Cuvânt înainte al președintei BCE, Christine Lagarde

Data-limită pentru cuvântul înainte al președintei și interviul cu președintele Consiliului de supraveghere a fost 28 februarie 2023.

2022 a fost un an dificil pentru populația din zona euro. Economia se înscria în mod ferm pe o traiectorie a redresării în urma pandemiei, însă a fost afectată de invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia. Deși impactul imediat al războiului asupra băncilor a fost limitat, întrucât puține dintre acestea aveau expuneri semnificative la regiunile afectate, băncile s-au confruntat cu un mediu marcat de incertitudini economice profunde și de un nivel record al inflației.

Criza energetică provocată de război, combinată cu blocajele la nivelul lanțurilor de aprovizionare și cu cererea reprimată, ambele generate de pandemie, a condus la presiuni inflaționiste puternice. Într-un astfel de context, factorii de decizie în materie de politică monetară au responsabilitatea de a se asigura că inflația nu se permanentizează și că revine la nivelul țintei la momentul oportun. BCE a acționat în consecință și a inițiat procesul de normalizare a politicii monetare, încetând achizițiile nete de active și majorând ulterior ratele dobânzilor.

Creșterea ratelor dobânzilor a afectat performanța băncilor supravegheate în anul 2022. Profitabilitatea, care servește drept primă linie de apărare a băncilor împotriva șocurilor, a fost susținută de veniturile nete din dobânzi, care s-au majorat pentru prima dată în ultimii ani. Aceasta, pe lângă ameliorarea în continuare a calității activelor, în condițiile în care creditele neperformante au atins cel mai scăzut nivel din anul 2015, când s-a început măsurarea datelor referitoare la uniunea bancară, asigură transmiterea fără sincope de către bănci a impulsurilor noastre de politică monetară la nivelul economiei zonei euro.

Cu toate acestea, într-un context în care condițiile de finanțare se înăspresc, băncile trebuie să răspundă în continuare preocupărilor legate de guvernanță și de cadrele lor interne de control al riscurilor. Prin urmare, supravegherea bancară europeană monitorizează cu atenție acumularea de riscuri.

Între timp, chiar și în perioada anterioară anului 2022, băncile trebuiau să își adapteze modelele de afaceri la provocările structurale generate de digitalizare și de schimbările climatice, care au fost exacerbate de războiul nejustificat purtat de Rusia în Ucraina. Războiul a sporit și mai mult riscul unor atacuri cibernetice și, pe măsură ce Europa renunță la utilizarea petrolului și a gazelor naturale rusești, riscurile de tranziție se intensifică. Acestea, precum și riscurile fizice în creștere necesită o abordare proactivă și cuprinzătoare din partea băncilor pentru a deveni mai reziliente la șocurile climatice și cele de tranziție.

BCE a adoptat deja o serie de măsuri semnificative pentru a asigura că băncile se ridică la înălțimea provocării. Nu ne vom diminua eforturile și vom continua să ne îndeplinim rolul pentru a garanta că cetățenii europeni pot să se bazeze în continuare pe un sector bancar robust.

Interviu introductiv cu Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere

Data-limită pentru cuvântul înainte al președintei și interviul cu președintele Consiliului de supraveghere a fost 28 februarie 2023.

Anul 2022 a fost marcat de evenimente. Cum au stat lucrurile în cazul Supravegherii bancare a BCE?

Pe de o parte, 2022 a fost un an în care am trecut de la o criză la alta. La începutul anului, toate indiciile sugerau o redresare constantă în urma unei pandemii care ne-a bulversat viața și economia. Îmi amintesc foarte clar că, pentru prima dată după o perioadă îndelungată, băncile și analiștii priveau cu un relativ optimism viitorul apropiat, însă tocmai în acel moment Rusia a invadat în mod nejustificat Ucraina. În primul rând, războiul declanșat de Rusia a supus populația ucraineană unor suferințe inimaginabile. De asemenea, acesta a generat tulburări economice și financiare în Europa și în întreaga lume, transformându-se treptat într-un șoc macroeconomic complet.

A fost necesar să reacționăm rapid și să dăm dovadă de agilitate în activitatea noastră de supraveghere pentru a face față circumstanțelor economice în schimbare rapidă și provocărilor generate de acestea la adresa sectorului bancar. Câteva bănci au fost afectate în mod direct de război și de sancțiuni, ca urmare a expunerilor directe ale acestora față de Rusia sau a interconexiunilor cu această țară. Însă toate băncile deopotrivă erau susceptibile să fie afectate de șocul prețurilor produsele energetice și ale materiilor prime, precum și de mediul caracterizat de persistența unei inflații ridicate, combinată cu normalizarea accelerată a politicii monetare.

Totuși, pe de altă parte, a fost un an de dezvoltare pentru Supravegherea bancară a BCE. Personalul nostru a reînceput să lucreze de la birou cu mai multă regularitate și a fost o încântare să vedem din nou un nivel intens de activitate la sediile noastre. Mi-a făcut o deosebită plăcere să prezidez mai multe reuniuni cu prezență fizică ale Consiliului de supraveghere și am fost foarte bucuros să pot vizita personal mai multe autorități naționale competente.

De asemenea, am înregistrat progrese semnificative în direcția unei integrări sporite între BCE și autoritățile naționale competente care participă la Mecanismul unic de supraveghere (MUS). Încurajăm în continuare o cultură comună a MUS și parcursuri profesionale integrate, prin crearea de oportunități pentru ca supraveghetorii să poată colabora mai strâns pe parcursul întregului ciclu de supraveghere, prin urmărirea unei planificări și a unei întocmiri mai coordonate a bugetului, precum și prin dezvoltarea în continuare a instrumentelor MUS de colaborare și introducerea de tehnologii comune de supraveghere și formare profesională.

Cum au reacționat băncile la războiul ruso-ucrainean?

Ar trebui să facem o diferențiere între băncile care au legături directe cu Rusia și toate celelalte bănci.

Câteva bănci au fost afectate în mod direct de evenimentele geopolitice, în principal ca urmare a cadrului de sancțiuni. Sberbank Europe AG, un grup bancar cu sediul în Austria, cu capital rusesc, a fost, împreună cu filialele sale din Croația și Slovenia, atins de impactul reputațional și s-a confruntat cu ieșiri masive de depozite. În cele din urmă, banca a fost declarată în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate și a ieșit de pe piață. Un alt exemplu de acest tip a fost RCB Bank LTD, o bancă cipriotă în cadrul căreia banca VTB, cu sediul în Rusia, era acționar semnificativ. În urma impunerii de sancțiuni și a modificării situației geopolitice, banca a optat pentru lichidarea voluntară a activității sale bancare, ceea ce a condus la retragerea autorizației bancare a acesteia.

Grupurile bancare din zona euro cu prezență directă în Rusia sunt, de asemenea, susceptibile de a înregistra pierderi în cazul în care doresc și reușesc să iasă de pe această piață. Pentru unele dintre ele, acest risc s-a cristalizat deja, însă a avut un impact limitat și gestionabil.

Până în prezent, sectorul bancar în ansamblu s-a dovedit a fi foarte rezilient la șocul macroeconomic provocat de război, chiar mai mult decât s-a anticipat pe baza analizei vulnerabilităților pe care am publicat-o în luna mai 2022. Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-a situat la 14,7% la sfârșitul trimestrului III 2022, cu puțin sub nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019. Calitatea activelor a continuat să se îmbunătățească, volumul expunerilor neperformante deținute de băncile semnificative scăzând la 349 de miliarde EUR la sfârșitul lunii septembrie 2022, acesta fiind cel mai redus nivel de la publicarea pentru prima dată a datelor de supraveghere privind băncile semnificative în 2015. Profitabilitatea a consemnat, de asemenea, un nivel record, rentabilitatea financiară medie a băncilor ajungând la 7,6% în trimestrul III 2022.

În contextul acestor rezultate pozitive, băncile au planificat pentru 2023 distribuiri care sunt, în mare măsură, în concordanță cu recuperarea dividendelor și a răscumpărărilor pe care le-au efectuat în 2022, pe fondul eliminării restricțiilor legate de pandemie. Nu am formulat obiecții cu privire la niciun plan specific băncilor, însă ne-am angajat într-un dialog bilateral în materie de supraveghere cu toate băncile, ca parte a evaluării obișnuite a traiectoriilor fondurilor proprii.

Către finele anului 2022, perspectivele macroeconomice au început din nou să se amelioreze. Însă aceasta nu înseamnă că șocul macroeconomic a fost depășit. Dacă presiunile inflaționiste persistă, procesul necesar de normalizare în ritm alert a politicii monetare ar putea, la rândul său, să afecteze portofoliile și liniile de activitate ale anumitor bănci, generând o serie întreagă de provocări și creând posibili câștigători și perdanți.

Dacă tot ați adus în discuție provocările, care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele dificultăți cu care se confruntă băncile europene?

Primul set de dificultăți este conjunctural.

În cazul în care criza energetică nu este soluționată, riscul de credit poate crește în portofoliile de creditare a sectorului corporativ, a cărui activitate economică depinde în cea mai mare măsură de produsele energetice. La nivel mai general, încetinirea economiei noastre spre sfârșitul anului trecut a fost însoțită de o recrudescență a cazurilor de intrare în incapacitate de plată în rândul companiilor, ceea ce impune o vigilență sporită în privința calității activelor.

Normalizarea rapidă a politicii monetare, îndeosebi majorarea ratelor dobânzilor, a reprezentat un factor important al redresării profitabilității. Totuși, aceasta poate conduce și la o deteriorare a calității activelor, debitorii confruntându-se cu dificultăți în ceea ce privește rambursarea datoriilor, la nivelul unui set de portofolii de credite deosebit de sensibile la ratele dobânzilor.

Această reorientare a ratelor dobânzilor ar putea determina, de asemenea, ajustări dezordonate pe unele segmente ale pieței financiare și la nivelul unor instituții financiare nebancare, sporind riscul de credit al contrapartidei în rândul băncilor care au expuneri concentrate față de respectivele piețe și respectivii operatori pe piață.

Pe lângă această conjunctură, normalizarea ratelor dobânzilor și înăsprirea cantitativă pot obliga unele bănci să își revizuiască strategiile de finanțare pe termen mediu și să acorde o mai mare atenție riscurilor de lichiditate și de finanțare.

Procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) a adus noi clarificări cu privire la o serie de vulnerabilități persistente. Deficiențele în materie de control al riscurilor afectează în continuare scorurile riscului de credit și s-au înregistrat o serie de constatări privind eficacitatea organelor de conducere, precum și a funcțiilor de gestionare a riscurilor, de conformitate și de audit intern. Preocupările noastre cu privire la controalele riscurilor și guvernanța băncilor sunt exacerbate de mediul extern incert, întrucât indicatorii retrospectivi ai nivelurilor de risc pot oferi o imagine inexactă în ceea ce privește previzionarea viitoarelor trenduri și riscuri.

Transformarea digitală, precum și riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu reprezintă, de asemenea, dificultăți principale pe termen mediu pentru bănci și necesită o atenție imediată și țintită.

Ați menționat normalizarea politicii monetare. Cum sunt poziționate băncile europene în raport cu variațiile ratelor dobânzilor?

De regulă, majorarea ratelor dobânzilor reprezintă o veste bună pentru bănci. Aceasta înseamnă că pot obține câștiguri mai mari din marja de dobândă, mai exact diferența dintre rata dobânzii pe care o percep pentru împrumuturi și rata dobânzii pe care o plătesc pentru depozite. Normalizarea ratelor dobânzilor și stimularea veniturilor nete din dobânzi generată de această reorientare mult așteptată se află la baza rezultatelor pozitive înregistrate de bănci în 2022. Pentru prima dată în ultimii ani, veniturile nete din dobânzi au sporit nu numai datorită creșterii volumului de împrumuturi, ci și ca urmare a majorării marjelor nete de dobândă.

Atât băncile, cât și analiștii anticipează că perspectivele profitabilității se vor menține pozitive și în acest an. Potrivit datelor noastre, dacă macroeconomia evoluează conform anticipațiilor actuale, este probabil ca majorările în continuare ordonate ale ratelor dobânzilor să susțină câștigurile medii din sector.

Cu toate acestea, dacă ne abatem de la scenariul de bază și luăm în considerare evoluții mai nefavorabile, lucrurile pot fi diferite. Pentru anumite portofolii și linii de activitate, costurile asociate unei deteriorări a calității activelor pot depăși beneficiile generate de venituri, în condițiile în care ratele dobânzilor se majorează, în special în cazul în care creșterea economică încetinește. Debitorii se pot confrunta cu dificultăți în ceea ce privește rambursarea datoriilor în portofoliile care, în mod tradițional, sunt foarte sensibile la costul creditului. Creditele de consum, creditele imobiliare și finanțarea prin îndatorare constituie exemple notabile de domenii de interes în materie de supraveghere.

