fiind situate cu precădere în Germania și Austria. În general, activitățile instituțiilor mai puțin semnificative continuă să rămână mai concentrate în anumite regiuni, comparativ cu cele ale instituțiilor semnificative.

Deși numărul instituțiilor mai puțin semnificative a consemnat o scădere generală, acest sector continuă să dețină o pondere relevantă în sectorul bancar european, reprezentând aproximativ 15,4% din totalul activelor bancare, exceptând infrastructurile pieței financiare. Cu toate acestea, ponderea activelor instituțiilor mai puțin semnificative în activele bancare totale ale țării respective înregistrează o diferență considerabilă, indicând diferențe structurale între statele membre. În timp ce în Luxemburg, Germania, Malta și Austria, instituțiile mai puțin semnificative au reprezentat mai mult de o treime din activele totale deținute în sectorul bancar național, sectorul instituțiilor mai puțin semnificative în majoritatea celorlalte țări este relativ redus. De exemplu, în Franța, Grecia și Belgia, acest sector reprezintă numai 2,4%, 4,1% și, respectiv, 5,5% din totalul activelor bancare.

Graficul 8

Clasificarea modelelor de afaceri ale instituțiilor mai puțin semnificative

(%)

1.4.1.1 Activități de monitorizare selectate

Ca urmare a evenimentelor geopolitice, piețele financiare au înregistrat o volatilitate semnificativă în 2023. Totodată, majorările rapide ale ratelor dobânzilor au afectat activele și pasivele purtătoare de dobândă existente. Aversiunea sporită față de riscuri a investitorilor a determinat autoritățile de supraveghere bancară să plaseze riscurile de lichiditate și finanțare în centrul agendei lor. Supravegherea bancară a BCE și autoritățile naționale competente s-au concentrat tot mai mult asupra riscului de rată a dobânzii, precum și asupra caracterului adecvat și a sustenabilității finanțării instituțiilor mai puțin semnificative.

În pofida reducerii în continuare a ponderii creditelor neperformante în 2023, riscul de credit a rămas un domeniu prioritar pentru supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative. Pe lângă mai multe exerciții de analiză comparativă cantitativă, BCE a desfășurat, de asemenea, o analiză a practicilor de evaluare a riscului de credit în cadrul supravegherii bancare europene, precum și o actualizare a metodologiei SREP armonizate privind riscul de credit în cadrul instituțiilor mai puțin semnificative.

Totodată, autoritățile de supraveghere și-au consolidat cadrele de cooperare pentru gestionarea crizelor (Secțiunea 3.3).

1.4.2 Activități orizontale privind testarea la stres a instituțiilor mai puțin semnificative

Pornind de la evaluarea din 2022 a practicilor naționale privind testarea la stres în scopul supravegherii a instituțiilor mai puțin semnificative, BCE și autoritățile naționale competente au lucrat la colectarea și schimbul de informații privind practicile de testare la stres utilizate pentru instituțiile mai puțin semnificative, inclusiv metodologiile și instrumentele aferente. Această activitate în curs vizează promovarea atât a bunelor practici, cât și a sinergiilor și, după caz, se bazează, de asemenea, pe abordările testării la stres în scopul supravegherii utilizate pentru instituțiile semnificative.

1.5 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

În anul 2023, BCE a continuat să poarte un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS^[34]. În acest context, similar anilor anteriori, BCE a primit și a evaluat notificări privind politica macroprudențială transmise de autoritățile naționale relevante. Aceste notificări au vizat deciziile privind stabilirea unor amortizoare anticiclice de capital, deciziile privind identificarea și tratarea din perspectiva fondurilor proprii a instituțiilor de importanță sistemică globală sau a altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII), precum și deciziile privind alte măsuri macroprudențiale, de exemplu privind stabilirea amortizoarelor de risc sistemic și măsurile prevăzute la articolul 458 din Regulamentul privind cerințele de capital^[35].

În 2021 și 2022, mai multe autorități naționale au impus sau au sporit o serie de amortizoare ciclice sau structurale de capital în contextul creșterii vulnerabilităților macrofinanciare. Acest trend a continuat și în anul 2023, unele autorități naționale impunând noi amortizoare de risc sistemic menite să contracareze riscurile sistemice din anumite sectoare. De asemenea, autoritățile naționale au identificat 127 de alte instituții de importanță sistemică și au stabilit rate ale amortizoarelor de capital pentru băncile respective. Aceste rate ale amortizoarelor au fost în concordanță cu metodologia de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică, pe care BCE o urmează din anul 2016. După cum s-a menționat în Raportul anual 2022 al BCE privind activitățile de supraveghere, începând de la 1 ianuarie 2024 BCE va utiliza o metodologie revizuită de aplicare a unui prag minim pentru evaluarea amortizoarelor pentru alte instituții de importanță sistemică.^[36] Metodologia revizuită de aplicare a unui prag minim este menită să consolideze capacitatea O-SII de a absorbi pierderile, să reducă în continuare riscul eterogenității amortizoarelor de capital aferente acestor instituții și să conducă la un tratament mai consecvent al acestora la nivelul țărilor care fac obiectul supravegherii bancare europene.

Totodată, Supravegherea bancară a BCE a participat în mod activ la mai multe domenii de activitate ale Comitetului european pentru risc sistemic. Printre acestea s-au numărat evaluările periodice privind riscurile și vulnerabilitățile din sistemul financiar al UE, activitatea sa privind implicațiile majorării ratelor dobânzilor la adresa stabilității financiare, analiza nelichidității sistemice, instrumentele macroprudențiale pentru reziliența cibernetică^[37], activitatea sa privind criptoactivele și finanțarea descentralizată^[38], precum și activitatea sa privind riscul climatic^[39]. Aceasta a inclus, de asemenea, scenariile nefavorabile pentru exercițiul de testare la stres la nivelul UE efectuat de ABE în 2023 și pentru analiza conjuncturală a riscurilor climatice din perspectiva pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”.

1.6 Riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026

Scopul principal al exercițiului de identificare a riscurilor și de stabilire a priorităților este de a elabora o strategie solidă pentru Supravegherea bancară a BCE, care să fie urmată în următorii trei ani. Această strategie constă, în primul rând, în identificarea principalelor vulnerabilități asupra cărora băncile și autoritățile de supraveghere trebuie să se concentreze deopotrivă, având în vedere perspectivele riscurilor, și, în al doilea rând, în elaborarea obiectivelor strategice și a programelor de lucru în materie de supraveghere aferente, menite să contracareze riscurile identificate. În anul 2023, o inflație mai ridicată și mai persistentă decât s-a anticipat anterior a condus atât la o înăsprire mai rapidă a condițiilor de finanțare, cât și la perspective economice sub așteptări. În același timp însă, inversarea pronunțată a ciclului ratelor dobânzilor a contribuit, de asemenea, la creșterea profitabilității generale a băncilor prin intermediul unor marje nete de dobândă mai ridicate, sporind astfel reziliența sectorului bancar în ansamblu.

Aceste evoluții au determinat Supravegherea bancară a BCE să își ajusteze ușor prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026, reiterând totodată apelul adresat băncilor de a menține practici prudente și solide de gestionare a riscurilor pentru a face față mai bine influențelor nefavorabile probabile anticipate atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Prin urmare, pentru perioada 2024-2026, entităților supravegheate li se va solicita să își consolideze reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate (prioritatea 1), precum și să accelereze remedierea eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu (prioritatea 2) și să înregistreze noi progrese în ceea ce privește transformarea digitală și elaborarea unor cadre robuste de reziliență operațională (prioritatea 3). Mai multe detalii despre prioritățile în materie de supraveghere actualizate, evaluările riscurilor aflate la baza acestora și activitățile de supraveghere conexe sunt disponibile în Prioritățile în materie de supraveghere ale MUS pentru perioada 2024-2026.

2 Proceduri de autorizare, executare și sancționare

2.1 Autorizațiile

2.1.1 Evaluările caracterului semnificativ, evaluările cuprinzătoare și identificarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

2.1.1.1 Evaluările caracterului semnificativ

În conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS^[40], evaluarea anuală a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ^[41] a fost încheiată în luna noiembrie 2023. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc ale caracterului semnificativ (având ca rezultat 61 de decizii privind caracterul semnificativ), care au fost efectuate în urma modificărilor aduse structurilor de grup.

Prin urmare, 113 instituții^[42] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 1 ianuarie 2024, la fel ca în cazul evaluării anuale precedente a caracterului semnificativ.

Evaluarea anuală pentru 2023 a condus la modificările prezentate în continuare.

• Wüstenrot Bausparkasse Aktiengesellschaft a fost clasificată ca instituție semnificativă, deoarece activele sale depășeau 30 de miliarde EUR.
• În urma unei solicitări din partea Lietuvos bankas, BCE a decis să preia supravegherea directă a Revolut Holdings Europe UAB, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul privind MUS și cu articolul 67 din Regulamentul-cadru privind MUS, având în vedere factori precum prezența transfrontalieră semnificativă a instituției pe piețele europene, bilanțul său în creștere rapidă și creșterea substanțială a numărului său de clienți în diferite state membre.
• Euroclear Holding SA/NV a îndeplinit criteriul dimensiunii, dar a fost clasificată ca instituție mai puțin semnificativă ca urmare a unor circumstanțe specifice, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul privind MUS și la articolul 70 din Regulamentul-cadru privind MUS.

În plus, ca urmare a autorizării a trei firme de investiții (clasa 1) ca instituții de credit semnificative, patru instituții de credit semnificative au fost adăugate grupurilor semnificative existente în 2023: ProCapital la Confédération Nationale du Crédit Mutuel, cu efect de la 11 aprilie; GENO Broker GmbH la DZ BANK AG Deutsche Zentral-Genossenschaftsbank, cu efect de la 12 august; KBC Securities NV la KBC Group NV, cu efect de la 5 octombrie; și BNP Paribas Financial Markets la BNP Paribas S.A., cu efect de la 9 decembrie.

Totodată, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor de grup, care au afectat numărul de entități supravegheate semnificative:

• HSBC Bank Malta p.l.c., HSBC Trinkaus & Burkhardt GmbH și HSBC Private Bank (Luxembourg) S.A. au fost achiziționate de HSBC Continental Europe, devenind parte a grupului supravegheat semnificativ în fruntea căruia se află HSBC Continental Europe, cu efect de la 30 noiembrie 2022, 1 februarie 2023 și, respectiv, 2 noiembrie 2023. Autorizația HSBC Trinkaus & Burkhardt GmbH a fost retrasă ulterior, începând cu data de 30 iunie 2023.
• LP Group B.V. și filiala sa LeasePlan Corporation N.V. au fost achiziționate de o filială a Société Générale S.A., devenind parte a grupului supravegheat condus de Société Générale S.A., cu efect de la 22 mai 2023.
• CACEIS Investor Services Bank S.A. (cunoscută anterior sub denumirea RBC Investor Services Bank S.A.) și filiala sa au fost achiziționate de Crédit Agricole S.A. cu efect de la 3 iulie 2023, devenind parte a grupului supravegheat semnificativ în fruntea căruia se află Crédit Agricole S.A.
• Entitățile din zona euro aparținând NatWest Group plc (cu sediul în Regatul Unit) – NatWest Bank Europe GmbH, grupul condus de RBS Holdings N.V. și RBS International Depositary Services S.A. – au fost clasificate ca semnificative, începând de la data de 13 noiembrie 2023, având în vedere înființarea a două întreprinderi-mamă intermediare în UE, conduse de NatWest Bank Europe GmbH și, respectiv, de RBS Holdings N.V.

