1 Introducere

Prioritățile în materie de supraveghere ale MUS reflectă strategia pe termen mediu a Supravegherii bancare a BCE pentru următorii trei ani. Acestea sunt stabilite de Consiliul de supraveghere, sunt revizuite anual și se bazează pe o evaluare cuprinzătoare a principalelor riscuri și vulnerabilități ale instituțiilor supravegheate. Prioritățile țin seama, de asemenea, de rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP)^[1] și de progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile din anii anteriori. Acestea sprijină o alocare eficientă a resurselor de supraveghere disponibile și pot fi ajustate de o manieră flexibilă, dacă acest lucru este justificat de modificările survenite în peisajul riscurilor.

Instituțiile supravegheate au gestionat cu succes șocurile macrofinanciare și geopolitice nefavorabile din ultimii ani. Fundamentele robuste, precum pozițiile solide de capital și rezervele de lichiditate sau nivelurile mai scăzute ale creditelor neperformante, au ajutat băncile să facă față dificultăților generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) și perturbările aferente la nivelul lanțurilor de aprovizionare, de războiul dus de Rusia în Ucraina și șocul ulterior asociat ofertei de produse energetice, precum și de situațiile de dificultate recente ale unor bănci americane și elvețiene. Capacitatea sectorului bancar de a face față unui declin economic sever a fost confirmată și de rezultatele exercițiului de testare la stres la nivelul UE din acest an.^[2]

Privind în perspectivă, sectorul bancar european se confruntă cu mai multe dificultăți care necesită o vigilență sporită din partea autorităților de supraveghere și a băncilor deopotrivă. Deși creșterea accelerată a ratelor dobânzilor a favorizat până în prezent profitabilitatea băncilor, este de așteptat ca mediul caracterizat de rate mai ridicate ale dobânzilor să sporească atât volatilitatea unor surse de finanțare, cât și costurile de finanțare ale băncilor pe termen mediu, într-un moment în care volume substanțiale de finanțare de la banca centrală urmează să fie substituite. În plus, calitatea activelor bancare poate începe să se deterioreze din nou în cazul materializării riscurilor geopolitice sau dacă inflația ridicată, asociată cu înăsprirea condițiilor de finanțare, pune sub semnul întrebării capacitatea gospodăriilor populației și a societăților nefinanciare de a onora serviciul datoriei. Majorarea primelor de risc poate conduce la o nouă reevaluare a activelor financiare și la noi episoade de intensificare a volatilității pe piețele financiare. În acest context, este esențial ca băncile să mențină și să își consolideze în continuare cadrele de gestionare a riscului de credit și pe cele de gestionare a activelor și pasivelor, asigurând, pentru acestea din urmă, că atât riscul de lichiditate și de finanțare, cât și riscul de dobândă asociat portofoliului bancar (interest rate risk in the banking book – IRRBB) sunt acoperite.

Intrarea în dificultate a mai multor bănci de dimensiuni medii din SUA și preluarea unei bănci elvețiene au evidențiat, o dată în plus, că băncile au nevoie de o guvernanță internă solidă și de controale eficace ale riscurilor pentru a face față unei evoluții dinamice a peisajului riscurilor. Intrările în dificultate ale băncilor au subliniat, de asemenea, importanța unui răspuns prompt și eficace în materie de supraveghere și, dacă este necesar, a unor măsuri de escaladare, ori de câte ori practicile băncilor se dovedesc inadecvate, iar măsurile de remediere sunt lente. În acest context, Supravegherea bancară a BCE va aplica treptat mecanismele și instrumentele de escaladare adecvate pentru a se asigura că băncile remediază cu promptitudine și cu succes deficiențele identificate în cadrul priorităților în materie de supraveghere. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește guvernanța, întrucât unele bănci nu au abordat în mod corespunzător unele deficiențe majore, în pofida colaborării de lungă durată cu autoritățile de supraveghere, de exemplu deficiențele legate de funcționarea și capacitățile de coordonare ale organelor de conducere sau de capacitățile de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri. De asemenea, băncile trebuie să se asigure că practicile lor sunt pe deplin aliniate la gestionarea robustă a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. Băncile trebuie să facă acest lucru până la sfârșitul anului 2024 cel târziu, iar Supravegherea bancară a BCE a stabilit, de asemenea, termene intermediare până la care acestea trebuie să îndeplinească anumite cerințe.

Întrucât transformarea digitală a devenit o prioritate pentru multe bănci care încearcă să rămână competitive, este esențial ca acestea să dispună de garanții adecvate pentru a limita posibilele riscurile generate de noile tehnologii și practici comerciale. Investigațiile în scopul supravegherii au arătat că, deși unele bănci au înregistrat deja progrese semnificative în ceea ce privește transformarea lor digitală, altele nu au alocat resursele necesare pentru a-și atinge obiectivele. În plus, amenințările cibernetice în creștere, alimentate de tensiunile geopolitice actuale, și dependența tot mai mare de furnizori de servicii terți subliniază necesitatea ca băncile să rămână reziliente și să asigure continuitatea serviciilor lor critice chiar și în eventualitatea unor perturbări operaționale severe. În acest context și în paralel cu activitățile de supraveghere inițiate ca parte a acestor priorități, băncilor li se va solicita în lunile următoare să își demonstreze capacitatea de a răspunde la astfel de evenimente nefavorabile și de a se redresa în urma lor.

Deși peisajul riscurilor a continuat să evolueze comparativ cu anul trecut, prioritățile în materie de supraveghere și activitățile corespunzătoare stabilite în 2022 rămân, în ansamblu, valabile, abordând în continuare principalele vulnerabilități din sectorul bancar. În pofida stabilității necesare pentru planificarea pe un orizont de trei ani, sunt necesare câteva ajustări pentru a soluționa riscurile evidențiate mai sus.

În contextul priorităților în materie de supraveghere ale MUS pentru perioada 2024-2026, instituțiilor supravegheate li se va solicita, în principal, să își consolideze reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate (prioritatea 1), precum și să accelereze remedierea eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu (prioritatea 2) să înregistreze noi progrese în ceea ce privește transformarea digitală și elaborarea unor cadre robuste de reziliență operațională (prioritatea 3). Figura 1 enumeră șapte vulnerabilități principale ale băncilor, care pot fi încadrate în trei priorități generale.