După cum am menționat, piețele financiare pot deveni dezordonate în timpul procesului de ajustare a ratelor dobânzilor. Perioada prelungită caracterizată de rate scăzute ale dobânzilor a favorizat o creștere fără precedent a nivelurilor datoriei, unele entități nereglementate sau mai puțin reglementate adoptând poziții cu grad de îndatorare foarte ridicat și adesea foarte concentrate, situație care se poate deteriora rapid în cazul în care perspectivele economice sau ratele dobânzilor se modifică în mod neașteptat. Falimentul Archegos din 2021 și criza investițiilor bazate pe angajamente care a avut loc în Regatul Unit în 2022 ilustrează modul în care, în absența unor intervenții din partea politicilor, astfel de episoade se pot propaga cu ușurință la nivelul întregului sector bancar.

Ca urmare a majorării ratelor dobânzilor și a înăspririi cantitative, băncile trebuie să se concentreze într-o mai mare măsură asupra riscurilor de lichiditate și de finanțare. Dacă băncile nu își adaptează rapid capacitățile de gestionare a riscurilor și de coordonare strategică, un mediu de finanțare mai dificil poate pune sub semnul întrebării strategiile prea simpliste și evident depășite de gestionare a activelor și pasivelor, cum ar fi practicile comerciale de tip carry trade adoptate de unele bănci pentru a beneficia de sprijinul extraordinar oferit de politica monetară. Există riscul ca băncile să fie luate prin surprindere.

Controalele riscurilor și guvernanța internă ale băncilor au reprezentat un domeniu de interes în 2022. La ce alte îmbunătățiri vă așteptați în continuare de la bănci în acest domeniu?

Să fiu sincer, este un domeniu în care nu se înregistrează progrese suficiente.

În primul rând, în anul 2022 au continuat să existe lacune în agregarea și raportarea datelor din cauza deficiențelor în ceea ce privește eficacitatea procedurilor de gestionare a guvernanței și calității datelor, a peisajelor informatice fragmentate, precum și a domeniului de aplicare și a ambițiilor limitate ale proiectelor de remediere ale băncilor. Astfel, este dificil ca organele lor de conducere să dispună de informațiile de care au nevoie pentru a putea gestiona riscurile și a orienta strategia organizației lor.

În al doilea rând, mai multe bănci trebuiau să își îmbunătățească în continuare funcțiile de control intern, în special pentru a soluționa problema personalului insuficient, a importanței scăzute a funcției și a deficiențelor la nivelul proceselor, precum programele de monitorizare a conformității și definirea apetitului pentru risc al băncilor. Analizele țintite efectuate de noi pe parcursul anului 2022 au examinat practicile băncilor de gestionare a riscurilor în legătură cu domenii asociate crizei pandemice și normalizării ratelor dobânzilor, în special creditarea sectorului imobiliar comercial și a celui imobiliar rezidențial, riscul de rată a dobânzii și cel de marjă de credit din portofoliul bancar, precum și riscul de credit al contrapartidei.

Pentru a facilita realizarea de progrese tangibile acolo unde este cel mai necesar, suntem hotărâți să utilizăm pe deplin toate instrumentele și prerogativele de supraveghere de care dispunem în conformitate cu legislația UE și cea națională. În situațiile în care măsurile calitative nu au fost suficient de eficace în asigurarea faptului că băncile monitorizează și remediază deficiențele identificate în timp util, putem utiliza cerințele specifice de capital din Pilonul 2, măsuri de executare sau sancțiuni pentru a asigura înregistrarea de progrese corespunzătoare. Pentru a eficientiza și mai mult activitățile sale de supraveghere, în cazul în care progresele băncilor sunt prea lente, iar rezultatele acestora sunt în mod persistent nesatisfăcătoare, BCE va reanaliza modul în care accelerează măsurile de supraveghere într-un interval de timp clar definit.

Unele persoane afirmă că supravegherea bancară europeană este prea intruzivă, prea împovărătoare și impune cerințe mai stricte, care afectează competitivitatea băncilor din UE. Ce răspuns le-ați oferi?

În primul rând, pur și simplu nu este adevărat că cerințele privind capitalul reglementat și capitalul de supraveghere sunt mai stricte în UE decât în alte jurisdicții, precum Statele Unite ale Americii sau Regatul Unit. Ne întâlnim frecvent cu colegii noștri din cadrul autorităților americane și britanice și comparăm cerințele pe care le impunem băncilor noastre și trebuie să spun că ne situăm la același nivel ca și omologii noștri. În orice caz, cerințele de capital pentru cele mai mari bănci europene de importanță sistemică, care sunt cele care concurează realmente pe piețele mondiale, sunt mai puțin stricte.

Acestea fiind spuse, suntem întotdeauna dispuși să ascultăm criticile. De fapt, la momentul actual aducem modificări proceselor noastre de supraveghere, care ar trebui să contribuie la soluționarea unora dintre temerile din sector.

Suntem în curs de a introduce un cadru de toleranță la risc, care va permite autorităților de supraveghere să își intensifice eforturile acolo unde acestea sunt cele mai necesare, facilitând transformarea priorităților strategice de supraveghere la nivelul MUS în planificarea supravegherii pentru fiecare bancă specifică. Cadrul de toleranță la risc nu relaxează standardele de supraveghere sau intensitatea supravegherii pe care o aplicăm unei anumite bănci. Acesta intensifică însă axarea noastră pe o supraveghere bazată pe riscuri, ceea ce înseamnă și că băncile ar trebui să se aștepte la o diminuare a supravegherii bazate pe bifarea unor opțiuni într-un formular, eventual la mai puține solicitări și la o sarcină mai redusă de raportare, întrucât nu vom aplica în cazul fiecărei bănci manualul complet de supraveghere. În schimb, ne vom ghida după prioritățile specifice băncilor. Acesta reprezintă un pas important pentru ca procesele noastre de supraveghere să devină mai agile, adaptabile, proporționale și bazate pe riscuri.

Prin intermediul noului proces SREP multianual, supravegherea noastră va deveni, de asemenea, mai puțin împovărătoare, deoarece vom repartiza pe parcursul mai multor ani interacțiunile noastre în materie de supraveghere cu băncile pe diferite domenii de risc, în loc să încercăm să acoperim totul într-un singur an. Totodată, aceasta ne va ajuta să ne axăm mai mult pe riscuri, acordând prioritate domeniilor de risc care sunt cele mai importante într-un anumit an. Așteptăm, de asemenea, contribuții din partea unui grup independent de experți care evaluează procesul nostru SREP și vom avea în vedere creșterea în continuare a nivelului de transparență cu privire la metodologiile noastre. Toate aceste inițiative vizează o adaptare cât mai bună a proceselor noastre de supraveghere la riscurile cu care s-ar putea confrunta în viitor băncile supravegheate.

1 Supravegherea bancară în anul 2022

1.1 Băncile aflate sub supraveghere bancară europeană în anul 2022: rezultate și riscuri principale

1.1.1 Reziliența băncilor aflate sub supraveghere bancară europeană

La începutul anului 2022, instituțiile semnificative s-au înscris pe o traiectorie fermă de redresare după pandemia de coronavirus (COVID-19) și, de asemenea, dețineau poziții de capital solide. Impactul inițial al războiului ruso-ucrainean a fost limitat, afectând doar un număr foarte limitat de bănci cu expuneri directe la zonele implicate în război. Cu toate acestea, situația a evoluat rapid către o criză energetică și un șoc macroeconomic mai amplu, caracterizat de presiuni inflaționiste persistente și de normalizarea rapidă a politicii monetare. În pofida consemnării unei scăderi în prima jumătate a anului 2022, sectorul bancar din zona euro a rămas rezilient, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) situându-se la 14,7% la sfârșitul trimestrului III 2022 (Graficul 1), cu puțin sub nivelul de la sfârșitul anului 2019. În condițiile în care sectorul bancar a înregistrat niveluri record ale profitabilității pe parcursul anului 2022, reducerea ratei agregate a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a fost determinată, în principal, de creșterea activelor.

Pozițiile de capital ale instituțiilor mai puțin semnificative s-au deteriorat, deși au rămas robuste, în condițiile în care rata medie a fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-a diminuat cu 54 puncte de bază în termeni anuali, până la 17,0% în trimestrul III 2022, pe seama dinamicii creditării și a vulnerabilităților la nivelul profitabilității generale. Valorile expunerilor la risc au crescut cu 112 miliarde EUR, respectiv cu 4,8%, în timp ce fondurile proprii de nivel 1 de bază eligibile s-au majorat cu doar 1,5%.

Graficul 1

Rata fondurilor proprii ale instituțiilor semnificative (definiție tranzitorie)

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

În cazul instituțiilor semnificative, indicatorul efectului de levier agregat s-a situat la 5,2% în trimestrul III 2022 (Graficul 2), printre cele mai scăzute niveluri de la începutul supravegherii bancare europene, dar încă mult peste cerințele și amortizoarele prevăzute de reglementări. Scăderea (cu −90 puncte de bază) înregistrată în primele trei trimestre ale anului 2022 a fost determinată, în mare măsură, de majorarea expunerilor, care a reflectat creșterea activelor în sectorul bancar, dar și, într-o mai mică măsură totuși, de expirarea, la sfârșitul lunii martie 2022, a exceptării de la includerea expunerilor față de băncile centrale în calculul efectului de levier. Indicatorul efectului de levier agregat pentru instituțiile mai puțin semnificative s-a situat la 8,6% în trimestrul III 2022, nivel mai scăzut față de cel din trimestrul III 2021.

Graficul 2

Indicatorul efectului de levier al instituțiilor semnificative

(%)

Caseta 1
Analiza vulnerabilităților privind reziliența băncilor: războiul din Europa

Evaluarea efectelor de runda a doua și de runda a treia ale războiului ruso-ucrainean asupra instituțiilor semnificative

Drept consecință a transformării abrupte a mediului geopolitic ca urmare a războiului ruso-ucrainean, BCE a efectuat, în semestrul I 2022, o analiză a vulnerabilităților privind reziliența băncilor. Această evaluare ad-hoc a îmbunătățit înțelegerea de către autoritățile de supraveghere a rezilienței generale a băncilor.

Analiza vulnerabilităților a evaluat reziliența și solvabilitatea instituțiilor semnificative în diferite scenarii nefavorabile care au reflectat gradul ridicat de incertitudine la începutul războiului. Rezultatele au confirmat reziliența generală a băncilor aflate sub supravegherea bancară europeană, chiar și atunci când se iau în considerare efectele de runda a doua și de runda a treia ale războiului ruso-ucrainean. Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază (în regim de aplicare deplină) a fost estimată la 11,6% în cazul unui scenariu foarte nefavorabil, diminuarea capitalului fiind de 3,6 puncte procentuale. Aceasta a atins 13,1% în scenariul nefavorabil, cu o diminuare a capitalului de circa 2,1 puncte procentuale.

Graficul A

Diagrama în cascadă a rezultatelor agregate în cazul unor scenarii nefavorabile și foarte nefavorabile, în funcție de tipul de risc

(puncte procentuale din rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, în regim de aplicare deplină)

Acest exercițiu intern a combinat datele de supraveghere existente cu datele din testările la stres efectuate de Autoritatea bancară europeană (ABE) la nivelul UE și cele din testările la stres în cadrul SREP efectuate de BCE în anul 2021, după caz. Metodologia utilizată a urmat, în linii mari, Nota metodologică privind testarea la stres la nivelul UE pentru anul 2021 a ABE. Au fost utilizate modele ale BCE de tip descendent (top-down) pentru a evalua riscurile de credit și cele de piață ale băncilor, precum și riscurile la adresa profitabilității acestora. Noile module au examinat expunerile băncilor la sectoarele vulnerabile, stocurile existente de credite neperformante, efectele rambursării operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung și posibilele efecte ale unei pierderi totale generate de expunerile față de Belarus, Rusia și Ucraina (efect de tip walk-away).

Graficul B

Bănci care se situează la niveluri inferioare cerințelor de capital în cadrul unor exerciții selectate de testare la stres

(% din valoarea totală a expunerii la risc din eșantionul respectiv de instituții semnificative)

Cele trei scenarii (de bază, nefavorabil și foarte nefavorabil) luate în considerare au avut la bază proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE din luna martie 2022 și sunt descrise în detaliu în raportul Financial Stability Review din luna mai 2022.