Nu în ultimul rând, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor de grup, fără a afecta numărul de entități supravegheate semnificative:

• OTP Luxembourg S.à.r.l. (cunoscută anterior sub denumirea Biser Bidco S.à.r.l.) a fost clasificată ca semnificativă, fiind unul dintre cele mai mari trei grupuri supravegheate din Slovenia, în urma vânzării acțiunilor deținute de Biser Topco S.à.r.l. în cadrul OTP Luxembourg S.à.r.l. (cunoscută anterior sub denumirea Biser Bidco S.à.r.l.) și al Nova Kreditna Banka Maribor d.d. cu efect de la 6 februarie 2023.
• Atlantic Lux HoldCo S.à r.l. a devenit principala entitate a grupului supravegheat semnificativ care include, de asemenea, Aareal Bank AG și Atlantic BidCo GmbH în urma achiziționării a peste 50% din capitalul și drepturile de vot ale Aareal Bank AG, cu efect de la 7 iunie 2023.
• Citibank Europe plc a devenit o entitate supravegheată semnificativă independentă în urma distribuirii de către Citibank Holdings Ireland Limited a totalității capitalului și drepturilor de vot ale Citibank Europe plc, începând cu 17 octombrie 2023.

Lista entităților supravegheate este actualizată frecvent, fiind disponibilă pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

2.1.1.2 Evaluările cuprinzătoare și evaluările calității activelor

În prima jumătate a anului 2023, BCE a încheiat patru exerciții de evaluare a calității activelor, care au fost lansate în 2022. Cele patru bănci evaluate îndeplineau, fiecare, un criteriu pentru a fi supravegheate direct de BCE: AS Citadele banka din Letonia se număra printre cele mai mari trei instituții de credit din statul membru, iar Crelan SA din Belgia, Goldman Sachs Bank Europe SE din Germania și Morgan Stanley Europe SE din Germania îndeplineau criteriul dimensiunii.

În 2023, BCE a lansat exerciții de evaluare a calității activelor pentru trei bănci. Exercițiile de evaluare a calității activelor pentru AS LHV Group din Estonia (printre cele mai semnificative trei instituții de credit din statul membru) și pentru Finecobank S.p.A. din Italia (dimensiune) au fost lansate în aprilie 2023, iar exercițiul de evaluare a calității activelor pentru J.P. Morgan SE din Germania (dimensiune) a fost lansat în noiembrie 2023. Se estimează că primele două exerciții vor fi finalizate în trimestrul I 2024, iar exercițiul de evaluare a calității activelor pentru J.P. Morgan SE va fi finalizat până la sfârșitul trimestrului II 2024.

2.1.1.3 Instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat

Ca urmare a numărului mare de instituții mai puțin semnificative, precum și a diferențelor dintre acestea în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea și profilul de risc, supravegherea bancară europeană clasifică aceste instituții în funcție de impactul acestora asupra sistemului financiar și de profilul de risc al acestora. Începând din 2022, criteriile de impact și criteriile de risc au fost evaluate separat. Instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt stabilite o dată pe an pentru fiecare dintre țările participante la supravegherea bancară europeană. Criteriile de determinare a instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt disponibile în Caseta 1 din Raportul 2022 privind supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative.

O instituție mai puțin semnificativă care este considerată instituție mică și cu grad redus de complexitate în sensul Regulamentului privind cerințele de capital nu poate fi desemnată drept instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat decât dacă este cea mai mare instituție mai puțin semnificativă dintr-o jurisdicție în care toate instituțiile mai puțin semnificative sunt instituții mici și cu grad redus de complexitate.

2.1.1.4 Implicațiile desemnării instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

Desemnarea unei instituții mai puțin semnificative ca instituție cu impact ridicat reprezintă un factor important de care autoritățile naționale competente (ANC) țin seama la stabilirea frecvenței și nivelului de detaliere a activităților lor de supraveghere, precum procesul de supraveghere și evaluare și inspecțiile la fața locului. În plus, ANC au obligația de a notifica BCE cu privire la orice proceduri sau decizii importante în materie de supraveghere pe care intenționează să le implementeze cu privire la aceste instituții, în conformitate cu articolele 97 și 98 din Regulamentul-cadru privind MUS.

Lista entităților supravegheate, astfel cum a fost adoptată de Consiliul de supraveghere al BCE, identifică cele 100 de instituții mai puțin semnificative desemnate ca având un impact ridicat în 2024.

2.1.2 Proceduri de autorizare

În anul 2023, BCE a fost notificată cu privire la, în total, 777 de proceduri de autorizare (Tabelul 2). Aceste notificări au cuprins 25 de cereri de autorizare, 10 retrageri ale autorizațiilor, 61 de expirări ale autorizațiilor, 112 achiziții sau majorări de participații calificate, 558 de proceduri de pașaport și 11 autorizări ale unor societăți financiare holding. Acestea au inclus, de asemenea, autorizarea a trei firme de investiții (clasa 1) ca instituții de credit semnificative, în concordanță cu definiția mai amplă a „instituției de credit” aplicabilă din iunie 2021.

În anul 2023, au fost finalizate 206 decizii legate de proceduri de autorizare^[43]. Dintre acestea, Consiliul de supraveghere a transmis 106 proiecte de decizii, care au fost ulterior aprobate de Consiliul guvernatorilor. Celelalte 100 de decizii au fost aprobate de cadre de conducere de nivel superior, în baza cadrului de delegare.^[44] Aceste cifre includ 79 de operațiuni (cum ar fi procedurile de expirare a autorizației și procedurile de „pașaport”) care au fost aprobate implicit de BCE^[45] prin neformularea de obiecții în termenele legale.

Cele 206 decizii referitoare la procedura de autorizare reprezintă 8,57% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE din 2023.

Trei proceduri de autorizare au condus la decizii negative. În plus, șapte cereri de autorizare și cinci notificări privind achiziții sau majorări de participații calificate au fost retrase înainte de adoptarea unei decizii finale, ca urmare a unei evaluări negative.

2.1.2.1 Evoluții ale procedurilor comune

În ansamblu, în 2023 numărul notificărilor privind procedurile comune referitoare la autorizare, participații calificate și retrageri transmise BCE a rămas stabil, comparativ cu anul anterior.

BCE a evaluat un număr mare de participații calificate. În câteva proceduri, în urma preocupărilor exprimate de autoritățile de supraveghere pe parcursul evaluării inițiale sau a emiterii unei decizii negative de către BCE, solicitanții au decis să își retragă notificările. În alte cazuri, solicitanții au decis să își retragă cererile din cauza mediului macroeconomic marcat de incertitudini prelungite sau din motive specifice fiecărui caz. Mai multe proceduri privind participațiile calificate au rezultat din reorganizări interne care au făcut obiectul abordării simplificate de evaluare a participațiilor calificate. La fel ca în anii precedenți și în pofida unei dinamici emergente de transformare și consolidare activă, s-a observat doar o consolidare transfrontalieră limitată.

În 2023, majoritatea procedurilor de autorizare au fost asociate înființării unor noi instituții mai puțin semnificative. Cele câteva proceduri de autorizare referitoare la instituțiile semnificative s-au datorat, în principal, necesității de a prelungi autorizațiile pentru activitățile reglementate suplimentare planificate de bănci, astfel cum se solicită în unele state membre. Totodată, au fost acordate mai multe autorizații în temeiul cadrului de reglementare al UE pentru firmele de investiții, introdus odată cu punerea în aplicare a regulamentului și directivei privind firmele de investiții începând cu 26 iunie 2021.

Similar anilor anteriori, un factor determinant important al noilor cereri de autorizare a fost utilizarea sporită a inovațiilor digitale pentru a furniza servicii clienților din UE (de exemplu, modelele de afaceri FinTech). Majoritatea cererilor privind modelele de afaceri care implică activități și servicii asociate criptoactivelor au fost depuse de instituții de credit cu sediul în Germania, ca urmare a cerinței specifice de autorizare impuse în temeiul legislației germane. Deși unele dintre aceste cereri de autorizare au fost retrase pe parcursul evaluării inițiale, BCE a acordat o prelungire a autorizației, în conformitate cu legislația germană, unei instituții de credit germane în legătură cu modelul său de afaceri privind custodia de criptoactive. La evaluarea cererilor de autorizare privind activitățile legate de criptoactive, BCE și ANC relevante aplică criteriile prevăzute în Directiva privind cerințele de capital. Cadrele naționale care reglementează criptoactivele și activitățile conexe variază în prezent, astfel încât BCE adoptă măsuri pentru a armoniza evaluarea cererilor de autorizare care implică criptoactive.

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor în iunie 2023 și cu aplicarea acestuia începând din 2024, instituțiile de credit din întreaga UE analizează posibilitatea de a se implica în activități și servicii legate de criptoactive, astfel cum se prevede în regulament. Instituțiile de credit, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind cerințele de capital, nu necesită autorizare suplimentară în conformitate cu Regulamentul privind piețele criptoactivelor pentru serviciile și activitățile legate de criptoactive, ci fac obiectul unor cerințe de notificare. BCE va continua să asigure că instituțiile de credit care desfășoară activități legate de criptoactive procedează de o manieră sigură și robustă.

În anul 2023, BCE continuat să primească un număr mare de cereri de autorizare pentru băncile cu un model de afaceri FinTech. Evaluările au relevat că firmele FinTech tind să se bazeze în mare măsură pe externalizarea serviciilor esențiale, având în vedere efectivele limitate de personal. Externalizarea serviciilor esențiale către furnizori externi de servicii sporește riscul operațional, în special în domeniul serviciilor informatice și al stocării datelor într-un spațiu de tip cloud, dar și în ceea ce privește autentificarea și procedurile de cunoaștere a clientelei. Firmele FinTech au utilizat adesea regimul de pașaport, care permite instituțiilor de credit din UE să furnizeze servicii sau să înființeze sucursale în orice altă țară din UE în baza autorizației inițiale acordate.

Autorizațiile a trei instituții mai puțin semnificative (din Germania, Grecia și Letonia) au fost retrase din cauza neîndeplinirii cerințelor de capital și a încălcărilor grave ale prevederilor privind combaterea spălării banilor. Două decizii ale BCE au fost contestate în fața Comitetului administrativ de control al BCE și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Curtea de Justiție a confirmat decizia de retragere a autorizației dispusă de BCE în una dintre cauzele contestate, iar procedurile judiciare au fost închise, în timp ce procedurile aferente celei de-a doua cauze sunt încă în curs.

2.1.2.2 Evoluții ale procedurilor de pașaport și ale societăților financiare holding (mixte)

În 2023, BCE și ANC au tratat 558 de proceduri de pașaport.

Aprobările și exceptările societăților financiare holding (mixte)-mamă au fost introduse în temeiul articolului 21a din CRD V. În anul 2023, BCE a aprobat două și a exceptat cinci societăți financiare holding (mixte) care făceau deja parte din grupuri bancare semnificative sau care urmau să fie adăugate la acestea. Dintre toate aprobările și exceptările, trei au vizat societăți financiare holding (mixte) care erau nou-înființate în cadrul grupului supravegheat semnificativ. Alte aprobări și exceptări au fost legate de întârzieri în transpunerea articolului 21a din CRD V în legislația națională (după 29 decembrie 2020), fapt care, la rândul său, a întârziat notificările din partea societăților financiare holding (mixte) deja existente. După un aflux de proceduri în 2021 și 2022, ca urmare a transpunerii CRD V, numărul de proceduri s-a stabilizat în 2023. Nu în ultimul rând, au avut loc mai multe reorganizări în cadrul grupurilor supravegheate, care au eliminat societățile financiare holding (mixte) din structura grupului.

2.2 Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității

În anul 2023, BCE a fost notificată cu privire la un total de 2 573 de proceduri individuale de evaluare a competenței și onorabilității^[46] referitoare la instituțiile semnificative (Tabelul 3).

În 2023, 62% din totalul procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere, iar 28% au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa executivă. Celelalte proceduri individuale au implicat persoane care dețin funcții-cheie (8%), cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (1,5%) și funcții de conducere neexecutive suplimentare (0,5%).

Timpul mediu necesar pentru efectuarea evaluărilor competenței și onorabilității și pentru adoptarea de către BCE a unei decizii a fost de 109 zile, care se situează în intervalul maxim de patru luni prevăzut la punctul 179 din Ghidul comun al ESMA și ABE privind evaluarea adecvării membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie.