Obiectivul principal al planificării strategice a Supravegherii bancare a BCE este acela de a elabora o strategie solidă pentru următorii trei ani. Prioritățile promovează eficacitatea și consecvența planificării în materie de supraveghere a activității echipelor comune de supraveghere (ECS) și sprijină o alocare mai eficientă a resurselor, în concordanță cu stabilirea nivelurilor corespunzătoare de toleranță la risc. Astfel, acestea permit autorităților naționale de supraveghere să își stabilească propriile priorități pentru supravegherea, de o manieră proporțională, a instituțiilor mai puțin semnificative. Comunicarea transparentă a priorităților clarifică așteptările în materie de supraveghere pentru bănci, sporește impactul pe care supravegherea îl are asupra creșterii în continuare a rezilienței sectorului bancar și contribuie la asigurarea unor condiții de concurență echitabile.

Secțiunile următoare oferă mai multe detalii privind rezultatele exercițiului de identificare și evaluare a riscurilor derulat în 2023 și definesc prioritățile în materie de supraveghere și programele de lucru corespunzătoare pentru perioada 2024-2026. Supraveghetorii desfășoară și alte activități periodice și ad-hoc, ca parte a interacțiunii lor continue cu băncile și în completarea activității privind prioritățile.

2 Evaluarea riscurilor și prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026

2.1 Mediul de funcționare a instituțiilor supravegheate

Sectorul bancar european și-a demonstrat reziliența ridicată la șocurile externe atunci când tensiunile din sectorul bancar american și cel elvețian din luna martie a acestui an au generat doar efecte de propagare limitate și temporare. Băncile europene s-au dovedit a fi robuste în ceea ce privește capitalul, lichiditatea și calitatea activelor, putându-se baza, de asemenea, pe surse de finanțare și baze de clienți bine diversificate. Profitabilitatea acestora, care a reprezentat ani de-a rândul un motiv de îngrijorare, a cunoscut recent o puternică redresare pe fondul majorării ratelor dobânzilor și a revenit la niveluri care nu se mai înregistraseră de peste un deceniu. Reziliența sporită a sectorului bancar, obținută inclusiv prin consolidarea cadrelor europene de reglementare și de supraveghere, ar putea fi însă pusă din nou la încercare în viitor, așadar nu există motive de satisfacție.

Perspectivele creșterii economice pentru zona euro sunt în continuare grevate de incertitudini pronunțate în contextul înăspririi condițiilor de finanțare și al intensificării tensiunilor geopolitice, în timp ce traiectoriile viitoare ale prețurilor produselor energetice și ale alimentelor sunt supuse unor riscuri în sensul creșterii.^[3] Presiunile inflaționiste sunt cele care definesc în continuare contextul dificil, anticipându-se că nivelul scăzut al creșterii economice în zona euro va persista pe termen scurt. Deși deficiențele din sectorul prelucrător se mențin, activitatea în sectorul serviciilor – principalul motor al creșterii economice până în prezent – ar trebui, de asemenea, să se modereze, având în vedere că efectele generate de redeschiderea economiei se disipează, iar efectul inhibitor exercitat de înăsprirea condițiilor de finanțare și gradul ridicat de incertitudine în rândul consumatorilor rămâne semnificativ. Piața forței de muncă în zona euro a fost rezilientă până în momentul de față, dar cererea de forță de muncă ar putea fi mai lentă în cazul în care activitatea economică stagnează o perioadă mai îndelungată.^[4] Condițiile de creditare au devenit mult mai restrictive din decembrie 2022, iar dinamica creditării a consemnat o încetinire, în condițiile în care înăsprirea rapidă a politicii monetare se transmite din ce în ce mai mult la nivelul economiei reale.^[5]

Inflația totală în zona euro este proiectată să se mențină pe o traiectorie descendentă pe termen mediu, anticipându-se că inflația de bază se va reduce mai gradual.^[6] În cazul în care este necesară o nouă înăsprire a politicii monetare sau dacă ratele dobânzilor se mențin la niveluri mai înalte pe o perioadă mai îndelungată într-un scenariu în care inflația ridicată persistă, perspectivele creșterii economice se pot deteriora, afectând calitatea activelor băncilor. Deși bilanțurile gospodăriilor populației și ale companiilor par, în ansamblu, solide din punct de vedere financiar, îngrijorările cu privire la capacitatea debitorilor de onorare a serviciului datoriei sunt în creștere, în special în ceea ce privește împrumuturile imobiliare. Pe lângă erodarea calității activelor băncilor în eventualitatea unui declin economic, o serie de factori conjuncturali precum taxa bancară constituie un risc separat în sensul scăderii la adresa câștigurilor băncilor în unele țări.

O combinație între tensiunile geopolitice sporite, ratele dobânzilor „mai ridicate pe o perioadă mai îndelungată” și o posibilă încetinire economică în zona euro poate conduce la noi turbulențe pe piețele financiare. Turbulențele manifestate în sectorul bancar din Statele Unite și în cel elvețian la începutul lunii martie, care au generat o reducere abruptă a apetitului pentru risc al băncilor din SUA, s-au propagat doar parțial și temporar la nivelul sectorului bancar european. Efectele de propagare asupra zonei euro s-au menținut limitate și au fost de scurtă durată, volatilitatea piețelor s-a diminuat, iar cotațiile acțiunilor în zona euro s-au redresat la scurt timp după șoc, îndeosebi în sectorul bancar, în timp ce spread-urile obligațiunilor corporative s-au redus din nou. Cu toate acestea, o deteriorare bruscă a perspectivelor economice ar putea declanșa noi episoade de intensificare a volatilității și corecții abrupte ale prețurilor activelor, ceea ce ar conduce la înăsprirea în continuare a condițiilor de finanțare.

2.2 Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026

Prioritățile în materie de supraveghere sunt stabilite după o evaluare holistică a principalelor riscuri și vulnerabilități ale băncilor. Cele trei priorități generale pentru următorii trei ani se axează atât pe riscurile pe termen scurt la adresa sectorului bancar (prioritatea 1), cât și pe necesitatea de a soluționa dificultățile de natură mai structurală pe termen mediu (prioritățile 2 și 3). Fiecare prioritate vizează o serie de vulnerabilități din sectorul bancar, denumite „vulnerabilități prioritare”, pentru care au fost stabilite obiective strategice specifice și au fost elaborate programe de lucru destinate reducerii riscurilor aflate la baza acestora. Interdependența riscurilor se reflectă în conceperea programelor de lucru, menite să consolideze atât eficiența, cât și eficacitatea interacțiunii autorităților de supraveghere cu băncile.