Rezultatele analizei vulnerabilităților au contribuit la testarea de către supraveghetorii direcți a băncilor supravegheate, în special a celor identificate ca fiind cele mai vulnerabile la condițiile actuale. Printre aspectele discutate s-au numărat severitatea scenariilor utilizate în testările la stres interne ale băncilor, metodologiile de testare la stres, concentrările sectoriale, adecvarea provizionării și provocările la adresa profitabilității generate de contextul caracterizat de majorări ale ratelor dobânzilor. Acest tip de exercițiu de tip descendent (top-down) nu poate înlocui încă în totalitate testările la stres derulate de bănci, de tip ascendent (bottom-up). Cu toate acestea, posibilitatea de a cuantifica impacturile stresului la nivel central s-a dovedit indispensabilă pentru ca autoritățile de supraveghere să evalueze rapid efectele posibile ale războiului ruso-ucrainean.

Calitatea activelor a continuat să se amelioreze în cursul anului 2022. În absența oricăror indicii privind niveluri semnificative ale riscului de credit cristalizat și având în vedere volumul considerabil de suprapuneri de provizioane acumulate în timpul pandemiei, după o ușoară creștere la începutul războiului ruso-ucrainean, costul mediu al riscului a reintrat pe o traiectorie descendentă în trimestrele II și III 2022, revenind, în general, la nivelurile din perioada prepandemie. În plus, volumul creditelor neperformante s-a redus practic la nivelul tuturor portofoliilor în semestrul I 2022, înregistrându-se unele creșteri minore ale portofoliilor de consum și ale celor aferente întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în trimestrul III. În mod similar, deși au existat unele creșteri ale creditelor neperformante sau ale creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere în termeni contabili, trendul a fost stabil până la sfârșitul trimestrului III, menținându-se însă peste nivelul maxim din perioada pandemiei. În pofida acestei evoluții pozitive, traiectoria viitoare rămâne incertă, existând unele indicii privind intensificarea riscului, cu precădere în contextul unor segmente minore de arierate anticipate care au început să se dezvolte în unele țări în trimestrul III 2022. Acest lucru ar putea indica acumularea unui risc sporit de credit și o posibilă creștere a volumelor de credite neperformante pe termen scurt. În acest sens, monitorizarea în scopuri de supraveghere a evoluțiilor înregistrate de creditele clasificate în Stadiul 2 de depreciere va continua, în special în legătură cu băncile expuse la sectoarele vulnerabile la majorarea prețurilor gazelor naturale și ale produselor energetice, dar și în legătură cu portofoliile, precum finanțarea prin îndatorare, creditele de consum și creditele imobiliare, care sunt sensibile la normalizarea rapidă a ratelor dobânzilor. În acest context, șocul prețurilor produselor energetice generat de războiul ruso-ucrainean a afectat în mod specific sectoarele economice implicate în producția sau prelucrarea materiilor prime, furnizorii de produse energetice și sectoarele energointensive. Pentru unele industrii, șocul prețurilor produselor energetice ar putea exacerba perturbările preexistente la nivelul lanțurilor de aprovizionare, cauzate de restricțiile asociate pandemiei de COVID-19 impuse în China și de deficitele generale de microcipuri. Prețurile ridicate ale factorilor de producție au avut, de asemenea, un impact asupra sectorului construcțiilor și ar putea afecta și marii consumatori de gaze naturale, precum producătorii de metale, produse chimice, produse alimentare și băuturi. Vor continua activitățile de supraveghere axate pe evaluarea acțiunilor băncilor de gestionare a portofoliilor potențial vulnerabile.

Graficul 3

Sectoarele vulnerabile

a) Împrumuturi acordate sectoarelor vulnerabile

b) Evoluția creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere în sectoarele vulnerabile

Tensiunile geopolitice acute înregistrate în 2022 au determinat persistența presiunilor inflaționiste și a volatilității produselor energetice și a materiilor prime. Aceasta a avut un impact asupra nivelului deja ridicat al inflației, într-un moment în care băncile centrale începeau normalizarea politicilor monetare, și au contribuit la corecția de pe piețele de capital. Normalizarea rapidă ulterioară a ratelor dobânzilor a constituit un stimulent major pentru veniturile nete din dobânzi ale băncilor, care au crescut nu numai pe seama expansiunii volumelor de împrumuturi, ci și a majorării marjelor de dobândă. Veniturile din tranzacționare, în special cele ale băncilor de importanță sistemică globală (global systemically important banks – G-SIB), au beneficiat, în general, de ratele mai ridicate ale dobânzilor și de volatilitatea sporită (Graficul 4 și Graficul 5).

Graficul 4

Creșterea veniturilor nete din dobânzi

(variație procentuală, pe un orizont mobil de patru trimestre)

Graficul 5

Fluxurile de venituri din tranzacționare și investiții, în funcție de modelul de afaceri selectat

(fluxuri trimestriale în miliarde EUR)

Condițiile de lichiditate și de finanțare pentru instituțiile semnificative au continuat să beneficieze de măsurile de politică monetară adoptate în 2020 și 2021. La data de 30 septembrie 2022, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (liquidity coverage ratio – LCR) s-a situat la 162%, sub nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2021, dar cu mult peste nivelurile din perioada prepandemie și cerințele minime de reglementare (Graficul 6).

Graficul 6

Evoluția indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate, a rezervei de lichiditate și a ieșirilor nete de lichiditate

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

La aceeași dată, indicatorul de finanțare stabilă netă se situa la 127,1%, în linii mari în concordanță cu valorile înregistrate în 2021, cu mult peste nivelurile din perioada prepandemie și cerințele minime (Graficul 7).

Graficul 7

Evoluția indicatorului de finanțare stabilă netă, a finanțării stabile disponibile și a necesarului de finanțare stabilă

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

În ceea ce privește instituțiile mai puțin semnificative, indicatorii de supraveghere respectivi s-au situat la 188,4% pentru indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate și la 130,2% pentru indicatorul de finanțare stabilă netă, ambele valori fiind ușor mai scăzute comparativ cu trimestrul III 2021, dar încă semnificativ superioare pragurilor de reglementare.

În ultimul trimestru al anului 2022, BCE a continuat să majoreze ratele dobânzilor, a modificat termenii și condițiile celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) și a oferit băncilor date suplimentare de rambursare anticipată voluntară începând cu 23 noiembrie 2022. Normalizarea politicii monetare va crea un mediu mai dificil pentru finanțarea bancară și presiuni în sensul scăderii asupra indicatorilor de lichiditate ai băncilor.

Prin urmare, anul 2022 a fost marcat de reziliența indicatorilor de capital și de lichiditate, concomitent cu îmbunătățirea calității activelor și sporirea profitabilității. Supravegherea bancară a BCE monitorizează cu atenție efectele distributive ale acestor trenduri, continuând să monitorizeze vulnerabilitățile specifice ale băncilor. Totodată, rămâne vigilentă la eventualele incertitudini generate de piețele volatile sau de evoluțiile neașteptate ale mediului macroeconomic, precum o posibilă încetinire a activității economice, majorări mai abrupte ale ratelor dobânzilor sau intensificarea presiunilor inflaționiste.

În decursul anului 2022, dificultățile legate de pandemie și de noile modele de lucru hibride puse în aplicare au devenit mai puțin relevante. În schimb, incertitudinile generate de războiul ruso-ucrainean și de intensificarea tensiunilor geopolitice au generat un context în continuare dificil din perspectiva rezilienței operaționale pentru băncile supravegheate.

Băncile cu operațiuni esențiale în țările direct afectate de războiul ruso-ucrainean au pus în aplicare planuri de asigurare a continuității activității, care s-au dovedit robuste în mediul marcat de schimbări rapide din prima fază a războiului. Aceste instituții semnificative au fost în măsură să asigure protecția și, după caz, transferul personalului-cheie, continuându-și, în același timp, operațiunile. În unele cazuri, operațiunile esențiale au fost transferate către echipe care lucrează în alte locații, inclusiv în entități din UE. Învățămintele desprinse în timpul pandemiei de COVID-19 au deținut un rol esențial în eforturile instituțiilor de a se adapta rapid.

La fel ca în anii precedenți, și în 2022 băncile au manifestat același trend în direcția transformării digitale, ceea ce a însemnat o mai mare dependență de infrastructurile informatice și utilizarea terților, inclusiv de servicii de tip cloud pentru furnizarea de servicii esențiale. Deși acest trend generează, în mod cert, unele beneficii pentru bănci, acesta implică, de asemenea, riscuri și dificultăți suplimentare din perspectivă operațională, cum ar fi gestionarea numărului tot mai mare de atacuri cibernetice și a gradului de sofisticare a acestora și posibila concentrare asupra unui număr mic de furnizori terți esențiali. Din acest motiv, riscurile cibernetice și dependențele de terți au rămas o prioritate pentru Supravegherea bancară a BCE (a se vedea Secțiunea 1.2.3.1 pentru mai multe informații cu privire la riscurile emergente legate de tehnologia informației și externalizare) și băncile trebuie să depună în continuare eforturi pentru a asigura că sunt reziliente la eventualele perturbări operaționale cauzate de toate tipurile de pericole, inclusiv la incidente de securitate cibernetică grave, dar plauzibile, care ar putea prezenta riscuri pentru sistemul financiar în ansamblul său^[1].

În ceea ce privește structurile de guvernanță ale băncilor supravegheate, BCE a evidențiat necesitatea îmbunătățirii în continuare a cadrelor lor de guvernanță. Pandemia de COVID-19 și războiul ruso-ucrainean au demonstrat încă o dată importanța unor mecanisme solide de guvernanță, precum și a funcțiilor de control intern și a capacităților de agregare a datelor.

Mai exact, cu privire la războiul ruso-ucrainean, Supravegherea bancară a BCE a identificat o serie de domenii care necesită o atenție deosebită: în primul rând, capacitatea organelor de conducere, precum și a departamentelor juridice și de conformitate de a exercita o monitorizare robustă a impactului schemelor de sancțiuni; în al doilea rând, procese adecvate de aprobare a operațiunilor clienților, inclusiv capacități adecvate de agregare a datelor referitoare la riscuri pentru identificarea expunerilor critice; nu în cele din urmă, ar putea fi necesară adaptarea activităților de audit intern ale unor bănci pentru a reflecta toate riscurile relevante care decurg din modificările mediului extern actual.

Pandemia de COVID-19 și războiul ruso-ucrainean au amplificat, de asemenea, deficiențele preexistente într-o serie de mecanisme generale de guvernanță și gestionare a riscurilor. În primul rând, au continuat să existe lacune în agregarea și raportarea datelor din cauza deficiențelor în ceea ce privește eficacitatea procedurilor de guvernanță a datelor (de exemplu, validarea independentă insuficientă a calității datelor) și de gestionare a calității datelor, a peisajelor informatice fragmentate, precum și a domeniului de aplicare și a ambițiilor limitate ale proiectelor de remediere ale băncilor. Aceste regrese pot perturba procesele decizionale ale băncilor. În al doilea rând, mai multe bănci trebuiau să își îmbunătățească în continuare funcțiile de control intern, în special pentru a soluționa problema personalului insuficient, a importanței scăzute a funcției și a deficiențelor la nivelul proceselor (precum programele de monitorizare a conformității și definirea apetitului pentru risc al băncilor).Deplasând accentul de pe aspectele legate de criză, unele bănci au continuat să înregistreze progrese în urma unor măsuri țintite adoptate de Supravegherea bancară a BCE. Acestea au inclus domenii specifice, precum caracterul adecvat colectiv, numărul de directori independenți, structurile comitetelor, politicile în materie de diversitate și nivelul de implicare a directorilor neexecutivi. Cu toate acestea, subzistă unele vulnerabilități în cazul majorității băncilor, printre care: (i) nivelul redus de implicare a organului de conducere în funcția sa de supraveghere și capacitatea sa de a contesta deciziile strategice în domeniile cele mai afectate de crizele actuale; (ii) expertiza insuficientă în activitatea bancară și gestionarea riscurilor a directorilor neexecutivi din câteva bănci; (iii) promovarea insuficientă a diversității în cadrul unor bănci, (iv) proporția scăzută de membri independenți ai consiliilor de administrație de la unele bănci, ceea ce obstrucționează în continuare capacitatea organului de conducere în funcția sa de supraveghere de a contesta în mod constructiv directorii executivi. Supravegherea sporită a acestor deficiențe este efectuată în cadrul activității privind eficacitatea și diversitatea organelor de conducere (Secțiunea 1.2.2.2).

1.1.2 Performanța generală a băncilor aflate sub supraveghere bancară europeană

Profitabilitatea instituțiilor semnificative aflate sub supravegherea bancară europeană a demonstrat o reziliență puternică la deteriorarea mediului de afaceri ca urmare a războiului ruso-ucrainean, la perturbările lanțurilor de aprovizionare și la majorarea prețurilor produselor energetice. Rentabilitatea financiară anualizată agregată a acestora a ajuns la 7,6% în trimestrul III 2002 (Graficul 8), cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii ani, care se situează însă în continuare sub costul mediu al capitalului propriu al băncilor. Această creștere s-a datorat în principal câștigurilor substanțiale asociate, în mare măsură, majorării ratelor dobânzilor, însă a fost susținută și de costul scăzut al riscurilor, în condițiile în care evoluțiile macroeconomice nefavorabile nu au afectat deocamdată în mod semnificativ calitatea activelor, iar băncile au putut încă să beneficieze, de asemenea, de provizioanele constituite în perioada pandemiei, pe care le-au putut redirecționa către criza actuală.