2.2.1 Evoluții ale procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității

BCE a adoptat decizii privind competența și onorabilitatea într-un mod mai eficace prin simplificarea proceselor și elaborarea și actualizarea ghidurilor și modelelor, după cum se menționează în cel de-al doilea raport al Comisiei Europene privind Mecanismul unic de supraveghere^[47]. Comisia a constatat, de asemenea, că s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea cooperării cu ANC în domeniul evaluărilor competenței și onorabilității. Totodată, BCE a comunicat cu sectorul în cadrul unui seminar organizat în comun cu European University Institute din Florența pe tema diversității și eficacității consiliilor și comitetelor într-un context concurențial în schimbare.

În ceea ce privește asigurarea unor consilii diverse, BCE a utilizat, în 2023, criteriul de competență și onorabilitate al caracterului adecvat colectiv pentru a promova diversitatea de competențe, experiență, gen, vârstă și proveniență geografică în consiliile de administrație ale băncilor. De asemenea, BCE a decis să aibă așteptări mai mari cu privire la caracterul adecvat colectiv pentru 2024, cu un accent deosebit pe expertiza în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și pe riscurile de securitate în cadrul organului de conducere în funcția sa de supraveghere.

O evaluare a caracterului adecvat poate conduce la impunerea unor dispoziții auxiliare atunci când, pe baza celor cinci criterii privind competența și onorabilitatea, anumite preocupări cu privire la o persoană desemnată trebuie atenuate. Politica privind dispozițiile auxiliare a fost revizuită în 2022, ceea ce a condus la cerințe și termene mai specifice. Din acel moment, dispozițiile auxiliare din decizii au devenit mai precise, iar deciziile care conțin o dispoziție auxiliară au scăzut de la 32% din totalul deciziilor în 2022 la 9,5% în 2023. Cele mai frecvente preocupări exprimate în evaluările competenței și onorabilității din 2023 s-au referit la timpul alocat funcției, experiență și conflictele de interese. Aceasta a condus la 47 de condiții, 179 de obligații și 21 de recomandări, în scădere de la 58, 225 și, respectiv, 95 în 2022.

În cazul în care există preocupări semnificative cu privire la caracterul adecvat al unei persoane desemnate, BCE poate considera necesară efectuarea unei evaluări mai aprofundate și, în ultimă instanță, poate să își comunice intenția de a adopta o decizie negativă. Băncile tind apoi să retragă cererea pe parcursul dialogului în materie de supraveghere. În 2023, s-a procedat astfel în zece cazuri.

BCE a efectuat 19 reevaluări ale membrilor organelor de conducere ale băncilor, în principal pe fondul preocupărilor legate de reputație (14 cazuri).

În anul 2023, BCE a continuat să dezvolte și să promoveze instrumente informatice pentru prelucrarea procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității (Secțiunea 5.9.2).

2.3 Avertizarea de integritate, executarea și sancționarea

2.3.1 Măsuri de executare și sancționare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor de executare și sancționare depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată. Sancțiunile impuse de BCE în limitele atribuțiilor sale în materie de supraveghere și sancțiunile impuse de ANC la solicitarea BCE sunt publicate pe pagina web a BCE privind sancțiunile în materie de supraveghere.

Scopul sancțiunilor este acela de a pedepsi abaterile și de a acționa ca factor de descurajare nu numai pentru entitatea supravegheată respectivă, ci și pentru sectorul bancar în ansamblu. Măsurile de executare, precum penalitățile cu titlu cominatoriu, sunt menite să oblige entitățile supravegheate să respecte cerințele prudențiale prevăzute în deciziile sau regulamentele de supraveghere.

În 2023, BCE a tratat 14 proceduri de executare și sancționare. Dintre acestea, 13 au fost proceduri de sancționare, conducând la nouă decizii ale BCE^[48], iar cealaltă a fost o procedură de executare, care a condus la o decizie a BCE (Tabelul 4).

Totodată, în 2023 BCE a emis 18 decizii de supraveghere obligatorii care prevăd acumularea de penalități cu titlu cominatoriu pentru fiecare zi de încălcare, în cazul în care băncile vizate nu respectă cerințele prudențiale privind consolidarea procesului de identificare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în termenele stabilite în deciziile respective, care variază între sfârșitul anului 2023 și sfârșitul anului 2024 (Secțiunea 1.2.4). Procedurile privind proiectele de decizii suplimentare care prevăd acumularea de penalități cu titlu cominatoriu erau încă în curs la sfârșitul anului 2023.

Dintre cele 13 proceduri de sancționare tratate în anul 2023, cinci s-au referit la presupuse încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv decizii și regulamente ale BCE) comise de cinci instituții semnificative. Trei dintre aceste proceduri au fost finalizate în 2023 prin trei decizii ale BCE de impunere de sancțiuni în valoare de 17 925 000 EUR asupra a trei entități supravegheate pentru încălcări ale cerințelor de capital și, respectiv, pentru raportarea eronată a cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață și, respectiv, pentru riscul de credit. Două proceduri erau încă în curs la sfârșitul anului 2023.

Celelalte opt proceduri de sancționare tratate în 2023 s-au referit la presupuse încălcări ale cerințelor privind competența și onorabilitatea, remunerarea, guvernanța și participațiile calificate, prevăzute în legislația națională de punere în aplicare a Directivei privind cerințele de capital. Aceste proceduri au vizat cinci instituții semnificative și o instituție mai puțin semnificativă și s-au încheiat cu șase solicitări ale BCE adresate ANC relevante de a iniția proceduri.

Procedura de executare tratată în 2023 a vizat posibila impunere de penalități cu titlu cominatoriu asupra unei instituții semnificative cu scopul de a o constrânge să respecte cerințele prudențiale privind riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar impuse printr-o decizie a BCE. Având în vedere acțiunile întreprinse și documentația transmisă de instituție în etapa de audiere a procedurii de executare, BCE a decis că nu erau necesare penalități cu titlu cominatoriu, întrucât inițierea procedurii a contribuit deja la obținerea rezultatului dorit.

Repartizarea completă pe categorii a presupuselor încălcări care au făcut obiectul procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2023 este prezentată în Graficul 9.

Graficul 9

Presupuse încălcări care au făcut obiectul unor proceduri de executare și sancționare în 2023

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, două ANC au impus, în 2023, două sancțiuni pecuniare în valoare de 60 000 EUR.

Informații detaliate, inclusiv statistici cuprinzătoare privind activitățile de sancționare desfășurate de BCE și ANC în 2023 în legătură cu încălcări ale cerințelor prudențiale, vor fi prezentate în Raportul anual privind activitățile de sancționare în cadrul MUS în 2023. Raportul va fi publicat în trimestrul II 2024 pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

2.3.2 Avertizările de integritate

În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura implementarea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE, proces cunoscut și sub denumirea „avertizare de integritate”. În consecință, BCE operează o platformă online de avertizare de integritate.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2023, BCE a primit 355 de avertizări de integritate, cifră care indică o creștere cu 74% față de anul precedent. 117 dintre aceste rapoarte s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 106 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar 11 intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

În limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, cele mai frecvente presupuse încălcări raportate s-au referit la aspecte legate de guvernanță (87%) și la calcularea fondurilor proprii și a cerințelor de capital (9%). Aspectele legate de guvernanță au vizat cu precădere gestionarea riscurilor și controalele interne, cerințele privind competența și onorabilitatea, structura organizatorică și funcțiile organelor de conducere. Repartizarea completă a acestora este prezentată în Graficul 10.

Graficul 10

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

Echipelor comune de supraveghere relevante li s-au adus la cunoștință informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate, iar acestea au decis cu privire la măsurile adecvate de adoptat în urma acestora.

Principalele măsuri de investigare adoptate în 2023 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE primite în cursul anului, sau anterior, au inclus:

• evaluări interne pe baza documentației existente (48%);
• solicitări de documente sau explicații adresate entității supravegheate (42%);
• solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (10%).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Cazuri de criză în 2023

Turbulențele bancare din primăvara anului 2023, care au debutat în sectorul bancar din SUA și au culminat cu preluarea Credit Suisse, au reprezentat cea mai importantă criză bancară sistemică de la marea criză financiară. Cu toate acestea, sectorul bancar din cadrul uniunii bancare europene s-a dovedit a fi rezilient, cu niveluri robuste de capital și de lichiditate. Prin urmare, în 2023 nicio instituție semnificativă nu a fost evaluată ca fiind în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție^[49].

3.2 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

În 2023, BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze strâns la toate nivelurile. Au avut loc schimburi periodice între președinții organizațiilor și între cadrele de conducere de nivel superior și mediu. Totodată, președintele Consiliului de supraveghere al BCE și cel al Comitetului unic de rezoluție au efectuat vizite comune la mai multe autorități naționale competente (ANC).

BCE și Comitetul unic de rezoluție și-au intensificat cooperarea în urma turbulențelor bancare din primăvara anului 2023.^[50] BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să dezbată învățămintele desprinse și au desfășurat activități ulterioare.

BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze îndeaproape pe teme de interes comun legate de politici. În octombrie 2023, BCE și Comitetul unic de rezoluție au organizat în comun un seminar la nivel înalt privind modificările propuse ale cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor din perspectiva supravegherii și a rezoluției.

BCE și-a actualizat, de asemenea, orientările operaționale interne pentru a sprijini implementarea integrală a memorandumului de înțelegere bilateral, care a fost revizuit în 2022. Similar anilor precedenți, BCE a participat la exercițiul de simulare a crizelor efectuat de Comitetul unic de rezoluție și la exercițiul trilateral la nivel principal, în care au fost implicate autorități de rezoluție, autorități de supraveghere, bănci centrale și ministere ale finanțelor din Statele Unite, Regatul Unit și uniunea bancară.

BCE și Comitetul unic de rezoluție și-au continuat eforturile comune privind măsurarea și raportarea lichidității. În acest sens, un grup de lucru comun a fost mandatat să efectueze exerciții anuale comune privind lichiditatea, menite să testeze gradul de pregătire a băncilor în cazul unor situații de criză. Grupul de lucru a finalizat cu succes primul exercițiu, care a implicat 204 bănci, în luna octombrie 2023.

Totodată, interacțiunea periodică dintre echipele comune de supraveghere ale BCE și echipele interne de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție a continuat să reprezinte o componentă esențială a cooperării dintre cele două organizații. Cooperarea a fost deosebit de strânsă în cazul băncilor care fac obiectul cadrului BCE de gestionare a crizelor.

În concordanță cu cadrul de reglementare, Comitetul unic de rezoluție a fost consultat cu privire la planurile de redresare transmise BCE de către instituțiile semnificative.

Nu în ultimul rând, Comitetul unic de rezoluție a consultat BCE cu privire la proiecte de planuri de rezoluție și la calcularea contribuțiilor ex ante propuse care trebuie plătite la Fondul unic de rezoluție de către instituțiile semnificative, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție.

3.3 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între ANC relevantă și BCE. Deși responsabilitatea în materie de supraveghere a gestionării crizelor cu care se confruntă instituțiile mai puțin semnificative revine ANC, necesitatea intensificării cooperării și a schimbului de informații devine evidentă atunci când o instituție mai puțin semnificativă se apropie de punctul în care devine neviabilă, întrucât BCE este responsabilă de retragerea autorizațiilor.

În etapele incipiente ale unei crize declanșate de o deteriorare a situației financiare a unei instituții mai puțin semnificative, ANC relevantă informează BCE printr-o notificare oficială. În anul 2023, BCE a primit 13 astfel de notificări de la ANC.

După transmiterea unei notificări privind deteriorarea situației financiare, se înființează, în general, grupuri de contact pentru gestionarea crizelor. În 2023, similar anilor anteriori, aceste grupuri – alcătuite din reprezentanți ai BCE și ai ANC relevante – au asigurat monitorizarea atentă a crizelor și adoptarea unor măsuri și decizii în materie de supraveghere în timp util și într-un mod coordonat. În decursul anului au fost înființate 17 grupuri de contact pentru gestionarea crizelor. Au existat, de asemenea, zece retrageri de autorizații bancare și trei cazuri de expirare a autorizațiilor, respectiv instituțiile mai puțin semnificative vizate au renunțat în mod proactiv la autorizația lor bancară. Motivele retragerii autorizațiilor pot include modele de afaceri nesustenabile, profitabilitate scăzută sau negativă sau deficiențe în materie de guvernanță și control al riscurilor.