Prioritatea 1: Consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate

Mediul macrofinanciar incert, asociat cu tensiunile geopolitice persistente și cu riscul unor noi episoade de tensiuni financiare, continuă să greveze perspectivele sectorului bancar european. Instituțiile supravegheate trebuie să dea dovadă de prudență, să elaboreze și să urmeze strategii de afaceri reziliente pentru a face față evoluției rapide a mediului macrofinanciar și geopolitic. În acest context, obiectivul principal al Supravegherii bancare a BCE este de a asigura că băncile aflate sub supravegherea sa directă își consolidează reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate. Deși majorarea ratelor dobânzilor a avut până în prezent un impact pozitiv asupra profitabilității, băncile trebuie să fie pregătite să facă față unor surse de finanțare mai volatile, unor costuri de finanțare mai ridicate, unei eventuale scăderi a calității activelor, precum și unei noi reevaluări a prețurilor pe piețele financiare pe termen scurt și mediu. În consecință, băncile trebuie să își consolideze cadrele de gestionare a riscului de credit, precum și pe cele de gestionare a activelor și pasivelor.

Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit și a riscului de credit al contrapartidei

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să remedieze în mod eficace deficiențele structurale din cadrele lor de gestionare a riscului de credit, inclusiv a riscului de credit al contrapartidei (counterparty credit risk – CCR), și să soluționeze în timp util orice abatere de la cerințele de reglementare și de la așteptările în materie de supraveghere. Băncile ar trebui să aibă capacitatea de a identifica și a atenua rapid orice acumulare de riscuri la nivelul portofoliilor care sunt mai sensibile la mediul macrofinanciar actual.

Până în prezent, firmele și gospodăriile populației s-au dovedit reziliente la încetinirea economică datorită profiturilor robuste, ratelor scăzute ale șomajului și rezervelor semnificative de economii. Deși stocul de credite neperformante ale instituțiilor supravegheate și rata agregată a acestor credite se situează încă în apropierea nivelurilor minime istorice, se întrevăd primele indicii de deteriorare a calității activelor. Ponderea creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere a crescut în cazul împrumuturilor acordate populației, în special pe segmentul creditelor de consum, întrucât reducerea veniturilor reale, asociată cu majorarea ratelor dobânzilor, afectează din ce în ce mai mult capacitatea populației de onorare a serviciului datoriei. În mod similar, falimentele din sectorul corporativ și ratele de nerambursare au început să cunoască o intensificare față de nivelurile scăzute consemnate în perioada pandemiei.

Ciclul sectorului imobiliar rezidențial din zona euro s-a inversat, în contextul decelerării creditării ipotecare și al scăderii prețurilor locuințelor în majoritatea țărilor din zona euro. Piața imobiliară comercială rămâne în declin, evaluările și volumul tranzacțiilor reducându-se în mod semnificativ. Vulnerabilitățile structurale și cererea mai scăzută, mai ales în cazul activelor de calitate inferioară pe segmentul de retail și pe cel al spațiilor de birouri, amplifică restrictivitatea condițiilor de finanțare și incertitudinile de pe piață. Expunerile băncilor par deosebit de vulnerabile în țările caracterizate de o supraevaluare preexistentă și cu o pondere semnificativă a creditelor cu rată variabilă și a celor fără amortizare (de exemplu, de tip „bullet”), care pot prezenta un risc sporit de refinanțare.

Combinația dintre costurile mai mari de finanțare ca urmare a înăspririi condițiilor de finanțare și nivelul ridicat de volatilitate de pe piețele financiare amplifică riscurile pentru instituțiile financiare nebancare cu un grad ridicat de îndatorare, în special pentru cele cu poziții semnificative aferente instrumentelor financiare derivate. Expunerea la astfel de instituții ar putea determina o intensificare a riscului de credit al contrapartidei pentru unele bănci, evidențiind necesitatea unor practici solide în materie de gestionare a riscurilor.

Autoritățile de supraveghere depun, de mai mulți ani, eforturi pentru soluționarea deficiențelor structurale ale cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor.^[7] Deși activitățile de supraveghere arată că băncile au înregistrat unele progrese în acest domeniu, acestea evidențiază, de asemenea, mai multe deficiențe persistente, care variază, de exemplu, de la capacitățile limitate ale băncilor de a anticipa riscurile emergente (inclusiv riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu) și de a le reflecta în mod adecvat în provizioanele lor pentru riscul de credit, până la lacune în ceea ce privește gradul lor de pregătire pentru a face față unei eventuale creșteri semnificative a debitorilor aflați în dificultate și a riscurilor de refinanțare, precum și la dovezi ale supraevaluării garanțiilor în portofoliile aferente sectorului imobiliar comercial. Deși constatările în urma acestor evaluări au fost incluse în rezultatele SREP 2023, băncilor li s-au comunicat măsuri de supraveghere specifice, iar autoritățile de supraveghere monitorizează îndeaproape implementarea măsurilor de remediere planificate.

În ceea ce privește gestionarea riscului de credit al contrapartidei, analiza țintită efectuată în 2022 și inspecțiile ulterioare la fața locului au evidențiat deficiențe semnificative în ceea ce privește procedurile băncilor de verificare prealabilă privind clientela, definirea apetitului pentru risc, procesele de gestionare a situațiilor de nerambursare și cadrele de testare la stres. Deși instituțiile supravegheate au înregistrat progrese în ceea ce privește soluționarea problemelor identificate, se așteaptă în continuare eforturi suplimentare în vederea unei alinieri strânse la raportul „Sound practices in counterparty credit risk governance and management”, publicat în octombrie 2023.