Graficul 8

Rentabilitatea financiară agregată, pe surse de venituri și cheltuieli

Creșterea profitabilității determinată de veniturile ridicate, susținută de deprecierile reduse

(% din capitalul propriu)

Avansul veniturilor din exploatare s-a datorat în principal majorării veniturilor nete din dobânzi (+9,3% în termeni anuali), care au beneficiat de creșterea marjelor, susținută de majorarea ratelor dobânzilor și de panta mai abruptă a curbei randamentelor, precum și de expansiunea volumului de împrumuturi. În schimb, costul total al finanțării, respectiv costul depozitelor societăților nefinanciare, s-a majorat considerabil în anul 2022, deși acest trend a fost eterogen la nivelul băncilor. În primele trei trimestre ale anului 2022, veniturile nete din taxe și comisioane erau încă superioare celor din anii anteriori, deși au fost consemnate scăderi modeste, pe fondul impactului nefavorabil al deteriorării mediului de afaceri asupra administrării activelor și a comisioanelor pentru serviciile bancare de investiții. Creșterea puternică a veniturilor a avut ca rezultat o eficiență sporită a costurilor, în pofida majorării cheltuielilor: pentru fiecare euro din venituri, băncile trebuiau să cheltuiască 61 de cenți în trimestrul III 2022, comparativ cu 64 de cenți în anul precedent (Graficul 9).

Graficul 9

Raportul costuri/venituri și componentele indexate

(%)

Din perspectiva costurilor, cheltuielile administrative și amortizările au sporit cu 3%, în principal pe seama creșterii cheltuielilor de personal și a costurilor legate de tehnologia informației, în condițiile în care accelerarea inflației s-a propagat la nivelul structurilor de costuri ale instituțiilor semnificative. Majorarea cheltuielilor de personal a fost relativ modestă, însă, întrucât salariile contractuale sunt stabilite în avans, inflația poate afecta în continuare acest post cu un relativ decalaj. Cu toate acestea, instituțiile semnificative și-au menținut obiectivele strategice mai ample de reducere a cheltuielilor și de investiții în tehnologia informației, chiar și în contextul actual, pe măsură ce restricțiile legate de pandemie au fost ridicate treptat.

În ansamblu, profiturile băncilor au manifestat reziliență la încetinirea creșterii economice și au beneficiat de majorarea ratelor dobânzilor. Presiunile asupra profitabilității au inclus creșterea posibilă a deprecierilor și necesitatea unor ajustări din evaluare, o majorare a cheltuielilor operaționale, un cost mai ridicat al finanțării, presiuni în sensul scăderii asupra veniturilor din taxe și comisioane și venituri din tranzacționare insuficient de sustenabile. Primele indicii de intensificare a presiunilor asupra profitabilității au putut fi observate în cazul instituțiilor semnificative specializate în creditele de consum.

Prin urmare, pentru a consolida și a îmbunătăți în continuare rezultatele pozitive obținute în 2022, băncile ar trebui să continue să își orienteze în mod activ modelele de afaceri și să își axeze strategiile pe atingerea unor ținte solide de profitabilitate ajustate la risc. Autoritățile de supraveghere au continuat să monitorizeze sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor din perspectiva incertitudinilor pe termen scurt și a dificultăților structurale pe termen lung.

La prima vedere, profitabilitatea instituțiilor mai puțin semnificative a prezentat un trend diferit, rentabilitatea financiară anualizată scăzând la 1,3% după trei trimestre în 2022 (−4,3% în termeni anuali). Acest rezultat global a fost determinat în principal de scăderea substanțială a altor venituri nete din exploatare, însă s-a datorat în mare parte evoluțiilor din Germania. Acolo, băncile au înregistrat pierderi considerabile din evaluare ca urmare a majorării ratelor dobânzilor și a impactului exercitat de acestea asupra portofoliilor de titluri de valoare în cadrul regimului lor contabil respectiv, ceea ce a generat pierderi din portofoliu ca urmare a utilizării principiului strict al aplicării prețului de cost sau al prețului pieței, oricare dintre acestea este mai redus. În majoritatea țărilor, instituțiile mai puțin semnificative au putut să își îmbunătățească randamentul comparativ cu anul precedent. Majorarea ratelor dobânzilor a avut un impact pozitiv asupra profitabilității, în concordanță cu trendul general în rândul instituțiilor semnificative – atât veniturile nete din dobânzi, cât și veniturile nete din taxe și comisioane s-au ameliorat cu 7,2% și, respectiv, 1,5% în termeni anuali. La rândul lor, activitățile de tranzacționare au înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor nete (+89% în termeni anuali). Cu toate acestea, raportul costuri/venituri a continuat să se majoreze, ajungând la 85,6%, nivel net superior comparativ cu instituțiile semnificative, reflectând o deteriorare considerabilă a veniturilor nete din exploatare. Cheltuielile administrative și deprecierile au crescut, în total, cu 3,6%. Totodată, activele totale s-au majorat ușor (3,2% în termeni anuali), ca urmare a expansiunii activității de creditare a companiilor și populației, reducând în continuare randamentul activelor la 0,12%, față de 0,54% în urmă cu un an. Drept rezultat, perspectivele capacităților de bază generatoare de venituri s-au îmbunătățit temporar, în timp ce creșterea cheltuielilor a reprezentat un risc pentru sectorul instituțiilor mai puțin semnificative, în special având în vedere persistența discrepanțelor la nivel regional.

De la criza financiară mondială, numărul băncilor implicate în fuziuni și achiziții a fost redus. În concordanță cu evoluțiile înregistrate la nivel mondial, valoarea operațiunilor de fuziune și achiziție, aproximată în funcție de activele totale din obiectivele privind fuziunile și achizițiile, a scăzut cu circa două treimi între deceniul precriză și perioada începând cu 2008, în timp ce scăderea numărului total de tranzacții a fost mai puțin pronunțată.

Mai recent, pe parcursul anilor 2020 și 2021, activitatea de fuziune și achiziție a părut să se intensifice într-o oarecare măsură, băncile fiind implicate mai activ în consolidări țintite la nivelul liniilor de activitate, precum leasingul, factoringul, administrarea avuției, custodia sau serviciile de valori mobiliare. Mai multe dintre aceste achiziții ale liniilor de activitate au inclus și elemente transfrontaliere. Pentru anul 2022, deteriorarea mediului macroeconomic, generată de incertitudinile geopolitice și de perspectivele unei încetiniri a creșterii economice, a redus, până în prezent, eforturile băncilor de intensificare în continuare a operațiunilor de fuziune și achiziție.

La fel ca în trecut, fuziunile și achizițiile bancare în regim complet sunt încă predominant interne și implică ținte mai mici. Cu toate acestea, unele dintre tranzacțiile mai țintite au avut o dimensiune transfrontalieră și, prin urmare, au contribuit, de asemenea, la integrarea financiară în cadrul UE. O altă modalitate de continuare a integrării transfrontaliere ar consta în revizuirea de către bănci a structurilor lor organizatorice transfrontaliere.

Graficul 10

Activele totale ale băncilor vizate și numărul de fuziuni și achiziții în zona euro

1.2 Priorități în materie de supraveghere pentru anul 2022

1.2.1 Priorități în materie de supraveghere pentru anul 2022: introducere

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE și-a concentrat eforturile în materie de supraveghere asupra a trei domenii prioritare diferite pentru a asigura, în primul rând, soliditatea băncilor la ieșirea din pandemie (prioritatea 1); în al doilea rând, valorificarea de către bănci a oportunității de a soluționa deficiențele structurale prin strategii eficace de digitalizare și printr-o guvernanță consolidată (prioritatea 2); și, în al treilea rând, contracararea de către bănci a riscurilor emergente, inclusiv a celor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, a expunerilor la riscul de credit al contrapartidei, precum și a riscurilor cibernetice și a celor asociate externalizării serviciilor de tehnologia informației (prioritatea 3). În 2022 au fost desfășurate mai multe activități de supraveghere menite să soluționeze aceste dificultăți, acoperind o mare varietate de bănci și urmând o abordare bazată pe riscuri. De asemenea, Supravegherea bancară a BCE a dat dovadă de flexibilitate prin ajustarea sferei de aplicare, a calendarului și a intensității activităților sale planificate pentru a contracara riscurile emergente generate de războiul ruso-ucrainean, inclusiv inflația ridicată și răspunsul ulterior al politicii monetare.

1.2.1.1 Cadrele de gestionare a riscului de credit și expunerile la sectoarele vulnerabile, inclusiv la sectorul imobiliar

Într-o notă pozitivă, calitatea activelor băncilor a continuat să se îmbunătățească printr-o reducere susținută a volumelor de credite neperformante în prima jumătate a anului 2022, înregistrându-se doar creșteri minore ale portofoliilor IMM și ale celor de consum până la sfârșitul trimestrului III. Aceste trenduri pozitive privind calitatea activelor sunt deosebit de binevenite, întrucât avantajele măsurilor concrete ale băncilor continuă să fie valorificate după adoptarea în ultimii ani a mai multor măsuri țintite de supraveghere pentru combaterea riscului de credit. Evoluțiile pozitive din perspectiva calității creditului, precum reducerea în continuare a creditelor neperformante, au contribuit la îmbunătățiri marginale ale scorurilor medii aferente riscului de credit ale băncilor pentru ciclul 2022 al procesului de supraveghere și evaluare (SREP). Deși există indicii clare cu privire la eforturile băncilor de a remedia deficiențele identificate cu privire la cadrele și controalele privind riscul de credit, eforturi demonstrate de o reducere a volumului de măsuri conexe privind riscul de credit în cadrul SREP 2022, ritmul progreselor este încă lent. Prin urmare, scorurile aferente controalelor privind riscul de credit au rămas scăzute pentru SREP 2022.

În pofida acestor trenduri pozitive, contextul în schimbare al riscului de credit, cu condiții de finanțare mai restrictive și un risc tot mai mare de recesiune în Europa, frânează, în mod firesc, progresele. Aceasta a avut impact asupra populației, companiilor și țărilor, în proporții diferite, în funcție de factori precum gradul de îndatorare sau sensibilitățile la mediul macrofinanciar. Prin urmare, activitățile de supraveghere desfășurate până în prezent și așteptările în materie de supraveghere comunicate de la declanșarea pandemiei în vederea soluționării deficiențelor structurale la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor rămân relevante pentru contracararea noilor dificultăți care pot apărea.

Acest aspect este deosebit de relevant în ceea ce privește inițierea și monitorizarea creditelor, semnalarea restructurărilor datorate dificultăților financiare, clasificarea debitorilor aflați în dificultate drept credite neperformante și cadrele de provizionare ale acestora, precum și în ceea ce privește sectoarele vulnerabile. Deși majoritatea instituțiilor semnificative au elaborat planuri concrete de măsuri corective pentru a remedia lacunele identificate în cadrul inițiativei „Scrisoare adresată președinților de bănci”^[2] lansată în decembrie 2020, multe dintre aceste lacune rămân neacoperite. S-a anticipat că aceste deficiențe vor fi soluționate prin intermediul programului de lucru privind riscul de credit în 2023 și ulterior. O analiză orizontală a tiparelor și trendurilor riscului de credit efectuată în 2022 a identificat dovezi solide în acest sens pentru sectorul instituțiilor mai puțin semnificative.

După o corecție abruptă a prețurilor la începutul pandemiei, condițiile de pe piețele imobiliare comerciale continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare. Acest lucru a fost evident mai ales în subsectorul spațiilor de birouri și în cel de retail ale sectorului imobiliar comercial din Europa, afectat de majorarea ratelor dobânzilor și de creșterea semnificativă a costurilor de construcție. În pofida unor indicii persistente de supraevaluare în zona euro, prețurile obiectivelor rezidențiale s-au majorat în prima jumătate a anului 2022, adâncind în continuare decalajul în raport cu chiriile. Alături de creșterea costului vieții și de scăderea asociată a câștigurilor salariale reale, această evoluție a generat preocupări cu privire la o creștere subită și vertiginoasă a creditelor neperformante, în special pentru băncile cu expunere semnificativă la credite ipotecare rezidențiale cu rate variabile ale dobânzilor.