În anul 2023, BCE și ANC au revizuit împreună Cadrul de cooperare pentru gestionarea crizelor destinat instituțiilor mai puțin semnificative, pe baza experienței lor în gestionarea cazurilor de criză ale instituțiilor mai puțin semnificative de la începutul supravegherii bancare europene. Proiectul, care a vizat îmbunătățirea și eficientizarea cadrului, face parte din eforturile mai ample ale mai multor instituții europene de revizuire a practicilor de gestionare a crizelor în cazul instituțiilor financiare aflate în dificultate.

4 Cooperarea interinstituțională

4.1 Cooperarea europeană și internațională

4.1.1 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere din UE și autorități din țări din afara UE

Memorandumurile de înțelegere convenite între BCE și alte autorități de supraveghere sunt publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

4.1.1.1 BCE și colegiile de supraveghetori

În cazul grupurilor bancare semnificative care desfășoară operațiuni în afara uniunii bancare, BCE participă în cadrul unor colegii de supraveghetori. Aceasta permite BCE să elaboreze abordări și decizii coordonate în materie de supraveghere și să asigure programe de lucru comune cu alte autorități de supraveghere implicate în supravegherea aceluiași grup bancar transfrontalier. BCE organizează colegii în cazurile în care, în calitate de autoritate de supraveghere din țara de origine, este autoritatea responsabilă de supravegherea unui grup bancar pe bază consolidată. În cazul în care BCE este autoritatea de supraveghere din țara gazdă și monitorizează anumite entități dintr-un grup bancar, aceasta participă în cadrul colegiilor de supraveghetori, pe bază de invitație. În 2023, a fost instituit un colegiu de supraveghetori pentru 47 de bănci supravegheate direct de BCE.

4.1.1.2 Consolidarea cooperării cu autoritățile naționale responsabile de conduita pe piață și cu autoritățile UE din afara MUS

Grupurile bancare semnificative desfășoară operațiuni pe piețele instrumentelor financiare, astfel încât BCE cooperează cu autoritățile naționale de piață din UE în conformitate cu legislația Uniunii.

BCE a continuat să consolideze schimbul de informații și cooperarea cu autoritățile naționale de supraveghere din statele membre ale UE neparticipante la MUS în ceea ce privește operațiunile grupurilor bancare semnificative din țările respective.

4.1.1.3 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere sectorială din UE și cu autoritățile de supraveghere prudențială din afara UE

În conformitate cu Directiva privind conglomeratele financiare^[51], BCE trebuie să coopereze cu autoritățile competente relevante în vederea supravegherii suplimentare a conglomeratelor financiare. Cu privire la grupurile în fruntea cărora se află instituții pentru care BCE este supraveghetorul consolidant, BCE este responsabilă de stabilirea acordurilor de coordonare respective. În anul 2023, BCE a deținut rolul de coordonator pentru 29 de conglomerate financiare^[52].

O echipă interfuncțională formată din experți ai BCE și ai autorităților naționale competente asigură o abordare consecventă a supravegherii conglomeratelor financiare în cadrul MUS.

În 2023, BCE și-a consolidat, de asemenea, schimburile de informații cu autoritățile de supraveghere prudențială din afara UE cu privire la utilizarea tehnologiei în domeniul supravegherii. Aceasta a inclus colaborarea cu Sistemul Rezervelor Federale, Bank of England și Autoritatea pentru conduită financiară (Financial Conduct Authority) din Regatul Unit în vederea dezvoltării unei aplicații de învățare automată, cu scopul de a sprijini autoritățile de supraveghere în identificarea riscurilor informatice și cibernetice specifice cu ajutorul prelucrării limbajului natural. Experții de la cele patru instituții colaborează, în prezent, în cadrul unei echipe interdisciplinare și interfuncționale specializate (tiger team) pentru a prezenta o validare a conceptului în septembrie 2024.

4.1.1.4 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programs – FSAP) ale Fondului Monetar Internațional (FMI) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

FSAP derulat cu privire la zona euro în anul 2018 a examinat arhitectura de supraveghere și rezoluție bancară a zonei euro. BCE a implementat majoritatea recomandărilor FMI în practicile sale de supraveghere. În paralel, colegiuitorii UE au abordat recomandările care necesită modificări ale legislației UE. Următorul FSAP cu privire la zona euro este planificat pentru anul 2024 și se preconizează că va include o evaluare aprofundată a supravegherii instituțiilor semnificative.

În anul 2023, FMI a încheiat FSAP național pentru Belgia, a continuat să lucreze la exercițiul pentru Țările de Jos și a lansat FSAP pentru Luxemburg, Slovacia și Spania. FSAP naționale evaluează aspecte nebancare, precum cadrele macroprudențiale și de asigurare interne, și presupun o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor care intră sub incidența autorităților naționale care supraveghează instituțiile mai puțin semnificative, sau a celor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, luând în considerare faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare.

Implicarea BCE în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană se referă la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

4.2 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.2.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În anul 2023, în contextul inflației persistente, al majorării ratelor dobânzilor și al înăspririi condițiilor financiare, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) s-a axat pe soluționarea vulnerabilităților existente în sistemul financiar și pe creșterea rezilienței sistemului financiar prin modificări structurale. Aceste activități au sprijinit prioritățile în sectorul financiar ale președinției G20.

În calitate de membră a CSF, Supravegherea bancară a BCE a participat la diverse direcții de activitate. Acestea au inclus: (i) finalizarea recomandărilor privind activitățile și piețele criptoactivelor; (ii) activitatea legată de foaia de parcurs privind schimbările climatice, precum publicarea consecventă de date financiare privind schimbările climatice; (iii) finalizarea setului de instrumente de gestionare a riscurilor generate de terți; (iv) raportul final privind recomandările pentru realizarea unei mai mari convergențe în raportarea incidentelor cibernetice; (v) planificarea rezoluției și pregătirea pentru situații de criză, inclusiv eliminarea obstacolelor din calea finanțării transfrontaliere în situații de rezoluție și discutarea operaționalizării instrumentelor de rezoluție; și (vi) analizarea învățămintelor desprinse (inclusiv cu privire la cadrul internațional de rezoluție) în urma turbulențelor bancare din primăvara anului 2023.

Supravegherea bancară a BCE a participat la reuniunile plenare ale CSF, precum și la ședințele Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor și ale Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare. În lunile iunie și iulie 2023, BCE a găzduit ședințe la fața locului ale Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare și, respectiv, ale plenului CSF. De asemenea, a contribuit la activitatea Grupului de coordonare a rezoluției, a Grupului consultativ regional pentru Europa și a Mesei rotunde privind auditul extern.

Pe lângă aspectele menționate mai sus, în 2024 Supravegherea bancară a BCE va coopera cu CSF în ceea ce privește activitatea de planificare a politicilor de tranziție, măsurile adoptate în urma turbulențelor bancare din primăvara anului 2023, aspecte legate de gradul de pregătire cu privire la marje și implementarea unor practici solide de compensare.

4.2.2 Contribuția la procesul Basel și la Principiile fundamentale revizuite pentru o supraveghere bancară eficace

În anul 2023, BCE a continuat să contribuie semnificativ la activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB). Aceasta a participat intens la mai multe direcții de activitate, furnizând expertiză în cadrul grupurilor CBSB și cooperând cu membri ai Comitetului de la Basel la nivelul UE și la nivel mondial.

Un moment de referință a fost reprezentat de Raportul privind turbulențele bancare din 2023, care a constituit un bilanț al învățămintelor în materie de reglementare și supraveghere desprinse în urma turbulențelor bancare din primăvara anului 2023. Acesta a evidențiat importanța practicilor de gestionare a riscurilor și a acordurilor de guvernanță ale băncilor, necesitatea unei supravegheri puternice și eficace pentru a asigura siguranța și soliditatea băncilor, precum și importanța crucială a unor standarde de reglementare prudente și robuste pentru asigurarea stabilității financiare.

O altă etapă importantă a fost lansarea unei consultări publice pe marginea revizuirilor Principiilor fundamentale pentru o supraveghere bancară eficace. Modificările propuse în documentul consultativ includ recunoașterea explicită a cadrelor de supraveghere supranaționale, precum Mecanismul unic de supraveghere, impactul riscurilor financiare legate de schimbările climatice și digitalizarea finanțelor, precum și importanța evaluării sustenabilității modelelor de afaceri și a rezilienței operaționale a băncilor.

Printre alte realizări majore se numără lansarea unor consultări publice cu privire la (i) un cadru de publicare a informațiilor aferent Pilonului 3 pentru riscurile financiare legate de schimbările climatice (Caseta 7); (ii) publicarea expunerilor băncilor la criptoactive, care propune un tabel standardizat de prezentare a informațiilor și un set de modele pentru expunerile și operațiunile băncilor privind criptoactivele; (iii) modificări ale standardului privind expunerile băncilor la criptoactive publicat în decembrie 2022; și (iv) ajustările propuse ale standardului privind riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar.

BCE a continuat să coprezideze Grupul operativ al CBSB privind riscurile financiare legate de schimbările climatice și Grupul pentru politici și standarde al CBSB. În luna iunie 2023, BCE a găzduit la Frankfurt pe Main reuniunea Grupului pentru cooperare în materie de supraveghere.

4.2.3 Contribuția la activitatea Autorității bancare europene

În anul 2023, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Autoritatea bancară europeană (ABE) pentru a încuraja o supraveghere consecventă la nivelul sectorului bancar european și a promova siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.

Proiectele comune au inclus testarea la stres la nivelul UE din 2023, care a permis autorităților de supraveghere să evalueze reziliența sectorului bancar european. Totodată, BCE a colaborat cu ABE pentru a lansa analiza conjuncturală „Pregătiți pentru 55” a scenariilor privind riscurile financiare legate de schimbările climatice, care a vizat evaluarea rezilienței sectorului financiar în concordanță cu pachetul „Pregătiți pentru 55” al UE. Împreună cu Comitetul unic de rezoluție, BCE și ABE au emis o declarație comună în urma reducerii valorii obligațiunilor de nivel 1 suplimentar ale Credit Suisse. Aceasta a contribuit la clarificarea cadrului de rezoluție al UE și la calmarea piețelor europene pentru instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.

BCE s-a implicat, de asemenea, în activitatea de reglementare desfășurată de ABE, furnizând contribuții și sprijin pentru o serie de proiecte, inclusiv planul de elaborare a politicilor al ABE destinat Regulamentului privind piețele criptoactivelor și finalizarea Ghidului ABE privind capacitatea generală de redresare în planificarea redresării, care vizează îmbunătățirea gradului de utilizare a planurilor de redresare și eficientizarea pregătirii pentru situații de criză. Totodată, BCE a contribuit la activitatea de redactare de proiecte pentru mandatele de politică prevăzute în Regulamentul privind reziliența operațională digitală, în calitate de membră a Subcomitetului pentru reziliența operațională digitală al Comitetului comun al autorităților europene de supraveghere. BCE a contribuit, de asemenea, la Raportul de monitorizare Basel III al ABE, care analizează impactul ajustărilor specifice UE, aceasta reprezentând o componentă esențială a procesului de finalizare a acordului Basel III.

În ceea ce privește procedura „respectă sau explică” a ABE, în anul 2023 Supravegherea bancară a BCE a notificat ABE cu privire la stadiul său de conformitate în legătură cu un singur ghid, astfel cum se indică pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Supravegherea bancară a BCE s-a angajat să respecte toate ghidurile aplicabile emise de ABE sau de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere.

BCE colaborează cu ABE și cu alte părți implicate pentru a înființa Comitetul comun de raportare bancară, care va fi alcătuit din reprezentanți ai autorităților europene și naționale, și Grupul de contact pentru raportări de date, care va include experți din sectorul bancar. Prima reuniune a Comitetului comun de raportare bancară este prevăzută să aibă loc în 2024. Sunt deja în curs de desfășurare activități de elaborare a unui dicționar de date sectoriale, în concordanță cu strategia Comisiei Europene privind datele de supraveghere, de sporire a granularității în ceea ce privește raportarea în scopuri de supraveghere și de integrare în continuare a raportării statistice și în scopuri de supraveghere.