Privind în perspectivă, activitățile de supraveghere aferente programului de lucru din anul precedent, care vizează atingerea obiectivului strategic privind gestionarea riscului de credit și a riscului de credit al contrapartidei, vor continua în mare măsură. Cu toate acestea, este necesară o anumită reorientare pentru a ține cont de evoluția mediului economic și de progresele înregistrate până în prezent. Restul lacunelor identificate în cadrul inițiativei „Scrisoare adresată președinților de bănci” din 2020 vor continua să fie monitorizate în cadrul revizuirii practicilor referitoare la restructurarea datorată dificultăților financiare, improbabilitatea de plată și provizionare. În ceea ce privește acest din urmă aspect, analiza țintită s-a axat pe IFRS 9, inserările în modele (overlays) urmând să fie repetate pentru a monitoriza progresele băncilor și remedierea constatărilor anterioare. În plus, vor fi efectuate analize țintite și, după caz, inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne cu privire la portofoliile mai sensibile, cum ar fi proprietățile imobiliare (atât rezidențiale, cât și comerciale) și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). În ceea ce privește riscul de credit al contrapartidei, ECS vor continua să monitorizeze atent expunerile băncilor și să examineze adecvarea practicilor acestora de gestionare a riscurilor, efectuând o monitorizare țintită a progreselor înregistrate în remedierea deficiențelor identificate în 2022.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Analize țintite axate pe reziliența portofoliilor care sunt mai sensibile la situația macrofinanciară actuală și care sunt expuse riscului de refinanțare, inclusiv o monitorizare a constatărilor din analizele țintite anterioare privind creditarea sectorului imobiliar rezidențial și al celui imobiliar comercial, precum și lansarea unei noi analize țintite privind debitorii vulnerabili din sectorul IMM.
• Măsuri adoptate în urma analizei țintite privind IFRS 9, pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește capacitatea modelelor privind pierderile anticipate din credite aplicate de bănci de a surprinde riscurile emergente, cu accent pe inserările în modele (overlays).
• Prelungirea analizelor foarte aprofundate privind politicile de restructurări datorate dificultăților financiare și cele referitoare la improbabilitatea de plată.
• Prelungirea inspecțiilor la fața locului, cu accent pe alocarea pe etape și provizionarea colectivă conform IFRS 9 pentru IMM, portofoliile de retail și sectorul imobiliar comercial, inclusiv evaluările garanțiilor.
• Prelungirea investigațiilor privind modelele interne și monitorizarea de către ECS a măsurilor aplicate în vederea evaluării modificărilor aduse modelelor bazate pe ratinguri interne cu privire la noile cerințe de reglementare, precum și remedierea deficiențelor identificate în urma analizei țintite a modelelor interne.
• Monitorizarea măsurilor adoptate în urma analizei țintite a gestionării riscului de credit al contrapartidei, efectuată în 2022.
• Inspecții țintite la fața locului privind aspecte specifice ale gestionării riscului de credit al contrapartidei.

Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul cadrelor de gestionare a activelor și pasivelor

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să asigure o guvernanță și strategii solide și prudente de gestionare a activelor și pasivelor, care să reflecte o monitorizare strictă din partea organelor lor de conducere și surprinderea adecvată a riscurilor care decurg din politica monetară actuală și din evoluția rapidă a mediului economic. Mai exact, acestea ar trebui să elaboreze planuri de finanțare robuste și credibile, care să vizeze realizarea unor structuri de finanțare diversificate, precum și planuri eficace pentru situații neprevăzute, pentru a putea face față șocurilor de lichiditate pe termen scurt. Băncile ar trebui, de asemenea, să asigure gestionarea adecvată a pozițiilor lor de risc de rată a dobânzii, pe baza unor ipoteze prudente privind comportamentul clienților, și să elaboreze strategii de atenuare corespunzătoare, proporționale cu profilurile lor de risc.

Mediul ratelor dobânzilor în care funcționează băncile s-a schimbat radical în ultimii doi ani. Deși ratele mai ridicate ale dobânzilor sprijină, în linii mari, profitabilitatea instituțiilor supravegheate, acestea ar putea conduce, de asemenea, la costuri de finanțare mai ridicate și ar putea genera dificultăți în ceea ce privește situațiile de lichiditate ale băncilor și, în general, guvernanța, strategiile și cadrele lor de gestionare a activelor și pasivelor.

Volatilitatea de pe piețele financiare și corecțiile prețurilor pe piețele cu venituri fixe, având în vedere dinamica actuală a ratelor dobânzilor, au sporit riscul acumulării de pierderi nerealizate în portofoliile evaluate la cost amortizat ale băncilor. Deși efectele pot fi severe, după cum o demonstrează turbulențele care au afectat unele bănci de dimensiuni medii din SUA în luna martie, combinația de factori care au condus la acest episod specific nu a fost observată până în prezent în cazul băncilor care fac obiectul supravegherii bancare europene. Într-adevăr, după cum reiese din datele^[8] publicate în luna iulie 2023, volumul total al acestor pierderi nerealizate a fost relativ limitat, situându-se la 73 de miliarde EUR în februarie 2023, comparativ cu 620 de miliarde USD pentru băncile din SUA la sfârșitul anului 2022^[9]. Autoritățile de supraveghere au examinat evaluarea și gestionarea de către bănci a riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit încă din semestrul II 2021, când au apărut primele indicii ale unor presiuni inflaționiste. În 2022, Supravegherea bancară a BCE a inclus aceste riscuri printre prioritățile sale în materie de supraveghere și a efectuat o analiză țintită specifică pentru a evalua în mod proactiv gradul de pregătire a băncilor pentru eventuale majorări ale ratelor dobânzilor. Constatările de la momentul respectiv au indicat necesitatea ca băncile să evalueze mai frecvent calibrarea modelelor lor de gestionare a activelor și pasivelor pentru a răspunde schimbărilor intervenite în comportamentul clienților ca urmare a noului regim de rate ale dobânzilor și deficiențelor unor strategii de acoperire a riscurilor.

În ceea ce privește lichiditatea și finanțarea, până în prezent instituțiile supravegheate au manifestat, pe ansamblu, o reziliență puternică la schimbările din mediul financiar. Deși diminuarea rezervelor băncilor centrale și dinamica monetară modestă au condus la reducerea rezervelor de lichiditate ale băncilor, indicatorii lor de acoperire a necesarului de lichiditate și indicatorii de finanțare stabilă netă rămân, în medie, cu mult peste nivelul minim reglementat. În plus, instituțiile supravegheate nu prezintă concentrări de finanțare similare cu cele ale unora dintre băncile de dimensiuni medii din SUA care nu au obținut rezultate satisfăcătoare la începutul acestui an, principalele lor surse de finanțare fiind reprezentate de depozite. Acestea provin cu precădere de la clienți persoane fizice, cea mai mare parte a acestora fiind acoperită de asigurarea depozitelor. Pentru a asigura eliminarea treptată, fără sincope, a programelor de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) și pentru a evalua gradul de pregătire a băncilor pentru aceasta, în anul 2023 a fost efectuată o analiză țintită, care s-a axat pe strategiile de dezangajare ale băncilor aferente acestor operațiuni. În acest context, unora dintre bănci li s-a solicitat să își diversifice în continuare sursele de finanțare. O analiză țintită evaluează, de asemenea, fiabilitatea și soliditatea planurilor de finanțare ale băncilor, ale căror rezultate vor fi integrate în rezultatul SREP 2024.