Pentru a clarifica gradul de pregătire a băncilor pentru a face față deteriorării pieței imobiliare comerciale și în conformitate cu recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic privind vulnerabilitățile din sectorul imobiliar comercial din Spațiul Economic European, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o analiză țintită a sectorului imobiliar comercial, cu accent pe subsectorul spațiilor de birouri și pe cel de retail. S-au colectat date ad-hoc pentru a analiza profilul de risc și importanța acestor subsectoare într-o fază inițială de colectare de date, care includea 32 de bănci, dimensiunea eșantionului fiind restrânsă la 15 bănci în urma unei etape calitative mai aprofundate ulterioare. Principalele preocupări identificate în cadrul acestui exercițiu s-au referit la eficacitatea cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor. Din acest punct de vedere, au fost identificate deficiențe la nivelul majorității băncilor din perspectiva evaluărilor capacității de rambursare a debitorilor la inițierea creditelor, în special în contextul unui mediu mai dificil, caracterizat de creșterea costurilor de finanțare și de stagnarea veniturilor din chirii. Totodată, capacitatea de identificare a riscurilor emergente a fost considerată un domeniu care necesită îmbunătățiri, în principal deoarece cadrele unor bănci nu au surprins suficient riscul anticipativ și, de asemenea, în unele cazuri s-au bazat excesiv pe procese manuale. În ceea ce privește încorporarea riscurilor legate de schimbările climatice în gestionarea riscului de credit, băncile nu dispuneau încă de datele necesare pentru a evalua suficient riscul și s-au utilizat într-o măsură extinsă aproximări pentru estimarea datelor „reale” care lipseau. Ulterior, au fost emise constatări detaliate și solicitări de planuri de măsuri corective tuturor băncilor incluse în acest exercițiu, iar echipele comune de supraveghere (ECS) au fost implicate cu regularitate în această activitate.^[3]

În trimestrul II 2022, a fost lansat un exercițiu similar cu privire la sectorul imobiliar rezidențial, care s-a axat pe evaluarea riscurilor posibile încorporate în expunerile existente, pe soluționarea lacunelor specifice băncilor în gestionarea riscurilor asociate creditelor noi din sectorul imobiliar rezidențial intern, și, în ultimă instanță, pe identificarea deficiențelor în gestionarea riscului de credit și pe elaborarea unor planuri de măsuri corective. Sectorul imobiliar rezidențial este considerat a fi o categorie semnificativă de active în bilanțurile băncilor semnificative. Eșantionul pentru acest exercițiu include 29 de bănci, reprezentând aproximativ 40% din expunerile instituțiilor semnificative la sectorul imobiliar rezidențial. Rezultatele exercițiului sunt așteptate în trimestrul II 2023 și vor fi incluse în exercițiul SREP 2023.

1.2.1.2 Expuneri la finanțarea prin îndatorare

În ultimii patru ani, deținerile de credite cu efect de levier ale instituțiilor semnificative^[4] aflate sub supravegherea bancară europeană au crescut, pe bază agregată, cu 80%, în paralel cu o majorare a ponderii operațiunilor cu efect puternic de levier^[5] inițiate de instituțiile semnificative. Acest trend s-a menținut până la jumătatea anului 2022, moment până la care instituțiile semnificative au continuat să subscrie noi împrumuturi sindicalizate. Valorile expunerilor instituțiilor semnificative în trimestrul II 2022 s-au apropiat de valorile record consemnate în trimestrul IV 2021. De atunci, piața primară s-a închis în mare măsură. Cei mai mari actori din Europa și de la nivel mondial au înregistrat reduceri substanțiale ale valorii contabile a portofoliilor de împrumuturi acordate sectorului corporativ deținute în vederea vânzării.

Graficul 11

Evoluția operațiunilor cu efect de levier

Repartizarea volumelor subscrise, în funcție de nivelul efectului de levier

(pondere din valoarea noțională totală a instituțiilor semnificative)

Expunerea băncilor din zona euro și ponderea în raport cu fondurile proprii de nivel 1 de bază, niveluri agregate pentru băncile supravegheate

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: % din fondurile proprii de nivel 1 de bază)

Întrucât au existat, de asemenea, preocupări cu privire la creșterea asumării de riscuri pe segmentul finanțării prin îndatorare în perioada pandemiei, BCE a decis, în martie 2022, să trimită instituțiilor semnificative o scrisoare adresată președinților de bănci cu privire la operațiunile cu efect de levier. Scopul scrisorii era acela de a oferi mai multe clarificări despre așteptările BCE referitoare la cadrul privind apetitul pentru risc destinat operațiunilor cu efect de levier și, de fapt, de a operaționaliza liniile directoare ale BCE privind operațiunile cu efect de levier, care au fost publicate în 2017.

Răspunsurile la scrisoare au confirmat existența unor deficiențe semnificative atât în ceea ce privește soliditatea cadrelor generale privind apetitul pentru risc ale băncilor, cât și gestionarea de către acestea a riscului de piață. În prezent, echipele comune de supraveghere colaborează îndeaproape cu băncile individuale pentru a discuta modul în care acestea pot acoperi în mod eficace lacunele identificate și pot răspunde așteptărilor.

BCE a început deja să aplice costuri de capital câtorva bănci în cazul cărora riscurile asociate activităților de creditare cu efect de levier au fost percepute ca fiind excesiv de ridicate, fie din cauza nivelului expunerilor cu risc foarte ridicat, fie din cauza vulnerabilităților practicilor de gestionare a riscurilor, sau din cauza ambelor. BCE va continua să aplice toate cerințele de capital necesare prin intermediul exercițiului SREP în cursul anului 2023. Aceste cerințe reflectă progresele insuficiente realizate de bănci pentru a răspunde așteptărilor formulate în liniile directoare menționate anterior și se vor aplica numai atât timp cât deficiențele identificate persistă.

1.2.1.3 Riscul de credit al contrapartidei

Mediul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor pe o perioadă îndelungată, care a predominat până în 2022, a favorizat strategiile bazate pe căutarea de randamente superioare adoptate de numeroase tipuri de investitori. Drept consecință, unele bănci au majorat volumul serviciilor pe piața de capital pe care le-au furnizat contrapartidelor cu un grad mai mare de risc și mai puțin transparente, adesea instituții financiare nebancare, inclusiv prin îndatorare semnificativă.

Alături de creșterea volatilității pe mai multe piețe (de exemplu, în cazul prețurilor produselor energetice și al ratelor dobânzilor) și de normalizarea condițiilor monetare și financiare în cursul anului 2022, impactul semnificativ pe care falimentul contrapartidelor (de exemplu, fonduri speculative și birouri familiale) l-a avut anterior asupra unor bănci în 2021 a atras atenția asupra riscurilor care decurg din guvernanța deficitară sau din practicile inadecvate de gestionare a riscurilor aplicate de terți.

Ținând cont de aceste aspecte și în concordanță cu prioritățile sale în materie de supraveghere, Supravegherea bancară a BCE a adoptat o serie de măsuri menite să contracareze posibilele riscuri în acest domeniu. În primul rând, BCE a publicat un articol în Supervision Newsletter în august 2022, subliniind așteptările sale în materie de supraveghere privind serviciile de tip prime brokerage. În al doilea rând, în perioada aprilie-octombrie 2022, BCE a efectuat o analiză orizontală țintită, axată pe guvernanță și gestionarea riscurilor aferente riscului de credit al contrapartidei pentru un eșantion mai amplu de bănci active în domeniul operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare derivate și titluri de valoare, care a inclus atât instituții financiare nebancare, cât și contrapartide nefinanciare. În al treilea rând, au fost efectuate inspecții la fața locului pentru anumite instituții.

În ansamblu, deși băncile au înregistrat progrese în ceea ce privește identificarea, măsurarea și controlul riscului de credit al contrapartidei, există încă o serie de deficiențe semnificative în domenii esențiale precum procedura de verificare prealabilă, definirea apetitului pentru risc, testarea la stres, diminuarea riscurilor și gestionarea situației de incapacitate de plată, atât din punctul de vedere al așteptărilor în materie de supraveghere, cât și din cel al bunelor practici observate în acest sector. Privind în perspectivă, ECS vor continua să interacționeze cu băncile în cursul anului 2023 pentru a remedia deficiențele din domeniile identificate ca fiind mai semnificative.

1.2.1.4 Senzitivitatea la riscul de rată a dobânzii și la riscul de marjă de credit

În anul 2022, BCE a efectuat o evaluare a practicilor de gestionare a riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit pe un eșantion de instituții semnificative expuse în mod deosebit riscurilor respective. În cazul majorității băncilor, un șoc în sensul majorării ratelor dobânzilor cu 200 puncte de bază (Graficul 12) ar avea un impact pozitiv asupra profitabilității, chiar și în cazul unui scenariu de bază privind încetinirea creșterii economice, precum cel inclus în proiecțiile macroeconomice ale experților BCE. În ceea ce privește eventualele majorări ale provizioanelor care reflectă dificultățile cu care se confruntă debitorii, cele mai recente analize ale BCE arată că efectele negative asupra adecvării capitalului ar rămâne, în medie, relativ modeste, chiar și în cazul unor șocuri de până la 300 puncte de bază.

Indiferent de regimurile prudențiale și contabile aplicabile, băncile ar trebui să țină seama de impactul, de regulă, negativ al creșterii ratelor asupra valorii economice a capitalurilor proprii. Acestea ar trebui să adopte practici solide și prudente de modelare a gestionării activelor și pasivelor pentru a surprinde variațiile preferințelor și comportamentului consumatorilor atunci când se modifică regimurile ratelor dobânzilor. De asemenea, acestea ar trebui să monitorizeze cu atenție riscurile care decurg din instrumente financiare derivate utilizate pentru acoperirea riscului.

Riscul de marjă de credit ar trebui măsurat și gestionat în mod corespunzător, inclusiv pentru titlurile de natura datoriei suverane și alte instrumente contabilizate la costul amortizat. Mai exact, calibrarea testărilor la stres interne ar trebui să reflecte severitatea episoadelor de stres istorice.

Considerațiile de mai sus se aplică și instituțiilor mai puțin semnificative, pentru care expunerea la riscul de rată a dobânzii și la riscul de marjă de credit poate fi foarte relevantă. Impactul concret al variației bruște a ratelor dobânzilor a depins nu numai de poziția de risc deschisă, ci și de cadrul contabil național aplicabil. Unele bănci au fost afectate de ajustările semnificative din evaluare ale portofoliilor lor de titluri de valoare, care trebuiau să se reflecte în contul de profit și pierdere, reducând astfel capitalul reglementat. Pe termen mediu, impactul asupra profitabilității și capitalului va depinde de decizia de vânzare a titlurilor de valoare sau de păstrare a acestora până la scadență și, desigur, de evoluțiile viitoare ale ratelor dobânzilor.

Graficul 12

Impactul majorării cu 200 puncte de bază a ratelor dobânzilor asupra instituțiilor semnificative

Impactul teoretic al profitabilității și al valorii economice a capitalului asupra ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază

(puncte de bază)

1.2.2 Sustenabilitatea modelelor de afaceri și guvernanța

1.2.2.1 Strategiile de transformare digitală ale băncilor

Una dintre prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024 a fost aceea de a soluționa dificultățile generate de transformarea digitală la adresa băncilor.

Organele de conducere ale băncilor sunt principalele responsabile de stabilirea unor obiective strategice privind transformarea digitală și de utilizarea unor tehnologii inovatoare. Supravegherea bancară a BCE s-a axat pe evaluarea capacităților băncilor de a elabora și a implementa strategii digitale care sunt adecvate pentru a-și consolida sustenabilitatea modelului de afaceri și a aborda cu prudență riscurile asociate. De asemenea, au rămas prioritare îmbunătățirea înțelegerii în scopuri de supraveghere a evoluțiilor pieței și ținerea pasului cu impactul unui peisaj tehnologic aflat în evoluție rapidă.

Din acest motiv, Supravegherea bancară a BCE a luat măsuri importante pentru a aborda aceste teme în 2022. În urma unui dialog purtat la nivel înalt cu unii dintre principalii omologi de pe piață (ca parte a unei inițiative de colectare de informații privind piața) pentru a înțelege tendințele pieței, tuturor instituțiilor semnificative li s-a solicitat să răspundă la un sondaj privind transformarea digitală și utilizarea tehnologiilor financiare. Acest sondaj a colectat informații care nu erau disponibile anterior în mod consecvent la nivelul tuturor instituțiilor semnificative, iar unele autorități naționale competente (ANC) au utilizat sondajul și pentru unele dintre instituțiile mai puțin semnificative.

O prezentare generală la nivel de sistem a principalelor concluzii ale sondajului este publicată în ediția din februarie 2023 a Supervision Newsletter, cu un link către constatările agregate. În general, constatările în urma sondajului au confirmat faptul că băncile digitalizează și utilizează tehnologii inovatoare tot mai mult, transformând astfel modul în care sunt furnizate serviciile și produsele financiare. Băncile consideră că acestea sunt elemente esențiale pentru menținerea cotelor de piață și creșterea profitabilității lor. Pentru a-și atinge obiectivele strategiei de transformare digitală, băncile tind să recurgă la externalizare și la parteneriate externe într-un mediu concurențial, cu scopul de a atrage, a menține și a dezvolta expertiza în domeniul informatic și digital. Cu toate acestea, pe măsură ce își deschid infrastructurile informatice, băncile se confruntă cu riscuri sporite în ceea ce privește dependența de terți și securitatea cibernetică. Aceste riscuri necesită o monitorizare suplimentară și trebuie luate în considerare în cadrele băncilor privind guvernanța și apetitul pentru risc.