5 Structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE

5.1 Îndeplinirea cerințelor privind asumarea responsabilității

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE), astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE fac obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE.

În anul 2023, președintele Consiliului de supraveghere s-a prezentat în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European în patru rânduri – în cadrul a trei audieri publice periodice și al unui schimb de opinii ad-hoc. În cadrul audierii sale publice din 21 martie 2023, președintele a prezentat Raportul anual 2022 al BCE privind activitățile de supraveghere. În aceeași zi, a participat, alături de președintele Autorității bancare europene, la un schimb de opinii ad-hoc cu privire la situația de dificultate a Silicon Valley Bank și la implicațiile acesteia asupra stabilității financiare în Europa. Celelalte două audieri publice periodice au avut loc la 28 iunie și 7 noiembrie 2023. Dezbaterile s-au axat pe riscurile generate de perspectivele macroeconomice, îndeosebi impactul majorărilor ratelor dobânzilor asupra sectorului bancar și a deponenților, învățămintele desprinse în urma turbulențelor înregistrate pe piață în primăvară și evoluțiile legate de creditele neperformante. Printre alte aspecte discutate s-au numărat riscurile emergente din partea sectorului criptomonedelor și a instituțiilor bancare nefinanciare, precum și dosarele legislative de consolidare a uniunii bancare, precum pachetul bancar și revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor.

În anul 2023, președintele Consiliului de supraveghere a răspuns la două întrebări scrise adresate de deputați în Parlamentul European privind aspecte legate de supravegherea bancară și, în conformitate cu cerințele de raportare ale BCE cu privire la parlamentele naționale, la o întrebare scrisă din partea unui membru al unui parlament național. Toate scrisorile de răspuns adresate deputaților în Parlamentul European au fost publicate pe website-ul său. Scrisorile au vizat activitățile din Rusia ale instituțiilor supravegheate, activitatea de supraveghere privind expunerile băncilor la sectoare vulnerabile și inițiativele legislative de promovare a pieței secundare a creditelor neperformante.

În concordanță cu Acordul interinstituțional, BCE a pus, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere și sintezele seminarelor Consiliului de supraveghere.

În plus, pentru a încuraja în continuare dialogul dintre BCE și Parlamentul European, Supravegherea bancară a BCE a răspuns la observațiile și sugestiile furnizate de Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la uniunea bancară – Raportul anual 2022. În feedbackul^[55] său, BCE a formulat observații cu privire la evoluțiile din sectorul bancar, riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și dosarele legislative relevante pentru supravegherea bancară.

În ceea ce privește interacțiunile cu Consiliul UE în 2023, președintele Consiliului de supraveghere a participat la două schimburi de opinii cu Eurogrupul, la 15 mai și 8 noiembrie. Înainte de fiecare dintre aceste discuții, BCE a publicat o prezentare generală a activităților sale de supraveghere relevante^[56]. Principalele teme discutate au fost situația sistemului bancar european în contextul macroeconomic și geopolitic actual, prioritățile în materie de supraveghere și aspecte instituționale și de reglementare.

5.1.1 Evaluarea MUS de către Comisia Europeană și raportul special al Curții de Conturi Europene referitor la supravegherea de către UE a riscului de credit al băncilor

La data de 18 aprilie 2023, Comisia Europeană a publicat un raport privind cea de-a doua evaluare a MUS. Potrivit concluziilor acestei evaluări, MUS funcționează bine, în ansamblu, și a devenit o autoritate de supraveghere matură și solidă, care îndeplinește obiectivele stabilite la momentul înființării sale. Aceasta contribuie la asigurarea faptului că băncile sunt bine pregătite și capitalizate pentru crizele economice și financiare. De asemenea, aceasta garantează o supraveghere bancară proactivă și de bună calitate, care se adaptează rapid la dificultățile în materie de supraveghere, astfel cum s-a demonstrat în timpul crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19).

La data de 12 mai 2023, Curtea de Conturi Europeană (CCE) și-a publicat Raportul special privind supravegherea în UE a riscului de credit al băncilor. Raportul a concluzionat că evaluările în scopul supravegherii ale BCE cu privire la riscul de credit al băncilor prezintă unele deficiențe, dar sunt, în general, de bună calitate. Observațiile BCE cu privire la constatări sunt incluse într-o anexă la raport. BCE consideră binevenite rezultatele auditului și recomandările formulate de CCE, care vor contribui la îmbunătățirea în continuare a proceselor. BCE își menține angajamentul de a aplica cele mai înalte standarde în materie de supraveghere bancară și de a-și consolida practicile de supraveghere.

CCE a finalizat, de asemenea, acțiunile întreprinse în urma auditului său din 2016 – Raportul special nr. 29/2016 „Mecanismul unic de supraveghere – un început bun, dar sunt necesare îmbunătățiri suplimentare”. Rezultatele au fost publicate ca anexă la Raportul special privind supravegherea în UE a riscului de credit al băncilor.

5.2 Transparență și comunicare

În anul 2023, președintele și vicepreședintele Consiliului de supraveghere au susținut 26 de discursuri, iar reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere, 12. Împreună, au acordat mass-media 32 de interviuri și au publicat nouă articole pe blog și articole de opinie. Președintele a organizat, de asemenea, două conferințe de presă privind rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP) pentru 2022 și 2023. Supravegherea bancară a BCE a publicat patru episoade de podcast și 28 de comunicate de presă și alte articole, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, linii directoare adresate băncilor și statistici în materie de supraveghere. Buletinul trimestrial Supervision Newsletter, o publicație digitală cu 10 000 de abonați, a furnizat informații și actualizări cu privire la proiectele și constatările în materie de supraveghere în curs.

În 2023, Supravegherea bancară a BCE a publicat rezultatele testării la stres și a lansat patru consultări publice. Aceste consultări s-au referit la practicile solide de gestionare și guvernanță a riscului de credit al contrapartidei, la versiunea revizuită a Ghidului BCE privind modelele interne, la Ghidul privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor și la proiectul de ghid privind raportarea conglomeratelor financiare cu privire la concentrările semnificative de riscuri și la tranzacțiile intragrup. Ca răspuns la turbulențele din sectorul bancar elvețian, Supravegherea bancară a BCE a clarificat rapid normele privind rezoluția bancară aplicate în UE. De asemenea, BCE a făcut schimb de informații cu privire la mai multe cazuri de sancțiuni și a publicat rezultatele unei evaluări externe a SREP (Secțiunea 1.3.1.7). În plus, BCE a găzduit cea de-a cincea ediție a Forumului BCE privind supravegherea bancară. Pentru a încuraja dialogul dintre Supravegherea bancară a BCE și specialiștii de pe piață, BCE a organizat două reuniuni ale Grupului de contact între Supravegherea bancară și piață, discuțiile concentrându-se asupra perspectivelor riscurilor pentru sectorul bancar european.

BCE a răspuns, în anul 2023, la 1 355 de întrebări din partea publicului pe teme legate de supravegherea bancară. Mai exact, BCE a tratat o petiție în care cetățenii și-au exprimat preocupările cu privire la efectele schimbărilor climatice asupra sectorului financiar european și a răspuns la întrebările referitoare la testarea la stres cu privire la riscurile legate de schimbările climatice. Prin intermediul Centrului pentru vizitatori, BCE a organizat prelegeri privind supravegherea bancară pentru 401 participanți, iar 9 096 de vizitatori (8 903 la fața locului și 193 virtual) au beneficiat de prezentări privind principalele atribuții ale BCE și elementele de bază ale supravegherii bancare europene.

5.3 Dotarea cu personal a Supravegherii bancare a BCE

5.3.1 Angajări

În general, Supravegherea bancară a BCE anunță posturile vacante mai întâi pe plan intern, cu excepția posturilor la nivel de debutant, care sunt publicate pe piața externă. În 2023, Supravegherea bancară a BCE a angajat 40 de candidați din campanii externe pentru posturi pe termen mai lung.

Graficul 11

Numărul de numiri pe categorie de membri ai personalului în 2023

În cadrul exercițiului anual de rotație, 48 de membri ai personalului s-au mutat într-o nouă echipă comună de supraveghere pentru a evita plafonarea în materie de supraveghere și a sprijini propria dezvoltare personală și profesională.

5.3.2 Programe de schimb de experiență

Pe lângă programul de schimb de experiență destinat personalului MUS (Secțiunea 5.4), Supravegherea bancară a BCE s-a alăturat Programului Schuman, care permite personalului din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale și al supravegherii bancare europene să lucreze în diferite instituții la proiecte comune.

Pe lângă schimbul de personal între Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale și BCE, inițiat la 1 februarie 2023, s-au solicitat candidaturi pentru participarea la schimburi de experiență între BCE și Banca Europeană de Investiții, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe și Comitetul unic de rezoluție.

5.3.3 Consolidarea capacităților

În anul 2023, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o evaluare a gradului de pregătire a organizației și a identificat trei domenii de dezvoltare: riscul informatic și cel cibernetic, riscurile legate de schimbările climatice și transformarea digitală.

Această analiză a decalajelor s-a aflat la baza planului de consolidare a capacităților MUS pentru 2024, care va include măsuri pentru o mai bună identificare și corelare a talentelor cu nevoile organizației, formarea profesională și alte oportunități de învățare și va îmbunătăți recrutarea de noi talente. În acest context, pentru anul 2024 au fost alocate 35 de posturi rezervei de flexibilitate a MUS pentru a sprijini inițiativele din cele trei domenii de dezvoltare.

5.3.4 Diversitate și incluziune

Supravegherea bancară a BCE s-a angajat să adopte diversitatea și incluziunea sub toate formele. Echilibrul de gen rămâne o prioritate strategică esențială. Femeile reprezintă 43% din angajații săi. Ponderea femeilor angajate variază ușor de la un nivel ierarhic la altul. La nivelul de analist, ponderea personalului de gen feminin a crescut cu 2 puncte procentuale, ajungând la 52%. La nivel de expert, aceasta s-a redus cu 4 puncte procentuale, ajungând la 39%. Iar la nivel de șef de echipă și la nivel de conducere, aceasta s-a majorat cu 2 puncte procentuale și, respectiv, 1 punct procentual, ajungând la 34% și, respectiv, 35%. BCE va continua să își intensifice eforturile pentru asigurarea echilibrului de gen.

Figura 1

Personalul Supravegherii bancare a BCE, în cifre

5.4 Integrarea în MUS

În 2023, BCE a elaborat, împreună cu autoritățile naționale de supraveghere, un program de formare multidisciplinară de bază privind MUS, care a fost lansat la începutul anului 2024. Programul este deschis tuturor membrilor personalului care lucrează în domeniul supravegherii bancare europene și a fost creat în cooperare cu European University Institute. Scopul său este de a crea un nivel comun de competențe tehnice și cunoștințe pe teme esențiale și emergente în materie de supraveghere.

Noile conținuturi și funcționalități adaptate la nevoile utilizatorilor au contribuit la transformarea SSMnet – platforma comună de schimb de informații și cunoștințe – într-un canal mai eficace de comunicare directă la nivelul supravegherii bancare europene. Contribuitorii din partea tuturor autorităților naționale de supraveghere și a BCE au produs conținut antrenant, informând cititorii despre activitățile interne, reuniunile importante și rezultatele sondajului periodic la nivelul MUS privind colaborarea, printre alte teme.

Pentru a consolida această cultură comună a supravegherii, în 2023 a fost elaborată o inițiativă majoră de integrare, care a fost lansată la începutul anului 2024. Obiectivul acestei inițiative este ca cel de-al zecelea an aniversar al MUS să devină un „an al integrării”, în care toate autoritățile naționale de supraveghere și BCE să ofere angajaților oportunități sporite de interconectare.