În viitor, Supravegherea bancară a BCE va continua să sublinieze cu fermitate necesitatea ca băncile să dispună de mecanisme solide de gestionare a activelor și pasivelor. Activitățile țintite vor analiza guvernanța și strategiile băncilor de gestionare a activelor și pasivelor, precum și adecvarea ipotezelor care stau la baza unora dintre modelele lor comportamentale. Autoritățile de supraveghere vor evalua, de asemenea, reziliența băncilor la șocurile de lichiditate pe termen scurt, precum și credibilitatea și soliditatea planurilor lor de lichiditate pentru situații neprevăzute. Nu în ultimul rând, autoritățile de supraveghere vor continua eforturile inițiate în anii anteriori în ceea ce privește revizuirea modului în care băncile gestionează riscul de dobândă asociat portofoliului bancar, precum și a solidității și fiabilității planurilor lor de finanțare.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Analize țintite ale solidității și fiabilității planurilor de finanțare, ale planificării pentru situații neprevăzute și ale adecvării capacităților de optimizare a garanțiilor, precum și ale guvernanței și strategiilor de gestionare a activelor și pasivelor.
• Inspecții la fața locului țintite, care să evalueze robustețea și adecvarea planurilor de finanțare și de redresare.
• Măsuri adoptate în urma constatărilor analizei țintite privind riscul de rată a dobânzii și riscul de marjă de credit, extinzând, de asemenea, această analiză la o gamă mai largă de instituții.
• Campanie de inspecții la fața locului privind riscul de dobândă asociat portofoliului bancar, investigarea în special a poziției și strategiei de gestionare a activelor și pasivelor, a modelelor comportamentale de gestionare a activelor și pasivelor și a strategiei de acoperire a riscurilor.

Prioritatea 2: Accelerarea remedierii eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu

Rezultatele SREP 2023 continuă să evidențieze progresele insuficiente înregistrate de unele bănci în soluționarea deficiențelor în materie de guvernanță. Acest aspect este valabil în special în domenii legate de funcționarea și coordonarea strategică a organelor de conducere ale băncilor, dar și în ceea ce privește capacitățile lor de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri. În plus, importanța unei guvernanțe robuste și a unor controale stricte ale riscurilor a fost din nou evidențiată de situațiile de dificultate ale unor bănci americane și elvețiene la începutul acestui an. Același lucru este valabil și în contextul intensificării constante a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, al căror impact nefavorabil este deja resimțit la nivel mondial. Băncilor li se va solicita să își accelereze eforturile și să reflecte în mod adecvat dimensiunile relevante ale riscurilor în strategiile lor de afaceri și în cadrele lor de gestionare a riscurilor, pentru a se conforma pe deplin așteptărilor corespunzătoare în materie de supraveghere până la sfârșitul anului 2024. În sprijinul acestui obiectiv, Supravegherea bancară a BCE este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune (inclusiv, în cazul în care este necesar, majorări de capital, executare și sancțiuni, precum și controale ale evaluărilor competenței și onorabilității) pentru a încuraja remedierea eficace de către bănci a deficiențelor identificate, în special atunci când se stabilesc măsuri clare și termene concrete pentru îndeplinirea așteptărilor în materie de supraveghere.

Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul funcționării și al capacităților de coordonare ale organelor de conducere

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să remedieze cu eficacitate deficiențele semnificative la nivelul funcționării, monitorizării și structurii organelor lor de conducere, prin elaborarea și implementarea rapidă a unor planuri de măsuri de remediere solide, cu respectarea așteptărilor în materie de supraveghere.

Existența unor mecanisme robuste de guvernanță internă și o coordonare strategică eficace sunt fundamentale pentru asigurarea rezilienței și sustenabilității modelelor de afaceri ale băncilor. Perspectivele macrofinanciare incerte actuale și modificarea în curs a mediului ratelor dobânzilor după mai mulți ani în care condițiile de finanțare au fost acomodative impun băncilor să aplice o coordonare strategică eficace și să își ajusteze practicile pentru a evalua, a controla și a gestiona în mod adecvat riscurile asociate. Turbulențele înregistrate în luna martie în sectorul bancar din SUA și în cel elvețian au evidențiat rolul esențial al consiliilor de administrație și al conducerii băncilor, cărora le revine responsabilitatea finală de a asigura mecanisme adecvate de guvernanță internă și procese eficace de gestionare a riscurilor. Acestea au subliniat, de asemenea, consecințele potențial dramatice pentru o bancă, în cazul în care aceste mecanisme și procese lipsesc. Totodată, este nevoie de o coordonare strategică eficace pentru a adapta modelele de afaceri ale băncilor la noile tendințe, precum digitalizarea și accelerarea tranziției ecologice.

Soluționarea deficiențelor la nivelul organelor de conducere a reprezentat, de mai mulți ani, una dintre prioritățile principale ale Supravegherii bancare a BCE și, deși s-au înregistrat îmbunătățiri în unele domenii, sunt necesare mai multe progrese în ceea ce privește componența, adecvarea colectivă și rolul de monitorizare al consiliilor de administrație ale băncilor. În urma unei implicări directe în scopuri de supraveghere în 2022, băncile au adus îmbunătățiri politicilor lor de diversitate, care includ acum, pe lângă gen, criterii privind educația, experiența, proveniența geografică și vârsta. În prezent, aproape toate instituțiile supravegheate au ținte pentru soluționarea dezechilibrelor de gen în cadrul organelor lor de conducere. Cu toate acestea, progresele înregistrate în atingerea acestor ținte sunt încă insuficiente.^[10] De asemenea, băncile trebuie să îmbunătățească în continuare adecvarea colectivă a consiliilor lor de administrație, precum și capacitatea lor de contestare. Aceasta din urmă are legătură cu deficiențe în ceea ce privește componența consiliului de administrație (de exemplu, un număr insuficient de directori independenți din punct de vedere formal și lipsa de cunoștințe în domenii specifice, precum tehnologia informației) și funcționarea acestuia (de exemplu, timpul insuficient alocat dezbaterilor și preocupările legate de procesele de numire în cadrul organelor de conducere). Rolul de monitorizare al comitetelor din cadrul consiliilor de administrație necesită, de asemenea, îmbunătățiri suplimentare, astfel cum s-a arătat în analiza țintită a organelor de conducere din 2023.^[11]