Acestea fiind spuse, răspunsurile sunt eterogene, deoarece nu pare să existe o înțelegere comună a ceea ce înseamnă cu adevărat transformarea digitală, acesta rămânând un concept foarte general referitor la modele de afaceri, procese și schimbări culturale facilitate de tehnologii. Prin urmare, în următorii ani vor fi efectuate investigații și inspecții suplimentare în acest domeniu.

Rezultatul global al sondajului va fi esențial pentru: (i) elaborarea de linii directoare pentru autoritățile de supraveghere în vederea evaluării riscurilor și a celor mai bune practici ale băncilor; (ii) identificarea riscurilor în cadrul unor entități supravegheate specifice sau a cazurilor de utilizare a tehnologiei care necesită un control țintit suplimentar; și (iii) posibila stabilire a unor așteptări suplimentare în materie de supraveghere. De asemenea, acesta va fi relevant pentru configurarea metodologiei SREP pentru modelele de afaceri și guvernanța aflate la baza utilizării noilor tehnologii.

De asemenea, Supravegherea bancară a BCE și-a continuat eforturile de a defini în mod activ digitalizarea în viitorul cadru de reglementare european și internațional, prin continuarea interacțiunii cu autoritățile europene de supraveghere și cu organismele internaționale de standardizare în ceea ce privește reglementarea diferitelor aspecte legate de digitalizare și inovare în sectorul financiar. Totodată, Supravegherea bancară a BCE a continuat să participe la discuții privind sfera de reglementare și propunerile legislative formulate în contextul strategiei UE privind finanțele digitale, cum ar fi propunerea de regulament privind piețele criptoactivelor^[6], propunerea de regulament de privind reziliența operațională digitală^[7] și propunerea de regulament privind inteligența artificială^[8].

1.2.2.2 Deficiențe în ceea ce privește capacitățile de coordonare ale organelor de conducere

Mecanismele robuste de guvernanță, controalele interne solide și datele fiabile sunt esențiale pentru promovarea unui proces decizional adecvat și pentru reducerea asumării unor riscuri excesive, atât în perioadele normale, cât și în cele de criză. În pofida progreselor înregistrate de bănci în ultimii ani în acest domeniu, autoritățile de supraveghere continuă să observe un număr mare de deficiențe structurale la nivelul funcțiilor de control intern, al funcționării organelor de conducere și al agregării datelor privind riscurile și al capacităților de raportare.

Acesta este motivul pentru care Supravegherea bancară a BCE a fost implicată în mai multe activități dedicate realizării de progrese în acest domeniu, în special în vederea consolidării guvernanței interne și a capacităților de coordonare strategică. În perioada 2022-2024, aceste activități vor include analize țintite ale băncilor cu deficiențe în ceea ce privește componența și funcționarea organelor de conducere, inspecții la fața locului, (re)evaluări țintite pe bază de risc ale competenței și onorabilității, elaborarea unei abordări care să reflecte diversitatea evaluărilor competenței și onorabilității și actualizarea declarației de supraveghere din 2016^[9], precum și colectări de date.

În 2022, Supravegherea bancară a BCE a finalizat procesul de colectare de date privind componența și funcționarea organelor de conducere ale băncilor. Exercițiul a relevat faptul că nivelul de independență formală în cadrul consiliilor de administrație ale băncilor era în creștere, însă putea fi îmbunătățit în continuare în mai multe cazuri. În plus, acest exercițiu a evidențiat că diversitatea din punctul de vedere atât al genului, cât și al expertizei (în special în domenii precum tehnologia informației), care a fost recunoscută de mult timp ca fiind esențială pentru o guvernanță eficace, ar putea fi ameliorată în continuare. Necesitatea existenței unor politici mai bune de planificare a succesiunilor în cadrul consiliilor de administrație a constituit un alt domeniu care trebuie dezvoltat în continuare. Supravegherea bancară a BCE a urmărit aplicarea măsurilor adoptate în urma acestor constatări în contextul SREP 2022, solicitând băncilor care nu dispuneau încă de o politică sau de obiective privind diversitatea să instituie astfel de cadre. În această privință, așteptările în materie de supraveghere comunicate băncilor au clarificat faptul că politicile țintite ar trebui să încorporeze indicatori pentru genul reprezentat insuficient la nivelul organelor de conducere ale băncilor și să includă mai multe dimensiuni, precum vârsta, genul, originea geografică și, respectiv, educația și experiența profesională. ECS monitorizează implementarea de către bănci a acestor cadre ca parte a activităților lor de supraveghere continue.

Mecanismele de guvernanță sunt importante pentru toate băncile, indiferent de dimensiunea acestora. Din acest motiv, în perioada 2021-2022 Supravegherea bancară a BCE a efectuat, de asemenea, o analiză tematică a mecanismelor de guvernanță în vigoare pentru instituțiile mai puțin semnificative^[10], utilizând date provenite de la un eșantion de peste 200 de instituții mai puțin semnificative din 21 de țări participante. Rezultatele au evidențiat mai multe vulnerabilități ale instituțiilor mai puțin semnificative și au subliniat importanța îmbunătățirii continue, facilitată de un dialog permanent între autoritățile de supraveghere de la toate nivelurile. Supravegherea bancară a BCE și autoritățile naționale de supraveghere vor continua să promoveze o mai bună aliniere a așteptărilor și a standardelor europene în materie de supraveghere privind guvernanța internă, abordând pe parcurs orice deficiențe identificate.

1.2.3 Riscuri emergente

1.2.3.1 Riscul informatic și cel cibernetic

În pofida războiului ruso-ucrainean, numărul incidentelor cibernetice raportate BCE s-a menținut relativ stabil în primele trei trimestre ale anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

În 2022, Supravegherea bancară a BCE a desfășurat o serie de activități de supraveghere la distanță și la fața locului pe tema riscului informatic și a celui cibernetic, cu următoarele concluzii: în primul rând, băncile încă necesitau îmbunătățiri în ceea ce privește implementarea măsurilor de securitate cibernetică de bază, aproximativ o jumătate dintre constatările severe fiind identificate în cadrul inspecțiilor la fața locului privind riscul informatic efectuate în 2022 și fiind concentrate în domeniul riscului de securitate informatică și cibernetică. În al doilea rând, după câțiva ani de creștere constantă, dependența de sistemele aflate la sfârșitul ciclului de viață s-a stabilizat, deși la un nivel foarte ridicat. În al treilea rând, gestionarea calității datelor a rămas cel mai puțin rafinat domeniu de control al riscurilor, iar unele dintre controalele esențiale nu erau încă pe deplin implementate în cazul mai multor bănci. În al patrulea rând, numărul proiectelor esențiale cu impact asupra peisajului informatic a crescut considerabil, indicând importanța evidentă a existenței unor proceduri de gestionare adecvate pentru evoluțiile în domeniul tehnologiei informației și pentru proiectele informatice.

Totodată, pentru prima dată, Supravegherea bancară a BCE a fost în măsură să colecteze toate registrele de externalizare de la instituțiile semnificative în 2022. O analiză preliminară a acestor informații a confirmat relevanța sporită a acestei teme: băncile au raportat aproximativ 60 000 de contracte de externalizare active, dintre care jumătate acopereau funcțiile lor esențiale. Deși circa 40% din totalul acestor contracte sunt legate de servicii TIC, băncile utilizează acorduri de externalizare pentru toate tipurile de funcții esențiale, cum ar fi controale interne, servicii administrative și pentru clienți, servicii de plată sau gestionarea numerarului, printre altele.

Informațiile colectate cu privire la dependențele față de părți terțe au contribuit, de asemenea, la identificarea anumitor riscuri și dificultăți emergente care trebuiau gestionate în mod corespunzător, inclusiv existența mai multor furnizori de servicii esențiale dificil de înlocuit, dependența operațională semnificativă a băncilor de societăți din afara UE și de servicii furnizate de țări din afara UE, precum și un număr semnificativ de contracte care nu erau încă pe deplin aliniate cu Ghidurile Autorității bancare europene (ABE) sau cu așteptările în materie de supraveghere ale BCE în această privință.

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la activitățile grupurilor de lucru internaționale privind riscul informatic și cel cibernetic, inclusiv ale celor coordonate de ABE, de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, precum și la lucrările referitoare la noile propuneri de reglementare, cum ar fi Actul legislativ privind reziliența operațională digitală^[11].

Pe ansamblu, aceste evoluții evidențiază necesitatea ca băncile să continue să își îmbunătățească cadrul de reziliență operațională în vederea asigurării unei continuități adecvate a activității, inclusiv a serviciilor lor esențiale, într-un mediu tot mai complex, precum și a adaptării la cerințele de reglementare noi și viitoare.

1.2.3.2 Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu

În urma publicării Ghidului BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în noiembrie 2020, BCE a lansat o serie de exerciții de supraveghere pentru a evalua capacitățile băncilor de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu și pentru a-și alinia practicile la așteptările în materie de supraveghere. După revizuirea autoevaluărilor și a planurilor de implementare ale băncilor în 2021, BCE continuat cu o analiză tematică în 2022. În cadrul analizei tematice din 2022, BCE a evaluat soliditatea și exhaustivitatea principalelor politici și proceduri ale instituțiilor, precum și capacitatea acestora de a-și orienta în mod eficace strategiile privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și profilurile de risc aferente.Analiza a fost realizată în tandem cu prima testare la stres în scopul supravegherii privind riscurile legate de schimbările climatice (Caseta 3) și a fost completată de o analiză țintită privind proprietățile imobiliare comerciale și de inspecții la fața locului dedicate. Analiza tematică a fost efectuată de BCE și 21 de autorități naționale competente și a inclus 107 instituții semnificative și 79 de instituții mai puțin semnificative.

Analiza tematică a demonstrat^[12], în primul rând, că majoritatea instituțiilor au elaborat o arhitectură instituțională pentru a aborda riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, acestea consolidându-și în mod clar capacitatea în decursul ultimului an (Graficul 13). Totodată, a existat un nivel din ce în ce mai ridicat de conștientizare a importanței acestor riscuri și s-a utilizat un set larg de bune practici într-o varietate de instituții. BCE a publicat o colecție de bune practici într-un compendiu dedicat^[13], pentru a răspunde unei solicitări din partea sectorului bancar de a obține informații suplimentare privind bunele practici și pentru a demonstra că sunt posibile progrese rapide. Cu toate acestea, practic toate instituțiile au fost nevoite să depună eforturi ample și durabile în vederea alinierii practicilor lor la așteptările în materie de supraveghere. În general, abordările adoptate nu erau încă suficient de sofisticate din punct de vedere metodologic, lipsind utilizarea de informații granulare privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și/sau gestionarea activă a portofoliului și, în consecință, a profilului de risc. În special, pentru 96% dintre instituții s-au constatat unghiuri moarte la identificarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu și, în cazul a peste jumătate dintre instituții, s-au exprimat temeri semnificative cu privire la capacitatea acestora de a-și pune în aplicare cu eficacitate strategiile și procesele.

În plus, în luna martie 2022 BCE a publicat o evaluare actualizată a progreselor înregistrate de bănci în ceea ce privește publicarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, astfel cum se prevede în ghidul BCE din noiembrie 2020. Deși s-au consemnat îmbunătățiri de la prima evaluare efectuată de BCE la sfârșitul anului 2020, nicio bancă nu a îndeplinit pe deplin așteptările în materie de supraveghere. Comparativ cu anul 2020, un număr mai mare de bănci au fost acum în măsură să publice informații relevante privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu. Cu toate acestea, nivelul general de transparență era încă insuficient. Aproximativ 75% dintre bănci nu au raportat dacă riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu au avut un impact semnificativ asupra profilului lor de risc, deși circa jumătate dintre băncile care nu au făcut acest lucru au indicat BCE că se consideră expuse unor astfel de riscuri. Iar aproape 60% dintre băncile incluse în eșantion nu au descris modul în care riscul de tranziție sau riscul fizic le-ar putea afecta strategia. BCE a trimis băncilor scrisori individuale de feedback, în care explica principalele deficiențe ale acestora și faptul că se așteaptă ca acestea să adopte măsuri decisive. Acest demers a fost întreprins și pentru a ajuta băncile să se pregătească în vederea noilor cerințe de reglementare, cum ar fi standardele obligatorii privind raportările aferente Pilonului 3 referitoare la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. BCE a început să evalueze din nou raportările băncilor cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu la sfârșitul anului 2022, rezultatele fiind planificate a fi publicate în cursul anului 2023.