Ca parte a programului de schimb de experiență al MUS, în anul 2023 au fost organizate schimburi de personal cu instituții partenere consacrate (Autorité de contrôle prudentiel et de résolution și Banco de España), precum și cu unele noi (Banca d’Italia și De Nederlandsche Bank). Aceste schimburi profesionale între personalul BCE și cel al autorităților naționale de supraveghere sunt esențiale pentru facilitarea unor parcursuri profesionale integrate în cadrul supravegherii bancare europene. La schimburile de experiență au participat 15 perechi de membri ai personalului.

De asemenea, a existat o cooperare mai strânsă pe teme principale în materie de supraveghere. Peste 50 de membri ai personalului de supraveghere din cadrul autorităților naționale de supraveghere au fost integrați cu succes în grupuri de experți pentru colaborare hibridă. În cadrul unui program-pilot, comunitatea de la fața locului a lansat două centre de competență pentru domenii de risc specifice cu scopul de a consolida în continuare colaborarea și schimbul de expertiză între inspectori. Totodată, în vederea consolidării în continuare a colaborării, au fost identificate cele mai bune practici privind schimbul de cunoștințe și funcționarea rețelelor MUS.

Întrucât o colaborare mai strânsă este legată de planificarea integrată, a fost implementat cadrul de toleranță la risc pentru a sprijini evaluările în scopul supravegherii și a facilita transpunerea priorităților strategice în planificarea în scopul supravegherii (Secțiunea 1.3.1).

5.5 Agenda digitală a MUS

Pe măsură ce sectorul bancar devine tot mai complex, iar resursele de supraveghere tot mai limitate, supravegherea bancară europeană s-a orientat către digitalizare pentru a ține pasul cu schimbările din peisajul bancar și a contracara riscurile emergente în materie de supraveghere. În acest scop, începând cu anul 2020 supravegherea bancară europeană a înscris agenda digitală pe lista de priorități și a investit într-un portofoliu de tehnologii de supraveghere (SupTech).

În prezent, pot fi utilizate aproximativ 14 instrumente SupTech, care răspund în mod eficace diverselor nevoi ale autorităților de supraveghere. De exemplu, Navi – o platformă de analiză de rețea și vizualizare avansată – extrage informații esențiale din datele conectate, precum structurile de proprietate ale instituțiilor semnificative. Între timp, Agora oferă acces centralizat la toate datele prudențiale utilizate în supravegherea bancară europeană.

În timp ce anul 2022 a marcat introducerea mai multor instrumente, în 2023 s-au depus eforturi majore pentru o mai bună conectare și integrare a acestor instrumente în peisajul informatic, precum și pentru extinderea platformelor SupTech, încurajarea adoptării acestora de către autoritățile de supraveghere și explorarea tehnologiilor emergente. Investiția inițială în tehnologie a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea unei infrastructuri de nișă pentru a extinde aplicarea inteligenței artificiale (IA). Un exemplu notabil îl constituie Laboratorul Virtual, care este o platformă de tip cloud de ultimă generație și care, pe lângă faptul că a consolidat colaborarea și schimburile digitale de informații, a permis, de asemenea, utilizatorilor să exploreze tehnologii inovatoare, precum aplicațiile de IA generativă. Aceasta a inclus interogarea datelor de supraveghere utilizând limbajul natural și testarea funcționalităților roboților de chat pentru reglementările și metodologiile în materie de supraveghere.

În plus, primul ciclu de strategie al agendei digitale a MUS s-a încheiat în 2023, cu punerea în aplicare integrală a Planului de digitalizare a MUS. O nouă strategie digitală a MUS este în curs de elaborare pentru perioada 2024-2028. Unul dintre obiectivele principale ale noii strategii îl constituie crearea unui centru de supraveghere unificat, care să reunească cele mai solicitate date, noutăți, aplicații și sisteme informatice.

Nu în ultimul rând, supravegherea bancară europeană a început să pună în aplicare un model operațional pentru agenda sa digitală în regim permanent, ceea ce implică consolidarea echipelor interne și reducerea dependenței de consultanți externi pentru dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor și platformelor SupTech. În acest context, BCE a lansat inițiativa privind centrul SupTech, în cadrul căreia unele ANC vor elabora și comunica soluții SupTech care să fie utilizate în cadrul MUS.

5.6 Procesul decizional

5.6.1 Reuniunile și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 20 de ori în 2023. Ca urmare a relaxării în continuare a restricțiilor pandemice, au avut loc cinci ședințe la Frankfurt pe Main și una la Dubrovnik. Toate celelalte ședințe s-au desfășurat în sistem de videoconferință.

În plus, Consiliul de supraveghere a organizat două puncte de contact pentru schimbul de informații privind evoluțiile financiare de actualitate, precum și un seminar pe teme de interes din perspectiva supravegherii. La invitația Banca d’Italia, Consiliul de supraveghere a organizat, de asemenea, o reuniune strategică restrânsă la Roma în octombrie 2023, în cadrul căreia membrii au discutat despre perspectivele integrării în MUS, despre acțiunile întreprinse în urma raportului grupului de experți privind SREP, despre modalități de a spori eficacitatea supravegherii și despre prioritățile ABE pentru 2024.

Comitetul director^[57] al Consiliului de supraveghere a organizat patru ședințe în 2023, toate în sistem de videoconferință.

Comitetul director a organizat alte 13 ședințe, cu accent pe digitalizare, simplificarea proceselor MUS și integrarea la nivelul MUS. Toate aceste reuniuni au avut loc în sistem de videoconferință, participarea fiind deschisă tuturor membrilor Consiliului de supraveghere care și-au exprimat interesul.

În urma publicării unui anunț de post vacant în luna mai, la 13 septembrie 2023 Consiliul guvernatorilor BCE, pe baza unei liste restrânse de candidați comunicată anterior Parlamentului European și Consiliului UE, a numit-o pe Claudia Buch pentru a-i succeda lui Andrea Enria în funcția de președinte al Consiliului de supraveghere începând de la data de 1 ianuarie 2024. Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European a organizat o audiere publică cu dna Buch la 20 septembrie și a votat în favoarea acesteia. Numirea propusă de BCE a fost ulterior aprobată de Parlamentul European în cadrul unei sesiuni plenare din 3 octombrie și confirmată de o decizie de punere în aplicare a Consiliului UE la 19 octombrie 2023, cu data de aplicare la 1 ianuarie 2024.

În anul 2023, BCE a adoptat 2 403 decizii de supraveghere^[58] privind entități supravegheate specifice (Figura 2). Dintre acestea, 1 286 de decizii au fost adoptate de șefi ai unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 1 117 decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor, în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Aceste cifre includ 189 de operațiuni^[59] (precum înființarea de sucursale) pe care BCE le-a aprobat implicit prin absența unei obiecții în termenele legale.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la evaluările competenței și onorabilității (48,4%), fondurile proprii (9,6%), competențele naționale (7,9%), modelele interne (7,7%), SREP (4,7%) și raportările ad-hoc (4,7%).

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise spre adoptare Consiliului guvernatorilor, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale. Aceste decizii s-au referit îndeosebi la exercițiul de testare la stres privind reziliența cibernetică efectuat de MUS în 2024, la rezultatele finale ale testării la stres la nivelul UE efectuate de ABE în 2023, la modalitățile și aspectele operaționale ale publicării penalităților cu titlu cominatoriu impuse de BCE, la prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026 și la politica de evaluare a competenței și onorabilității pentru evaluarea expertizei în ceea ce privește riscurile asociate tehnologiilor informației și comunicațiilor și riscul de securitate în cadrul consiliilor de administrație ale băncilor. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au fost alcătuite din reprezentanți ai BCE și ai ANC care au desfășurat activități pregătitoare pe teme precum revizuiri ale metodologiei de evaluare a rezilienței operaționale, riscul operațional și riscul informatic care urmează să fie implementate în ciclul SREP 2024 și calibrarea metodologiilor de stabilire a orientărilor din Pilonul 2 și a orientărilor din Pilonul 2 pentru riscul asociat efectului de levier excesiv.

Totodată, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au avut ca rezultat ghiduri, rapoarte și revizuiri cu caracter public, precum Ghidul BCE privind procedurile referitoare la participațiile calificate.

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor sale prin procedură scrisă.^[60]

32 dintre cele 113 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în 2023 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză.

Figura 2

Decizii ale Consiliului de supraveghere în 2023

5.6.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

Comitetul administrativ de control este un organism al BCE format din membri care sunt independenți în mod individual și colectiv față de BCE și cărora le este încredințată misiunea controlării deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor cu privire la aspecte legate de supraveghere, pe baza unei cereri de control admisibile.

În anul 2023, Comitetul administrativ de control a primit patru cereri de control administrativ al deciziilor de supraveghere ale BCE (Tabelul 5). Una dintre aceste cereri a fost retrasă de solicitant după ce BCE a clarificat chestiunea împreună cu solicitantul în afara procedurii Comitetului administrativ de control.

Dintre celelalte trei solicitări, două s-au referit la retragerea autorizațiilor bancare de către BCE. În ambele situații, după audierea solicitantului, Comitetul administrativ de control a propus Consiliului de supraveghere ca decizia să fie înlocuită de o decizie cu un conținut identic. În al treilea caz, după audierea solicitantului, Comitetul administrativ de control a adoptat un aviz în care a propus Consiliului de supraveghere să înlocuiască decizia cu o decizie care stabilește aceleași măsuri de supraveghere. De asemenea, Comitetul administrativ de control a transmis Consiliului de supraveghere informațiile noi furnizate de solicitant și le-a inclus în aviz.

În luna mai 2023, un interviu cu președintele Comitetului administrativ de control, Pentti Hakkarainen, a fost publicat în Supervision Newsletter. În cadrul interviului, acesta explică modul de funcționare și planul de lucru al Comitetului administrativ de control pentru anii următori.

În 2023, Comitetul administrativ de control a fost prezidat de Pentti Hakkarainen. Ceilalți membri ai săi au fost André Camilleri (vicepreședinte din mai 2023), F. Javier Aríztegui Yáñez, René Smits și Christiane Campill (membră din martie 2023, anterior membră supleantă). Damir Odak a fost membru supleant. Structura actuală a Comitetului administrativ de control este disponibilă pe pagina web a BCE dedicată Comitetului administrativ de control.

5.6.3 Domeniile de interes ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu Decizia BCE 2014/4^[61], Consiliul guvernatorilor numește patru reprezentanți ai BCE în Consiliul de supraveghere.

Actualii reprezentanți ai BCE în Consiliul de supraveghere sunt Kerstin af Jochnick, Edouard Fernandez-Bollo, Elizabeth McCaul și Anneli Tuominen.

În activitatea lor zilnică, reprezentanții oferă sprijin președintelui și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere și reprezintă Supravegherea bancară a BCE pe plan intern și extern.

Întrucât mandatele lui Kerstin af Jochnick, Edouard Fernandez-Bollo și Elizabeth McCaul vor lua sfârșit în 2024, domeniile de interes ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere vor fi redistribuite la numirea succesorilor acestora.

5.7 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari, cadrele de conducere și membrii personalului BCE. Acesta cuprinde Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și privind principiile Cadrului etic pentru Mecanismul unic de supraveghere. Implementarea și dezvoltarea în continuare a cadrului sunt sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de Comitetul de etică și conformitate.

De la 1 ianuarie 2023, toți înalții funcționari ai BCE au făcut obiectul unor norme și obligații de transparență sporite în ceea ce privește tranzacțiile financiare private. Conform noilor norme, funcționarii trebuie să obțină în prezent o autorizație prealabilă și pentru vânzarea de active reziduale sau exercitarea oricăror drepturi asociate acestora și să furnizeze liste ale tranzacțiilor financiare private efectuate în cursul anului calendaristic.

În conformitate cu atribuțiile sale, Comitetul de etică a efectuat o evaluare anuală a declarațiilor de interese ale membrilor Consiliului de supraveghere înainte de publicarea acestora pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. De asemenea, Comitetul a răspuns solicitărilor de consultanță transmise de înalții funcționari ai BCE implicați în supravegherea bancară și, în acest context, a emis 13 avize, majoritatea acestora referindu-se la activități private și postangajare. Avizele Comitetului de etică sunt publicate pe website-ul BCE la șase luni de la data emiterii acestora.