Supravegherea bancară a BCE va continua să interacționeze cu băncile pentru a soluționa aceste deficiențe de lungă durată prin intermediul unor analize țintite și al unor inspecții la fața locului. În plus, autoritățile de supraveghere vor actualiza și vor publica așteptările în materie de supraveghere privind guvernanța și gestionarea riscurilor.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Analiza țintită a eficacității organelor de conducere ale băncilor și inspecții la fața locului țintite.
• Actualizarea și publicarea externă a așteptărilor în materie de supraveghere și a celor mai bune practici privind guvernanța băncilor și cultura riscurilor.^[12]

Vulnerabilitate prioritară: Lacune în agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să soluționeze în mod eficace deficiențele de lungă durată și să dispună de cadre adecvate și eficace de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri, pentru a sprijini o coordonare eficientă din partea organelor de conducere și a răspunde așteptărilor în materie de supraveghere, inclusiv în perioadele de criză.

Agregarea și raportarea cu promptitudine și acuratețe a datelor legate de riscuri sunt esențiale pentru un proces decizional solid și o conducere strategică eficace la nivelul băncilor, în special în contextul actual, precum și în scopul raportării privind riscurile și al celei financiare și în materie de supraveghere. Rezultatele exercițiilor de supraveghere derulate până în prezent, inclusiv exercițiul SREP 2023 și campania în curs de inspecții la fața locului, indică progrese insuficiente în eliminarea lacunelor cu privire la așteptările în materie de supraveghere și conformitatea cu principiile privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, elaborate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară. Principalele lacune sunt legate de atenția și monitorizarea insuficientă din partea organelor de conducere, de deficiențele în ceea ce privește arhitectura datelor și de peisajele informatice fragmentate și nearmonizate, de capacitatea scăzută de agregare, precum și de lipsa de eficacitate a cadrelor de guvernanță. Prioritizarea strictă de către organismele de conducere este esențială, deoarece abordarea lacunelor legate de agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri necesită adesea resurse semnificative.

După cum s-a comunicat deja în cadrul priorităților în materie de supraveghere de anul trecut, Supravegherea bancară a BCE își intensifică eforturile pentru a asigura că instituțiile supravegheate înregistrează progrese semnificative în ceea ce privește remedierea deficiențelor de lungă durată identificate în ceea ce privește agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri. Începând cu 2024, se va aplica din ce în ce mai mult un mecanism de escaladare structurat, care poate include măsuri de executare și sancțiuni.^[13] Ghidul privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor consolidează în continuare și precizează așteptările în materie de supraveghere. În perioada iulie-octombrie 2023 a avut loc o consultare publică^[14] privind ghidul, a cărui publicare este planificată pentru 2024. Autoritățile de supraveghere vor efectua, de asemenea, analize și inspecții la fața locului țintite și vor interacționa cu băncile atunci când sunt identificate deficiențe persistente. În plus, Raportul de gestiune privind guvernanța și calitatea datelor^[15], testat la începutul anului 2023, va fi continuat sub forma unui chestionar anual adresat băncilor. Scopul acestuia este de a asigura asumarea adecvată a responsabilității de către organele de conducere ale băncilor în chestiuni legate de raportarea internă, financiară și în scopuri de supraveghere.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Optimizarea așteptărilor în materie de supraveghere legate de punerea în aplicare a principiilor privind agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri și publicarea Ghidului privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor.
• Analize țintite ale practicilor de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri.
• Campanie de inspecții la fața locului privind agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri (prelungire după 2023).
• Elaborarea Raportului de gestiune privind guvernanța și calitatea datelor – un chestionar anual menit să asigure o asumare adecvată a responsabilității de către organele de conducere ale băncilor în chestiuni legate de raportarea internă, financiară și în materie de supraveghere.

Vulnerabilitate prioritară: Expuneri semnificative la factorii determinanți ai schimbărilor climatice reprezentați de riscurile fizice și cele de tranziție

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să încorporeze în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în strategia lor de afaceri și în cadrele lor de guvernanță și gestionare a riscurilor, pentru a atenua și a publica aceste riscuri, aliniindu-și practicile la cerințele de reglementare și așteptările în materie de supraveghere actuale.

Emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial au continuat să crească^[16], conducând la amplificarea încălzirii globale în viitor și, implicit, la intensificarea pericolelor multiple și simultane, evoluție demonstrată în repetate rânduri de valurile de căldură fără precedent și de incendiile și inundațiile din Europa și din alte regiuni ale lumii. Politicile în vigoare nu reușesc să asigure atingerea obiectivelor în materie de încălzire globală stabilite în cadrul Acordului de la Paris din 2015.^[17] Se estimează că acțiunile întârziate privind schimbările climatice vor spori și mai mult riscurile fizice și cele de tranziție și, eventual, pierderile aferente suportate de bănci, accentuând riscul unor daune mai mari, al dependenței de infrastructuri cu emisii ridicate, al unor active depreciate și al unei escaladări a costurilor.^[18] Este probabil ca tensiunile geopolitice, precum și investițiile inițiale din ce în ce mai mari și schimbările perturbatoare necesare pentru atenuare și adaptare să alimenteze și mai mult riscurile de tranziție pe fondul condițiilor de finanțare mai restrictive.