În urma diverselor exerciții de supraveghere, BCE a trimis scrisori de feedback individual tuturor instituțiilor semnificative, stabilind termene-limită specifice instituției pentru a răspunde treptat tuturor așteptărilor în materie de supraveghere până la sfârșitul anului 2024.^[14] Termenele vor fi monitorizate cu atenție și, dacă este necesar, vor fi luate măsuri de executare. BCE a inclus deja în SREP constatări privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu specifice băncilor, prin care impunea cerințe calitative obligatorii pentru mai mult de 30 de bănci, ceea ce a condus, pentru un număr mic de bănci, la un impact asupra scorurilor SREP aferente acestora și, implicit, la un impact indirect asupra cerințelor de capital din Pilonul 2.

Graficul 13

Rezultatele evaluărilor în scopul supravegherii din 2021 și 2022

Gradul de maturitate a practicilor, pe domenii ale așteptărilor în materie de supraveghere (pentru fiecare bancă în parte)

(%, pe domenii ale așteptărilor în materie de supraveghere)

1.3 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.3.1 Supravegherea la distanță

Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a supraveghea instituțiile semnificative într-un mod proporțional și bazat pe riscuri, care să fie atât exigent, cât și consecvent. În acest scop, aceasta definește pentru fiecare an un set de activități de supraveghere de bază continue. Aceste activități se bazează pe cerințele de reglementare existente, pe Manualul de supraveghere al MUS și pe prioritățile în materie de supraveghere și sunt incluse în Programul de supraveghere prudențială (Supervisory Examination Programme – SEP) pentru fiecare dintre instituțiile semnificative. Pe lângă acele activități care abordează riscurile la nivel de sistem, pot fi incluse în SEP și alte activități de supraveghere adaptate la particularitățile băncilor, oferind ECS posibilitatea de a analiza și a combate riscurile idiosincratice. Activitățile SEP la distanță includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP), (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ) și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare SEP la caracteristicile specifice ale grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă).

1.3.1.1 Principiul proporționalității

Programul de supraveghere prudențială respectă principiul proporționalității, mai exact intensitatea supravegherii depinde de dimensiunea, importanța sistemică, riscul și complexitatea fiecărei instituții.

Similar anilor precedenți, numărul mediu de activități de supraveghere planificate pentru fiecare instituție semnificativă inclusă în SEP reflectă acest principiu al proporționalității, respectiv ECS care supraveghează instituții semnificative mai mari și cu un grad de risc mai ridicat, în medie, planifică un număr mai mare de activități în cadrul SEP (Graficul 14).

Graficul 14

Numărul mediu de sarcini planificate pentru fiecare instituție semnificativă în 2022

Numărul activităților desfășurate în 2022 a fost marginal inferior celui planificat inițial la începutul anului (Graficul 15). Acest lucru se datorează, în principal, anulării unui număr mic de sarcini administrative pe parcursul anului, evoluție care corespunde anilor precedenți.

Graficul 15

Numărul mediu de sarcini pentru fiecare instituție semnificativă în 2022

1.3.1.2 Abordarea bazată pe riscuri

Programul de supraveghere prudențială urmează o abordare bazată pe riscuri, concentrându-se, pentru fiecare instituție semnificativă, asupra celor mai relevante riscuri sistemice și riscuri specifice instituției. De exemplu, în cazul băncilor cu niveluri ridicate de credite neperformante, ECS au desfășurat mai multe activități legate de riscul de credit decât pentru o bancă obișnuită. În mod similar, procentul activităților desfășurate de ECS referitoare la riscul de piață este mai mare în cazul băncilor cu expuneri mari la piață și la activități de tranzacționare decât în cazul unei bănci obișnuite (Graficul 16).

Graficul 16

Activitățile din Programul de supraveghere prudențială în 2021 și 2022: activitățile privind riscul de credit și riscul de piață ca pondere în totalul activităților

Riscul de credit

(%)

Riscul de piață

(%)

1.3.1.3 Aspectele principale ale supravegherii la distanță în 2022

SREP este principalul instrument de supraveghere pentru sintetizarea tuturor informațiilor colectate cu privire la o instituție individuală într-un anumit an pentru a realiza evaluarea anuală a riscurilor pentru instituția respectivă (a se vedea, de asemenea, Secțiunea 1.3.1.5 privind analiza orizontală SREP 2022).

Exemple notabile de activități la distanță pe care ECS le-au desfășurat în 2022 în contextul SREP 2022 și al evaluării generale din cadrul SREP includ testarea la stres privind riscurile legate de schimbările climatice din 2022 (Caseta 3) și o analiză țintită a sectorului imobiliar comercial.

Analiza țintită a sectorului imobiliar comercial a necesitat resurse considerabile. Anunțată în decembrie 2021, această analiză s-a axat pe gestionarea riscului de credit în privința riscurilor emergente din portofoliile băncilor aferente sectorului imobiliar comercial intern și a utilizat analiza comparativă inter pares ca bază pentru evaluarea elementelor esențiale ale gestionării riscului de credit.

BCE a efectuat, de asemenea, o testare la stres privind riscurile legate de schimbările climatice în rândul instituțiilor semnificative supravegheate ca testare la stres anuală. Principalele constatări ale acestei testări la stres privind riscurile legate de schimbările climatice au fost publicate în luna iulie 2022.

1.3.1.4 Constatări în materie de supraveghere

Constatările în materie de supraveghere reprezintă unul dintre principalele rezultate ale activităților de supraveghere periodice și reflectă deficiențele care trebuie remediate de bănci. ECS sunt responsabile de monitorizarea modului în care băncile dau curs acestor constatări. În anul 2022, numărul total de constatări înregistrate a scăzut față de 2021, revenind la un nivel similar celui consemnat înainte de pandemie. Acest lucru a fost cauzat în principal de o reducere a numărului de constatări legate de investigațiile privind modelele interne, comparativ cu anul precedent. Majoritatea constatărilor au provenit din investigații privind modelele interne, din inspecții la fața locului și din activități legate de autorizare. Cele mai multe constatări au fost raportate în domeniul riscului de credit (Graficul 17).

Graficul 17

Constatări în materie de supraveghere

1.3.1.5 Analiza orizontală SREP

În 2021, SREP a revenit la o evaluare SREP completă, care a fost reluată în ciclul SREP din 2022. Similar ciclurilor SREP anterioare, scorurile SREP au rămas, în ansamblu, aceleași și, deși s-a înregistrat o redresare după pandemia de COVID-19, autoritățile de supraveghere au rămas precaute în contextul șocurilor exogene rezultate din persistența efectelor pandemiei și din războiul ruso-ucrainean.

În concordanță cu ciclurile SREP anterioare și cu prioritățile în materie de supraveghere pentru 2022, majoritatea măsurilor calitative au vizat deficiențele la nivelul gestionării riscului de credit și al guvernanței interne, dar, pentru prima dată, a fost adoptat un număr semnificativ de măsuri pentru a contracara riscurile legate de schimbările climatice.

Riscul de credit a reprezentat un domeniu principal de interes pentru evaluarea SREP. În pofida ameliorării nivelurilor de risc și a evoluțiilor pozitive ale calității creditului (de exemplu, reducerea expunerilor la credite neperformante), scorurile medii s-au îmbunătățit doar marginal. Acest lucru s-a datorat persistenței incertitudinilor cu privire la evoluțiile macroeconomice și de pe piețele financiare, precum și deficiențelor structurale încă existente în ceea ce privește controalele riscului de credit. Ca urmare a continuării războiului ruso-ucrainean și a impactului acestuia asupra prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime, precum și a ieșirii rapide dintr-un mediu caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor, au devenit tot mai vizibile primele indicii ale unui risc latent. Rata de restructurare datorată dificultăților financiare și ponderea creditelor clasificate în Stadiul 2 de depreciere au crescut, în prezent, la niveluri superioare celor din perioada prepandemie, ceea ce înseamnă că există zone de risc în domeniul finanțării prin îndatorare și în cel al expunerilor legate de vulnerabilități din sectoare specifice, precum și riscul de contrapartidă rezultat din implicațiile nefavorabile ale războiului din Ucraina.

O treime din măsurile luate pentru a contracara riscul de credit au avut legătură cu planurile strategice și operaționale sau cu acoperirea expunerilor neperformante. În plus, în conformitate cu prioritățile în materie de supraveghere referitoare la riscul de credit, 10% dintre toate măsurile au vizat deficiențele relevante pentru domeniile de interes din scrisoarea adresată președinților de bănci din 4 decembrie 2020 și din Ghidul ABE privind inițierea și monitorizarea creditelor.

Guvernanța internă rămâne un motiv de îngrijorare. Deficiențele în ceea ce privește eficacitatea organelor de conducere, apetitul pentru risc, lipsa de atenție față de funcțiile de conformitate și de audit intern, precum și persistența unui peisaj informatic fragmentat și nearmonizat afectează capacitățile băncilor de agregare a datelor referitoare la riscuri.

O treime din măsurile calitative privind guvernanța internă s-au concentrat asupra necesității de a îmbunătăți eficacitatea organelor de conducere. Componența suboptimă a organelor de conducere și alocarea responsabilităților acestora, precum și planificarea inadecvată a succesiunii pentru membrii consiliului de administrație se află în prim-planul preocupărilor abordate de aceste măsuri. În cursul anului 2022, s-au înregistrat progrese în cazul instituțiilor care nu dispuneau anterior de politici de diversitate sau de obiective interne privind diversitatea de gen la nivelul consiliilor de administrație. Cu toate acestea, majoritatea băncilor supravegheate au evidențiat deficiențe în ceea ce privește diversitatea, altele decât cele de gen, cum ar fi vârsta și originea geografică.

În ceea ce privește riscurile legate de schimbările climatice, peste 30 de instituții semnificative au primit dispoziția de a lua 40 de măsuri calitative ca parte a evaluării SREP. Majoritatea măsurilor calitative s-au axat pe teme legate de planificarea strategică și operațională, indicând faptul că acest domeniu a fost considerat de autoritățile de supraveghere un factor-cheie pentru mai buna gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. Constatările au acoperit o mare varietate de teme pentru a asigura că riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu au fost integrate în cadrele de stabilire a strategiilor și de gestionare a riscurilor într-un mod solid și fundamentat. Acestea au vizat îmbunătățirea evaluărilor caracterului semnificativ la nivelul tuturor riscurilor relevante, ajustarea testărilor la stres interne și a analizelor scenariilor, stabilirea și monitorizarea unor indicatori principali de risc adecvați, optimizări ale sferei și frecvenței rapoartelor administratorilor, precum și integrarea în continuare a riscurilor legate de schimbările climatice în cadrul privind apetitul pentru risc.

În pofida contextului economic dificil, adecvarea capitalului s-a menținut, în linii mari, stabilă, cerințele din Pilonul 2 și orientările din Pilonul 2 fiind, în medie, în concordanță cu anii anteriori. Au fost introduse din nou majorări specifice ale cerințelor din Pilonul 2 pentru acoperirea necorespunzătoare a expunerilor neperformante. Pentru prima dată, Supravegherea bancară a BCE a evaluat riscul efectului de levier excesiv ca parte a exercițiului său SREP din 2022 pentru a identifica băncile pentru care ar putea fi necesare măsuri calitative sau cerințe din Pilonul 2 în mod specific pentru indicatorul efectului de levier. În urma rezultatelor evaluării, au fost determinate măsuri calitative pentru patru instituții. Riscul efectului de levier excesiv a fost legat de expuneri la un efect de levier contingent sau de indicii de cosmetizare.

Orientările medii din Pilonul 2 au rămas, în mare măsură, nemodificate, având în vedere că în 2022 nu s-a efectuat nicio testare la stres a capitalului la nivel de sistem.

Pentru informații suplimentare, a se vedea rezultatele agregate ale SREP 2022.

1.3.1.6 BCE numește experți externi pentru evaluarea SREP

SREP a reprezentat întotdeauna un element de bază al activităților de supraveghere ale BCE și constituie principalul instrument de asigurare a unei supravegheri consecvente de înaltă calitate în cadrul unui sector bancar eterogen.

SREP a suferit modificări substanțiale, încorporând amendamente aduse prin regulamente noi sau actualizate, precum și adaptări practice la un mediu în schimbare. După opt ani de la lansarea supravegherii bancare europene, BCE a decis să reflecteze asupra măsurii în care SREP actual răspunde pe deplin nevoilor și priorităților existente și asupra posibilității de raționalizare a procesului actual. În luna septembrie 2022, BCE a acordat unui grup de experți internaționali la nivel înalt mandatul de a emite recomandări în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității supravegherii bancare europene pe baza evaluării SREP.