În anul 2023, Biroul de conformitate și guvernanță și-a continuat eforturile în vederea digitalizării pentru a oferi personalului consiliere etică într-un mod mai rapid, mai sigur și mai ușor de utilizat. Pe lângă un robot de chat pe aspecte legate de etică, ce oferă răspunsuri la întrebări directe, personalul BCE poate utiliza acum o platformă internă pentru a accesa modele pentru transmiterea informațiilor și pentru a monitoriza măsurile adoptate în urma acestora. Noul instrument poate fi accesat pe mai multe dispozitive. În 2023, 2 767 de cereri au necesitat contribuții din partea personalului Biroului de conformitate și guvernanță, comparativ cu 1 690 de cereri în 2022. Aproximativ 44% dintre cererile de consiliere au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE.

Graficul 12

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2023

(număr de cereri)

Pe lângă cursurile de formare specializate și programele de învățare online, Biroul de conformitate și guvernanță a organizat în luna octombrie campanii de informare cu privire la cadrul etic, precum Zilele porților deschise pe teme de etică pentru noii angajați și un Sezon al sensibilizării cu privire la etică, ce au inclus contribuții la luna de sensibilizare cu privire la securitatea cibernetică. Ziua Mondială a Eticii din 2023 dedicată tuturor membrilor personalului s-a concentrat, printre altele, asupra normelor privind tranzacțiile financiare private, a perioadei post-angajare, a întâlnirilor cu părți externe și a importanței exprimării deschise.

Pentru a evita situațiile reale sau percepute de tip „ușă turnantă”, Biroul de conformitate și guvernanță a evaluat posibilele conflicte de interese generate de membrii personalului care iau în considerare oferte de locuri de muncă în sectorul privat și a oferit consiliere cu privire la normele aplicabile și la măsurile de atenuare. În ceea ce privește membrii personalului implicați în supravegherea bancară care au demisionat în anul 2023, două cazuri au necesitat o interdicție temporară privind asumarea unei alte activități ocupaționale, în conformitate cu cadrul etic. În șapte cazuri au fost impuse măsuri de siguranță suplimentare, precum realocarea de sarcini, transferul personalului în alte posturi și/sau reducerea drepturilor de acces pentru a evita o situație de tip „ușă turnantă”, internalizând practic perioada de așteptare (cooling-off period).

BCG a organizat exercițiul său periodic de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului și ale înalților funcționari ai BCE. Similar anilor precedenți, exercițiul a identificat numai un număr limitat de situații de neconformitate, dintre care mai puțin de 40% s-au referit la personalul Supravegherii bancare a BCE. Niciuna dintre situațiile respective nu a presupus o conduită defectuoasă intenționată sau alte cazuri grave de neconformitate.

Comitetul de etică și conformitate este un forum de schimb de experiență și colaborare în cadrul Eurosistemului și al MUS pe teme legate de etică și integritate. În 2023, activitățile sale au inclus înființarea unui grup operativ privind riscul de conduită care să compare, să îmbunătățească și să armonizeze cadrele existente pentru evaluarea riscului de conduită și procesele de monitorizare și raportare existente în cadrul ANC. BCE a prezentat cadrul său privind riscul de conduită pentru contractanți și implicațiile sale asupra contractanților din cadrul MUS, cu ocazia unei ședințe a Comitetului de etică și conformitate.

5.8 Aplicarea principiului separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2023, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE^[63], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare funcție de politică a trebuit să demonstreze că informațiile pe care le solicita de la o altă funcție de politică erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, este necesară aprobarea Comitetului executiv pentru schimbul de date neanonimizate de raportare comună (COREP) și de raportare financiară (FINREP), alte date brute și informații care conțin evaluări sau recomandări de politică. Compartimentele organizatorice din cadrul celor două funcții de politică ale BCE au făcut schimb de astfel de date în conformitate cu cadrul aprobat și revizuit periodic de Comitetul executiv.

În cazul în care informațiile solicitate se refereau la date anonimizate sau informații sensibile care nu au legătură cu politicile, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de către funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39.

În luna mai 2023, Comitetul executiv a decis să autorizeze schimbul de informații confidențiale între cele două funcții pe baza articolului 8 din Decizia BCE/2014/39, având în vedere evoluțiile negative de pe piață care puteau pune în pericol lichiditatea pieței și stabilitatea financiară. Autorizația, acordată pe baza principiului necesității de a cunoaște, a fost revizuită și prelungită lunar până la sfârșitul lunii iunie 2023. Partajarea de date referitoare la impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra sectorului bancar – care a fost activată în temeiul dispoziției de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39 în februarie 2022 – continuă, sub rezerva unei cerințe stricte privind necesitatea de a cunoaște. Exceptarea aplicată schimburilor de date bancare colectate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost sistată în octombrie 2023.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.

5.9 Cadrul de raportare a datelor și gestionarea informațiilor

5.9.1 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

În anul 2023, BCE și ANC au continuat să înregistreze progrese semnificative în implementarea măsurilor de armonizare în continuare a practicilor comune de colectare a datelor de supraveghere utilizând „abordarea secvențială”. Cerința ca ANC să transmită imediat către BCE datele de supraveghere comunicate a fost pusă în practică, iar actualizările aferente ale cadrului juridic al BCE au fost efectuate (Capitolul 7).

Platforma centralizată de transmitere de date (Centralised Submission Platform – CASPER) a BCE, care avea peste 3 400 de utilizatori interni și externi în 2023, este în curs de actualizare pentru a permite validarea, la momentul recepționării, a datelor primite în raport cu alte seturi de date ale BCE.

Ca răspuns la o recomandare din partea Direcției audit intern, BCE, în colaborare cu ANC, a început să lucreze la un set clar de norme pentru a stabili caracterul semnificativ al datelor de supraveghere retransmise, în limitele sferei de aplicare a standardelor tehnice de punere în aplicare ale ABE privind raportarea în scopuri de supraveghere. A fost lansat un exercițiu-pilot pentru a defini criteriile de identificare a retransmiterilor semnificative și a colecta explicații detaliate pentru retransmiteri, atunci când acestea încalcă pragurile de reglementare sau de semnificație relevante.

BCE a lansat, de asemenea, raportul administratorilor privind guvernanța și calitatea datelor,^[64] care cuprinde un set de indicatori cantitativi și un chestionar adresat băncilor și urmărește să încurajeze responsabilitatea organelor de conducere, precum și să identifice și să reducă, eventual, deficiențele structurale ale băncilor în ceea ce privește agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea acestora.

În 2023, BCE a extins conținutul statisticilor sale bancare trimestriale în materie de supraveghere, adăugând noi indicatori privind marja netă de dobândă, o defalcare suplimentară a indicatorului de finanțare stabilă netă și o repartizare pe contrapartide a titlurilor de natura datoriei. Totodată, în luna mai 2023 BCE a publicat un nou set de date statistice bancare agregate pentru instituțiile mai puțin semnificative, care acoperă indicatori-cheie privind capitalul, profitabilitatea, lichiditatea și calitatea activelor.

La sfârșitul anului 2023, BCE a publicat informații aferente Pilonului 3 pentru băncile individuale, completând indicatorii de capital și de lichiditate selectați și modelele de calitate a creditului cu informații privind expunerile băncilor la riscurile de mediu. BCE a efectuat un exercițiu de reconciliere între raportările aferente Pilonului 3 selectate și raportarea în scopuri de reglementare, ceea ce a condus la îmbunătățiri substanțiale ale consecvenței datelor.

5.9.2 Gestionarea informațiilor

Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS) al MUS cuprinde suita de sisteme pentru procesele de supraveghere. IMAS găzduiește aplicațiile destinate procedurilor SREP, toate fluxurile principale de lucru aferente supravegherii, un serviciu de date pentru extragerea și analizarea raportărilor în scopul supravegherii (IDRA), precum și o aplicație care permite entităților supravegheate să se conecteze digital cu autoritățile de supraveghere și să transmită cereri și notificări prin intermediul formularelor online (portalul IMAS).

În 2023, infrastructura tehnică aflată la baza IMAS a fost complet regândită. În prezent, sistemul beneficiază de o tehnologie de ultimă generație și este mai eficient, mai modulabil și mai ușor de întreținut. De asemenea, acesta a fost adaptat la modificările survenite în sistemul financiar și în cadrul de reglementare a acestuia, precum și la metodologia și strategia MUS. Noile caracteristici din 2023 au inclus (i) modificări pentru a reflecta actualizările și calibrările aduse metodologiei SREP, inclusiv instrumente specifice pentru analiza comparativă și analiza orizontală; (ii) o restructurare a modulului de planificare a Programului de supraveghere prudențială; (iii) ajustări ale raportărilor generate pentru organele de decizie din cadrul MUS; (iv) actualizări ale modulului pentru evaluarea caracterului semnificativ și ale registrului instituțiilor supravegheate; și (v) îmbunătățirea trasabilității și a controalelor interne la nivelul tuturor proceselor de supraveghere sprijinite de IMAS.

În 2023, portalul IMAS a fost, de asemenea, optimizat cu o interfață cu utilizatorul reînnoită, care simplifică navigarea. Au fost adăugate noi procese de supraveghere, în special pentru: (i) prezentarea de benzi cu date istorice privind împrumuturile, ca parte a evaluărilor calității creditului în cadrul inspecțiilor la fața locului; (ii) noua procedură care permite băncilor și autorităților de supraveghere să monitorizeze remedierea constatărilor și măsurile conexe; și (iii) extinderea formularului unificat de intrare pentru cererile de evaluare a competenței și onorabilității aferente instituțiilor bulgare și croate.

Utilizarea portalului IMAS a sporit semnificativ în 2023 și au fost depuse peste 3 900 de procese noi, inclusiv cereri de evaluare a competenței și onorabilității, notificări privind procedura de „pașaport”, achiziții propuse de participații calificate, autorizații noi, aprobări și exceptări ale societăților financiare holding, notificări privind modificări nesemnificative ale modelelor și notificări privind acordurile de externalizare. Mai exact, utilizarea portalului IMAS pentru transmiterea cererilor de evaluare a competenței și onorabilității și pentru monitorizarea progreselor acestora a crescut de la 89% în 2022 la 96% în 2023.

Nu în ultimul rând, începând de la 1 septembrie 2023 a fost implementat instrumentul de citire automată, Heimdall, pentru notificările privind competența și onorabilitatea. Heimdall extrage informații transmise de bănci prin intermediul portalului IMAS, cum ar fi chestionarele, și analizează conținutul acestora înainte ca responsabilii de caz să verifice și să finalizeze evaluarea utilizând un instrument de evaluare bazată pe riscuri. Utilizarea Heimdall și a instrumentului de evaluare bazată pe riscuri consolidează eficiența procesului de evaluare a competenței și onorabilității și asigură consecvența la nivelul tuturor evaluărilor.

6 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

6.1 Cheltuieli aferente anului 2023

Regulamentul privind MUS prevede ca BCE să aloce resurse adecvate pentru îndeplinirea cu eficacitate a atribuțiilor sale de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii directe și indirecte de către BCE. Aceasta din urmă depune toate eforturile necesare pentru a-și reprioritiza și optimiza resursele în vederea asigurării faptului că supravegherea bancară își poate îndeplini atribuțiile în mod adecvat într-un context în continuă schimbare, îmbunătățindu-și astfel eficacitatea și limitând costurile în concordanță cu angajamentul de stabilizare a costurilor asumat de întreaga organizație.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE. Cheltuielile suportate constau în cheltuieli directe aferente funcției de supraveghere bancară a BCE. Funcția de supraveghere se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport ale BCE^[65].

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget, alcătuit din membri provenind de la toate băncile centrale naționale din Eurosistem și de la BCE. Comitetul pentru buget asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

În anul 2023, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE s-au ridicat la 653,5 milioane EUR, în concordanță cu estimarea de 649,0 milioane EUR comunicată în luna martie 2023 și cu 7,4% sub plafonul bugetar al BCE pentru atribuțiile de supraveghere în 2023, în valoare de 705,6 milioane EUR.