Deși, în cazul unor bănci, SREP 2023 a evidențiat unele îmbunătățiri în ceea ce privește definirea strategiei lor cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, în cazul altora, a relevat, de asemenea, necesitatea stringentă de a soluționa aceste deficiențe. Măsurile calitative ale SREP s-au axat în principal pe vulnerabilitățile băncilor legate de planificarea strategică și operațională și de cunoștințele organelor de conducere pe teme referitoare la mediu, aspecte sociale și guvernanță (environmental, social and governance – ESG). Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu au afectat nivelurile cerințelor din Pilonul 2 pentru un număr din ce în ce mai mare de bănci comparativ cu exercițiul SREP din anul precedent.^[19]

Pentru a soluționa în mod eficace deficiențele evidențiate de testarea la stres privind riscurile climatice^[20] și analiza tematică^[21] din 2022 ale BCE, Supravegherea bancară a BCE a stabilit termene specifice fiecărei instituții pentru ca băncile să își alinieze pe deplin, până la sfârșitul anului 2024, practicile în materie de supraveghere la așteptările în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, publicat în 2020. Luna martie 2023 a marcat unul dintre momentele de referință intermediare ale acestui proces, întrucât a reprezentat termenul până la care se aștepta ca băncile să clasifice în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și să efectueze o evaluare completă a impactului aferent asupra activităților lor. Unele bănci prezintă încă vulnerabilități severe în această privință, supraveghetorii interacționând cu acestea prin intermediul unor acte operaționale, al unor cerințe calitative SREP și al unor decizii ad-hoc ale Consiliului de supraveghere. Până la sfârșitul anului 2023, se așteaptă ca băncile să încorporeze riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în guvernanța, strategia și gestionarea riscurilor, iar până la sfârșitul anului 2024, să îndeplinească toate așteptările în materie de supraveghere rămase din 2020, inclusiv integrarea deplină în procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (Internal Capital Adequacy Assessment Process – ICAAP) și testarea la stres. În viitor, Supravegherea bancară a BCE va continua să utilizeze întregul său set de instrumente pentru a asigura că băncile respectă aceste așteptări, inclusiv, atunci când este necesar, escaladarea măsurilor de supraveghere, cum ar fi aplicarea de penalități cu titlu cominatoriu sau majorările de capital specifice băncilor.^[22]

În plus, autoritățile de supraveghere vor continua să controleze și să evalueze adecvarea practicilor de publicare ale băncilor. Deși băncile au înregistrat unele progrese în acest domeniu, după cum o demonstrează rezultatul celei de-a treia evaluări a progreselor înregistrate de băncile europene în ceea ce privește publicarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, calitatea informațiilor publicate rămâne scăzută. Alte domenii de interes în următorii ani vor include contracararea riscurilor de litigiu și reputaționale legate de schimbările climatice și cele de mediu care decurg din publicarea obiectivelor de tranziție și/sau a angajamentelor de atingere a neutralității climatice. Autoritățile de supraveghere își vor continua, de asemenea, preparativele destinate elaborării unui cadru pentru evaluarea planificării tranziției băncilor și a gradului de pregătire a acestora în vederea îndeplinirii mandatelor legate de mediu, aspecte sociale și guvernanță din Directiva privind cerințele de capital (CRD VI). Nu în ultimul rând, riscurile legate de schimbările climatice vor continua să fie evaluate în cadrul anumitor inspecții la fața locului specifice riscurilor, în timp ce o serie de misiuni țintite de sine stătătoare privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu sunt planificate să înceapă în 2024.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Monitorizarea țintită a deficiențelor identificate în contextul testării la stres privind riscurile climatice și al analizei tematice din 2022, în scopul unei alinieri depline la așteptările în materie de supraveghere aferente până la sfârșitul anului 2024.
• Analiza respectării de către bănci a standardelor tehnice de punere în aplicare privind raportarea și a alinierii acestora la cerințele de publicare din Pilonul 3 referitoare la riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, alături de o analiză comparativă a practicilor băncilor în raport cu așteptările în materie de supraveghere.
• Analize foarte aprofundate privind capacitățile băncilor de contracarare a riscurilor de litigiu și reputaționale asociate angajamentelor legate de schimbările climatice și celor de mediu.
• Inspecții la fața locului țintite cu privire la aspecte legate de schimbările climatice, fie de sine stătătoare, fie în cadrul evaluărilor planificate ale riscurilor individuale (de exemplu, riscul de credit, riscul operațional și riscul aferent modelelor de afaceri).

Prioritatea 3: Noi progrese în ceea ce privește transformarea digitală și elaborarea unor cadre robuste de reziliență operațională

Deși majoritatea instituțiilor supravegheate înregistrează progrese în ceea ce privește digitalizarea operațiunilor și a serviciilor lor pentru a face față dificultăților concurențiale tot mai mari, acestea trebuie, de asemenea, să își consolideze și, după caz, să își ajusteze cadrele de reziliență operațională pentru a reduce posibilele riscuri. Atingerea rezilienței operaționale ar trebui să contribuie la sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor pe termen mediu și să le permită, printre altele, să valorifice avantajele tehnologiilor inovatoare. Cu toate acestea, unele bănci sunt în urmă în ceea ce privește atingerea obiectivelor lor în acest domeniu. În plus, instituțiile supravegheate trebuie să soluționeze vulnerabilitățile generate de dependența lor operațională din ce în ce mai mare de furnizori terți și să își îmbunătățească gestionarea riscului de securitate informatică/riscului cibernetic. Acest aspect este deosebit de important, având în vedere intensificarea amenințărilor cibernetice care decurg din mediul geopolitic actual.

Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe ale strategiilor de transformare digitală

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să elaboreze și să aplice planuri solide de transformare digitală prin mecanisme adecvate (de exemplu, strategia de afaceri și gestionarea riscurilor) pentru a consolida sustenabilitatea modelelor lor de afaceri și a atenua riscurile legate de utilizarea tehnologiilor inovatoare.

Instituțiile supravegheate au raportat recent o profitabilitate record, datorată în mare măsură creșterii marjelor nete de dobândă. Cu toate acestea, persistă vulnerabilități structurale în modelele lor de afaceri. Raporturile costuri/venituri ale băncilor se mențin în mod persistent ridicate și rigide, iar implementarea măsurilor de limitare a costurilor s-ar putea dovedi dificilă în contextul actualelor presiuni inflaționiste ridicate. În acest sens, instituțiile supravegheate ar trebui să fie în măsură să gestioneze creșterea preconizată a cheltuielilor de exploatare, fără a pune în pericol investițiile atât de necesare în transformarea digitală. Se anticipează că digitalizarea va consolida pozițiile concurențiale ale băncilor și le va spori reziliența la concurența provenind din afara sectorului bancar.

În anul 2023, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o evaluare orizontală și o analiză comparativă pe baza colectării de date la nivelul MUS privind transformarea digitală și utilizarea tehnologiei financiare (FinTech). Rezultatul acestei analize a fost comunicat băncilor și a contribuit la clasificarea unui număr de riscuri legate de transformarea digitală, inclusiv riscurile strategice și de execuție, riscul cibernetic, riscul dependenței de terți și riscurile de spălare a banilor și de fraudă. Inspecțiile la fața locului țintite, care au completat evaluarea orizontală, au generat preocupări cu privire la coordonarea strategică și execuția eficace, subliniind, de asemenea, importanța perfecționării personalului și a organelor de conducere. Au fost evidențiate, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește întocmirea bugetului și planificarea financiară, întrucât băncile depun eforturi pentru a monitoriza impactul financiar al inițiativelor lor de transformare digitală. Rezultatele acestor activități au stat la baza evaluării în scopul supravegherii a modelelor de afaceri ale băncilor pe parcursul ciclului SREP 2023. În viitor, Supravegherea bancară a BCE se va axa în continuare pe transformarea digitală, combinând evaluările țintite cu inspecțiile la fața locului țintite. Supravegherea bancară a BCE își va publica așteptările în materie de supraveghere cu privire la transformarea digitală a băncilor.^[23] Așteptările revizuite vor contribui la consolidarea metodologiei de evaluare în scopul supravegherii.

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Analize țintite axate pe impactul transformării digitale a băncilor asupra modelului/strategiei lor de afaceri, asupra guvernanței și asupra identificării/gestionării riscurilor, completate de monitorizarea de către ECS a implementării măsurilor de către bănci acolo unde sunt identificate deficiențe semnificative.
• Inspecții la fața locului țintite privind transformarea digitală, care combină dimensiunea modelelor de afaceri cu aspectul informatic al strategiilor de transformare digitală ale băncilor.
• Publicarea așteptărilor în materie de supraveghere și schimbul de bune practici privind strategiile de transformare digitală.

Vulnerabilitate prioritară: Deficiențe la nivelul cadrelor de reziliență operațională, respectiv riscul de externalizare a serviciilor de tehnologia informației și riscul de securitate informatică/riscul cibernetic

Obiectiv strategic: Băncile ar trebui să dispună de mecanisme solide privind riscul de externalizare și de cadre de securitate informatică și reziliență cibernetică pentru a combate în mod proactiv orice riscuri necontrolate care ar putea conduce la perturbări semnificative ale activităților/serviciilor critice, asigurând totodată respectarea cerințelor de reglementare și a așteptărilor în materie de supraveghere relevante.

Riscul cibernetic și securitatea datelor rămân principalii factori determinanți ai riscului operațional al băncilor. Numărul incidentelor cibernetice pe care instituțiile supravegheate le-au raportat Supravegherii bancare a BCE a crescut accentuat în semestrul I 2023, reflectând expunerea semnificativă a sectorului bancar la noile amenințări cibernetice, care s-a datorat, printre altele, războiului dus de Rusia în Ucraina și intensificării tensiunilor geopolitice. Atacurile distructive au devenit o componentă importantă a operațiunilor desfășurate de actori statali, instituțiile financiare fiind, de asemenea, o țintă probabilă, având în vedere rolul lor în infrastructura critică.^[24] În special atacurile de tip ransomware au înregistrat o creștere, infractorii cibernetici devenind mai sofisticați, iar băncile fiind din ce în ce mai afectate de noile tehnici de extorcare.

Deficiențele acordurilor de externalizare a serviciilor de tehnologia informației reprezintă o altă vulnerabilitate majoră, având în vedere dependența tot mai mare a băncilor de furnizori de servicii terți. Extinderea și complexitatea crescândă a lanțurilor de aprovizionare impun băncilor să dobândească o mai bună înțelegere a relațiilor lor cu furnizorii și a (inter)dependențelor asociate acestora, precum și un mai bun control asupra acestora pentru a contracara în mod proactiv posibilele riscuri de concentrare. Prin urmare, o gestionarea robustă a activelor și a furnizorilor este esențială pentru ca băncile să fie capabile să răspundă solicitărilor clienților și să își sporească eficiența într-un mediu din ce în ce mai concurențial, asigurând totodată gestionarea adecvată a riscurilor aferente acordurilor lor de externalizare și adoptării de soluții de tip cloud. Rezultatul evaluării SREP 2023 a confirmat încă o dată relevanța deficiențelor băncilor legate de gestionarea riscurilor de externalizare a serviciilor de tehnologia informației și a riscului de securitate informatică/riscului cibernetic, întrucât riscul operațional continuă să fie elementul cu cele mai scăzute scoruri SREP.^[25]

În acest context, Supravegherea bancară a BCE a instituit o colectare anuală de date din registrele de externalizare ale instituțiilor supravegheate. Analizele efectuate până în prezent au identificat diverse vulnerabilități, inclusiv o dependență ridicată de unii furnizori externi din afara Europei și un număr semnificativ de contracte de externalizare. Gestionarea adecvată a riscurilor generate de părți terțe, inclusiv externalizarea către furnizori de servicii cloud, rămâne o prioritate pe agenda de supraveghere și va fi evaluată în continuare ca parte a activităților în curs.

Pe lângă evaluarea orizontală a acordurilor de externalizare ale băncilor și analiza riscului de concentrare, Supravegherea bancară a BCE va continua să efectueze analize țintite ale acordurilor de externalizare și ale rezilienței cibernetice, pentru a obține o mai bună înțelegere a naturii și amplorii riscurilor, precum și a măsurilor aferente de reducere a acestora adoptate de bănci. Analizele țintite vor fi completate, de asemenea, de inspecții la fața locului în vederea identificării și evaluării deficiențelor pentru fiecare bancă în parte. Având în vedere multiplicarea atacurilor cibernetice și importanța acestei teme în contextul geopolitic actual, Supravegherea bancară a BCE va efectua, în plus, anul viitor o testare la stres tematică privind reziliența cibernetică, pentru a evalua capacitatea băncilor de a răspunde unui atac cibernetic reușit și de a se redresa în urma acestuia.^[26]

Principalele activități care fac parte din programul de lucru privind prioritățile în materie de supraveghere

• Colectarea de date și analiza orizontală a registrelor de externalizare pentru a identifica interconexiunile dintre instituțiile supravegheate și furnizorii terți, precum și posibilele concentrări ale riscurilor la nivelul anumitor furnizori.
• Analize țintite ale acordurilor de externalizare și ale rezilienței cibernetice.
• Inspecțiile la fața locului țintite cu privire la gestionarea externalizărilor și a securității cibernetice.
• Testarea la stres a rezilienței cibernetice la nivel de sistem în 2024, cu accent pe capacitățile de răspuns și de redresare ale băncilor în urma unui incident de securitate cibernetică, precum și pe capacitatea acestora de a limita impactul și de a restabili serviciile în timp util.