Clasificările furnizate în Tabelul 6 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative), în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind taxele^[66].^[67] Tabelul 7 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate.

În 2023, cheltuielile aferente atribuțiilor de supraveghere (653,5 milioane EUR) au crescut cu 10,1% comparativ cu 2022, când s-au situat la 593,8 milioane EUR. Această majorare se observă în cazul tuturor atribuțiilor principale de supraveghere și reflectă creșterea costurilor de personal, precum și primul an complet de revenire la niveluri normale ale activității în domeniul supravegherii bancare după pandemie. Totodată, aceasta reflectă introducerea de noi servicii informatice legate de proiectele din domeniul tehnologiei de supraveghere (SupTech) și evoluțiile continue la nivelul altor sisteme informatice de supraveghere bancară. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Secțiunea 5.9. Nu în ultimul rând, această creștere reflectă efectele inflației și ale prețurilor ridicate ale produselor energetice. Majorarea cu 20,4% a cheltuielilor cu atribuțiile macroprudențiale reflectă testarea la stres bienală efectuată de Autoritatea bancară europeană în 2023.

În vederea suplimentării resurselor sale interne, BCE apelează la serviciile de asistență ale unor consultanți externi, care furnizează fie cunoștințe de specialitate, fie consultanță integrată, sub îndrumarea personalului intern calificat, pentru a completa resursele interne în perioadele cu volum mare de activitate. În anul 2023, BCE a cheltuit 33,9 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor principale de supraveghere, în scădere cu 6,9 milioane EUR față de 2022, mai ales ca urmare a internalizării resurselor pentru misiunile la fața locului. Aceste cheltuieli au inclus 9,4 milioane EUR pentru dezvoltarea sistemelor informatice, 8,3 milioane EUR pentru evaluările calității activelor și 16,2 milioane EUR pentru îndeplinirea unor atribuții de supraveghere la fața locului, inclusiv misiuni transfrontaliere. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Capitolul 1. Totodată, au fost suportate costuri pentru consultanță în valoare de 11,2 milioane EUR. Aceste costuri au provenit din domenii care sprijină funcția de Supraveghere bancară a BCE și au fost legate, în principal, de operarea și întreținerea evolutivă a sistemelor informatice.

În 2023, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor aferente deplasărilor profesionale legate de activitățile de supraveghere bancară, acestea situându-se la 11,3 milioane EUR, în creștere față de 6,8 milioane EUR în 2022. Aceasta reflectă faptul că 2023 a fost primul an complet în care deplasările profesionale au fost nerestricționate după pandemie.

Repartizarea costurilor între cheltuielile care pot fi atribuite direct atribuțiilor de supraveghere ale BCE și cheltuielile cu serviciile comune a fost, în linii mari, similară anului anterior (Graficul 13).

Graficul 13

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

(milioane EUR)

Cheltuielile care pot fi atribuite direct cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere; inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de evaluările cuprinzătoare); alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi deplasările în interes profesional și formarea profesională; instrumente specializate de tehnologia informației, precum IMAS, platforma STAR (Stress Test Account Reporting) și proiectele asociate, precum și evoluții avansate din domeniul SupTech.

Categoria serviciilor comune cuprinde servicii care sunt utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere bancară.^[68] Costurile serviciilor comune se repartizează între fiecare funcție utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, cum ar fi cel exprimat în echivalent de normă întreagă, spațiile pentru birouri și numărul de solicitări de traducere. Având în vedere angajamentul său de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, BCE optimizează periodic indicatorii de alocare a costurilor.

În anul 2023, cheltuielile efective totale s-au cifrat la 653,5 milioane EUR. Cheltuielile care pot fi atribuite direct s-au cifrat la 403,0 milioane EUR, iar cele aferente serviciilor comune s-au ridicat la 250,5 milioane EUR, reprezentând 61,7% și, respectiv, 38,3% din cheltuielile efective suportate (care sunt, în linii mari, similare celor din anul 2022, când au fost de 59,2% și, respectiv, 40,8%). Amortizarea IMAS și STAR a contribuit la cheltuielile aferente proiectelor de tehnologia informației și proiectelor conexe care pot fi atribuite direct, în valoare de 22,9 milioane EUR în 2023.

Un procent de 70,7% din creșterea globală de 59,7 milioane EUR a cheltuielilor efective pentru 2023 provine din costurile de personal (42,2 milioane EUR). În anul 2022, costurile de personal au scăzut în urma unei ajustări a evaluării beneficiilor pe termen lung pe seama ratei de actualizare semnificativ mai ridicate aplicate în evaluarea actuarială. În 2023, numărul mediu mai mare de membri ai personalului care lucrează pentru Supravegherea bancară a BCE, inclusiv personalul necesar pentru testările la stres bienale derulate de Autoritatea bancară europeană și pentru internalizarea parțială a costurilor de consultanță asociate inspecțiilor la fața locului și investigațiilor privind modelele interne, precum și ajustările salariale au condus la o creștere a costurilor de personal.

În plus, reluarea completă a activității după pandemie nu numai că a condus la o rată mai mare de ocupare a personalului, dar a avut un impact și asupra majorității tipurilor de costuri, de exemplu pentru deplasările profesionale, ceea ce a contribuit, de asemenea, la majorarea globală a costurilor.

Creșterea reziduală poate fi observată la majoritatea celorlalte categorii de costuri, în ceea ce privește atât cheltuielile care pot fi atribuite direct, cât și cele pentru serviciile comune, reflectând, o dată în plus, cu precădere reluarea completă a activității și impactul inflației.

6.2 Perspectivele taxelor de supraveghere ale BCE în 2024

În urma atenuării efectelor pandemiei asupra consumului anticipat al cheltuielilor planificate, BCE și-a ajustat abordarea atunci când a estimat cheltuielile pentru 2024. Creșterea previzionată a consumului la nivelul cheltuielilor planificate a condus la cheltuieli estimate pentru 2024 în valoare de 661,0 milioane EUR. Plafonul bugetar al BCE pentru atribuțiile de supraveghere în anul 2024 este de 698,9 milioane EUR. Aceste cheltuieli planificate, în concordanță cu angajamentul BCE de stabilizare a costurilor, iau în considerare eforturile de reprioritizare și optimizare a resurselor, faptul că Autoritatea bancară europeană nu va efectua testarea la stres în 2024 și internalizarea costurilor de consultanță asociate proiectelor SupTech și misiunilor la fața locului, ambele fiind compensate de o reducere a cheltuielilor de consultanță.

În concordanță cu angajamentul său de stabilizare a costurilor pentru întreaga organizație până în anul 2023, BCE are în vedere stabilizarea cheltuielilor planificate pentru mandatele sale actuale.

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2024, care va fi percepută în 2025, va fi cunoscută numai la sfârșitul perioadei de taxare din 2024 și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar 2024, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile.

Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută pentru fiecare categorie de instituții în 2024 va fi de 95,8% pentru instituțiile semnificative și de 4,2% pentru instituțiile mai puțin semnificative.

6.3 Cadrul privind taxarea în 2023

Alături de Regulamentul privind MUS, Regulamentul privind taxele și decizia asociată^[69] prevăd cadrul juridic în temeiul căruia BCE aplică o taxă anuală de supraveghere pentru cheltuielile suportate în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

6.3.1 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2023

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2023 se ridică la 653,7 milioane EUR. Această sumă se compune aproape în totalitate din costurile anuale efective pentru 2023, în valoare de 653,5 milioane EUR, cu ajustări de 402 266 EUR pentru rambursări (nete) ale băncilor individuale aferente unor perioade de taxare anterioare și de 182 137 EUR pentru dobânzile de întârziere primite, ceea ce reprezintă o ajustare totală de 220 129 EUR.

De asemenea, taxa anuală de supraveghere poate fi ajustată pentru a ține seama de sumele anulate care nu au putut fi colectate. O astfel de ajustare nu a fost necesară în 2023.

Suma care urmează să fie recuperată prin taxele anuale de supraveghere este divizată în două părți, în funcție de statutul entităților supravegheate (semnificative sau mai puțin semnificative), reflectând diferitele grade ale controlului în scopuri de supraveghere aplicat acestora de BCE. Cheltuielile sunt alocate categoriilor de instituții pe baza unei metodologii care permite îmbunătățiri permanente și ajustări oportune, asigurând optimizarea continuă, în timp, a alocării.

Pentru 2023, suma totală percepută instituțiilor semnificative este de 626,5 milioane EUR, în timp ce pentru instituțiile mai puțin semnificative, aceasta se ridică la 27,2 milioane EUR, reprezentând 95,8% și, respectiv, 4,2% din totalul costurilor aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE.

6.3.2 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de entitate sau de grup, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru băncile supravegheate.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

6.4 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere ale BCE

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). La calcularea taxelor anuale de supraveghere nu sunt luate în considerare nici veniturile aferente, nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate, sumele aferente fiind înregistrate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2023, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate s-au ridicat la 17,9 milioane EUR.

7 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru autoritățile naționale competente [menționate la articolul 9 alineatul (1) paragraful 3 din Regulamentul privind MUS și la articolul 22 din Regulamentul-cadru privind MUS]. Această secțiune conține lista instrumentelor juridice referitoare la supravegherea bancară care au fost adoptate de BCE în 2023 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe EUR-Lex. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.

7.1 Regulamentele BCE

BCE/2023/20
Regulamentul (UE) 2023/1678 al Băncii Centrale Europene din 17 august 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/534 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (BCE/2015/13) (BCE/2023/20) (JO L 216, 1.9.2023, p. 93)

7.2 Instrumente juridice ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2023/2
Decizia (UE) 2023/656 a Băncii Centrale Europene din 28 februarie 2023 privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2022 (BCE/2023/2) (JO L 81, 21.3.2023, p. 42)

BCE/2023/5
Decizia (UE) 2023/672 a Băncii Centrale Europene din 10 martie 2023 privind delegarea competenței de a adopta decizii referitoare la inspecțiile la fața locului și la investigațiile privind modelele interne (BCE/2023/5) (JO L 84, 23.3.2023, p. 18)

BCE/2023/6
Decizia (UE) 2023/673 a Băncii Centrale Europene din 14 martie 2023 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru a adopta decizii delegate referitoare la inspecțiile la fața locului și la investigațiile privind modelele interne (BCE/2023/6) (JO L 84, 23.3.2023, p. 24)

BCE/2023/11
Decizia (UE) 2023/864 a Băncii Centrale Europene din 13 aprilie 2023 de modificare a Deciziei BCE/2014/16 privind instituirea unui comitet administrativ de control și normele de funcționare ale acestuia (BCE/2023/11) (JO L 112, 27.4.2023, p. 46)

BCE/2023/18
Decizia (UE) 2023/1681 a Băncii Centrale Europene din 17 august 2023 privind transmiterea către Banca Centrală Europeană de date de supraveghere raportate autorităților naționale competente de către entitățile supravegheate (BCE/2023/18) (JO L 216, 1.9.2023, p. 105)

BCE/2023/19
Decizia (UE) 2023/1680 a Băncii Centrale Europene din 17 august 2023 privind raportarea de către autoritățile naționale competente a planurilor de finanțare ale entităților supravegheate către Banca Centrală Europeană (BCE/2023/19) (JO L 216, 1.9.2023, p. 98)

BCE/2023/24
Decizia (UE) 2023/2530 a Băncii Centrale Europene din 28 septembrie 2023 privind delegarea competenței de a adopta decizii de a nu formula obiecții față de măsurile macroprudențiale preconizate ale autorităților naționale competente sau ale autorităților naționale desemnate (BCE/2023/24) (JO L, 2023/2530, 24.11.2023)

BCE/2023/26
Decizia (UE) 2023/2531 a Băncii Centrale Europene din 24 octombrie 2023 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru a adopta decizii delegate de a nu formula obiecții față de măsurile macroprudențiale preconizate ale autorităților naționale competente sau ale autorităților naționale desemnate (BCE/2023/26) (JO L, 2023/2531, 24.11.2023)