În etapa inițială a activității sale, acest grup la nivel înalt de experți a participat la o serie de ședințe inițiale pentru a se familiariza cu principalele concepte și procese care stau la baza SREP, fapt care le-a permis să colecteze informații considerate vitale pentru evaluarea lor și să ia contact cu compartimentele relevante ale Supravegherii bancare a BCE. Aceste ședințe au acoperit, de asemenea, modul în care SREP corelează diverse alte activități de supraveghere cu cadrul juridic existent.

În etapa următoare a proiectului, acest grup de experți a intervievat principalele părți interesate relevante din cadrul ANC, al ABE, al altor autorități internaționale de supraveghere și al reprezentanților sectorului. Scopul acestor ședințe a fost acela de a afla care sunt cele mai bune practici și de a analiza perspectivele anticipative pentru traiectoria supravegherii bancare, precum și de a ajuta grupul să decidă cu privire la eventualele recomandări care ar putea fi necesar să fie emise.

În etapa finală a proiectului, mai exact în perioada ianuarie-martie 2023, acești experți la nivel înalt intenționează să se axeze pe formularea de recomandări pentru simplificarea procesului SREP, precum și pe îmbunătățirea eficacității sale generale.

1.3.2 Supravegherea la fața locului

În anul 2022, majoritatea inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne au fost efectuate utilizând abordarea hibridă constând în combinarea cu succes a prezenței tradiționale la sediul entității supravegheate^[17] și a modalităților de lucru la distanță, cu o prezență sporită la fața locului odată ce situația pandemiei de COVID-19 a permis acest lucru.

În același an, au fost lansate 158 de inspecții la fața locului și 100 de investigații privind modelele interne pentru instituțiile semnificative, ceea ce indică un trend de creștere de la declanșarea pandemiei, ușor superior nivelurilor din perioada prepandemie în cazul inspecțiilor la fața locului (Graficul 18).

În ceea ce privește inspecțiile la fața locului, abordarea bazată pe campanii utilizată în anii anteriori a continuat să fie aplicată^[18] în mai multe zone de risc, completând inspecțiile la fața locului specifice băncilor solicitate de ECS. În conformitate cu prioritățile în materie de supraveghere pentru 2022, majoritatea campaniilor principale au continuat din anul precedent, inclusiv (i) campania privind sectorul imobiliar comercial^[19]; (ii) campania privind IMM-urile mari/sectorul corporativ; (iii) campania privind portofoliul granular conform IFRS 9; (iv) campania privind finanțarea prin îndatorare; (v) campania privind procesul de evaluare a adecvării capitalului intern; (vi) campania privind modelul de afaceri și profitabilitatea; și (vii) campania de agregare și raportare a datelor privind riscurile, care a reprezentat o nouă campanie de evaluare a măsurii în care capacitățile de agregare a datelor referitoare la riscuri și practicile de raportare a riscurilor au sprijinit gestionarea globală a riscurilor și au permis organelor de conducere ale băncilor să ia decizii în cunoștință de cauză. Riscurile emergente au fost contracarate prin inspecții la fața locului privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, riscul de credit al contrapartidei, precum și externalizarea serviciilor de tehnologia informațiilor și reziliența cibernetică. De asemenea, au fost lansate o serie de inspecții specifice la fața locului privind strategiile de transformare digitală ale băncilor pentru a soluționa deficiențele structurale prin îmbunătățirea gradului de eficacitate a strategiilor de digitalizare și a guvernanței.

La fel ca în anul 2021, principalele teme abordate în 2022 au vizat implementarea noilor standarde și ghiduri ale ABE, tolerarea temporară a modelelor în contextul Brexit, precum și monitorizarea analizei țintite a modelelor interne.

Graficul 18

Inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne lansate în 2020, 2021 și 2022

(număr de investigații)

1.3.2.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului

Următoarea analiză oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai importante constatări identificate în cadrul inspecțiilor la fața locului.^[20]

Riscul de credit

Marcând o reorientare față de anul precedent, inspecțiile la fața locului privind riscul de credit efectuate în 2022 s-au concentrat într-o mai mare măsură asupra abordării cantitative, bazându-se, mai exact, pe analize ale dosarelor de credit și pe evaluarea cadrului de provizionare conform IFRS 9 (acest lucru a fost susținut și de metodologiile cantitative de testare de tip challenger nou-implementate pentru portofoliile de retail și cele granulare). Aceste analize au condus la reclasificări suplimentare ca expuneri neperformante ale expunerilor în valoare de 4,2 miliarde EUR, precum și la provizioane suplimentare în valoare de 2,3 miliarde EUR.

Constatările rezultate în urma inspecțiilor la fața locului referitoare la riscul de credit din 2022 au evidențiat următoarele vulnerabilități importante, în ordinea descrescătoare a manifestării și a gravității acestora.

• Clasificarea și etapizarea riscului contabil: deficiențe în ceea ce privește evaluarea dificultăților financiare ale debitorilor, care au determinat echipele de inspecție să reclasifice expunerile ca expuneri cu plată improbabilă sau restructurate și să identifice expuneri suplimentare conform IFRS 9, clasificate în Stadiul 2 de depreciere.
• Calcularea provizionării individuale și colective: deficiențe în ceea ce privește parametrii referitori la probabilitatea de nerambursare și pierderea în caz de nerambursare din modelele de provizionare colectivă, vulnerabilități în ceea ce privește creșterea semnificativă a riscului de credit, integrarea insuficientă a informațiilor anticipative, lipsa analizei fluxurilor de numerar sau analiza optimistă a acestora atunci când se estimează provizionarea individuală, supraevaluarea sau luarea în considerare necorespunzătoare a valorilor garanțiilor reale, a activelor executate silit și a garanțiilor.
• Procesul de acordare și monitorizare a creditelor: deficiențe în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor privind creditul, măsurarea inadecvată a capacității de a onora serviciul datoriei, luarea insuficientă în considerare a riscului de refinanțare pentru împrumuturile de tip bullet, criterii de subscriere incomplete.
• Calitatea datelor: calitatea scăzută a datelor referitoare la împrumuturi furnizate de instituțiile inspectate, sistemele informatice interne care nu permit detectarea, monitorizarea și clasificarea corespunzătoare a riscului de credit.

Guvernanța internă

La fel ca în anul anterior, inspecțiile la fața locului efectuate în 2022 au acoperit diferite teme legate de guvernanță, cu un accent deosebit pe prioritățile în materie de supraveghere. Cele mai importante constatări^[21] au evidențiat deficiențe în următoarele domenii de guvernanță:

• Funcțiile de control intern (inclusiv conformitatea, gestionarea riscurilor și auditul intern): deficiențe grave la nivelul statutului, resurselor și sferei de aplicare a activității tuturor funcțiilor de control intern.
• Agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor: mecanisme de guvernanță insuficiente, vulnerabilități în ceea ce privește managementul calității datelor care generează preocupări în ceea ce privește capacitatea de a genera date exacte și fiabile privind riscul, precum și inexactitatea și inadecvarea raportării privind gestionarea riscurilor.
• Externalizarea: evaluări inadecvate ale riscurilor pentru procesul decizional privind externalizarea și deficiențe în furnizarea și monitorizarea serviciilor externalizate, în special în ceea ce privește serviciile informatice.
• Structura corporativă și organizarea: cultură a riscului insuficientă la nivelul instituției, deficiențe ale cadrelor de control intern și resurse umane și tehnice inadecvate.

Riscul informatic

În concordanță cu prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024, în 2022 numărul inspecțiilor la fața locului axate pe gestionarea riscului informatic și a riscului de securitate cibernetică a crescut, iar constatările în acest domeniu au reprezentat aproximativ jumătate din cele mai grave constatări identificate în cadrul inspecțiilor la fața locului privind riscul informatic în 2022.

Dintre constatările rămase, cea mai mare proporție a fost legată de deficiențe în gestionarea proiectelor informatice (respectiv 12% din totalul constatărilor grave privind riscul informatic din 2022). Pe de o parte, aceasta a confirmat observația conform căreia principala cauză a perioadei de inactivitate a serviciilor critice a fost reprezentată de modificările aduse programelor informatice, conform celor raportate de bănci în chestionarul privind riscul informatic.^[22] Pe de altă parte, numărul de constatări în acest domeniu a fost preocupant, în condițiile așteptărilor mai ridicate privind agilitatea în ceea ce privește modificările aduse programelor informatice pentru a sprijini transformarea digitală (un alt domeniu de interes al priorităților în materie de supraveghere).

Pentru mai multe informații despre riscul informatic și cel cibernetic, a se vedea Secțiunea 1.2.3.1.

Capitalul reglementat și procesul de evaluare a adecvării capitalului intern

Campania privind procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (ICAAP), lansată în 2020, a fost implementată în continuare în 2021 și 2022 pentru a soluționa vulnerabilitățile structurale în cuantificarea riscurilor și proiecțiile privind capitalul, în vederea consolidării planificării capitalului.

Principalele constatări privind capitalul reglementat (Pilonul 1) s-au referit la: (i) lipsa unei formalizări adecvate a procesului de calculare a cerințelor privind capitalul reglementat; (ii) un cadru de control insuficient pentru procesul de calculare a cerințelor de capital și a fondurilor proprii; și (iii) alocarea incorectă a expunerilor în categorii de expuneri sau încadrarea inadecvată a ponderilor de risc în funcție de expuneri.

Cele mai grave aspecte identificate în urma inspecțiilor privind ICAAP au vizat: (i) metodologiile deficitare de cuantificare internă (de exemplu, pentru riscul de credit, riscul de piață sau riscul de rată a dobânzii); (ii) lipsa de robustețe a procesului multianual de planificare a capitalului; (iii) metodologia inadecvată de identificare a riscurilor semnificative ca parte a procesului de identificare a riscurilor; și (iv) legăturile absente sau inconsecvente dintre ICAAP și strategia de afaceri, strategia de risc și cadrul privind apetitul pentru risc.

Modelul de afaceri și profitabilitatea

Pe baza campaniei de inspecții la fața locului privind modelul de afaceri lansată în 2021, inspecțiile la fața locului din acest domeniu au fost desfășurate din nou, în 2022, cu accent pe aspectele-cheie ale campaniei (de exemplu, evaluarea strategiei, analiza profitabilității, stabilirea prețurilor împrumuturilor și proiecțiile financiare).

Cele mai importante constatări au fost proiecțiile financiare excesiv de optimiste și slab structurate elaborate de unele instituții financiare. În plus, au fost identificate următoarele deficiențe:

• un proces strategic deficitar, caracterizat printr-o monitorizare insuficientă, ceea ce conduce la nerealizarea obiectivelor strategice;
• o analiză necorespunzătoare a rentabilității, cu o orientare deficitară din cauza unor procese strategice inadecvate de evaluare a indicatorilor-cheie de performanță și a nepunerii în practică a acestor indicatori;
• un cadru ineficace de stabilire a prețurilor, care periclitează profitabilitatea efectivă și obiectivele strategice.

Riscul de piață

Inspecțiile la fața locului privind riscul de piață efectuate în 2022 s-au axat pe riscul de evaluare aferent băncilor rezultate în urma Brexit care au fost evaluate ca parte a campaniei privind riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, precum și pe riscul de credit al contrapartidei.

Principalele vulnerabilități identificate în 2022 au fost legate de măsurarea la valoarea justă și ajustările de valoare suplimentare (fiabilitatea insuficientă a surselor de date de piață și acoperirea independentă a verificării prețurilor, metodologiile inadecvate pentru ierarhizarea la valoarea justă și ajustările de valoare suplimentare, preocupările legate de schemele de amortizare inițială a profitului). De asemenea, au fost identificate deficiențe la nivelul cadrului de gestionare a riscurilor de model (în special în ceea ce privește procesul de validare a modelului și corecțiile parametrilor de risc) și la nivelul gestionării riscului de contrapartidă (în principal în ceea ce privește cadrele testării la stres a gestionării riscului de contrapartidă, identificarea, măsurarea și stabilirea limitelor, precum și administrarea garanțiilor reale).

Riscul de lichiditate

Nu a existat nicio modificare în ceea ce privește sfera de aplicare a inspecțiilor la fața locului privind riscul de lichiditate. Majoritatea constatărilor deosebit de grave au fost legate de vulnerabilități la nivelul măsurării și monitorizării riscurilor (deficiențe la nivelul robusteții parametrilor și al opțiunilor în materie de ipoteze), al raportării în scopuri de reglementare (clasificarea eronată a subcomponentelor indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate) și al cadrului de testare la stres (deficiențe la nivelul elaborării scenariilor).

Riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar

Majoritatea constatărilor esențiale au vizat vulnerabilități ale cadrului scenariului de testare la stres (deficiențe la nivelul elaborării scenariilor și al aplicării testului de supraveghere a valorilor extreme), precum și ale măsurării și monitorizării riscului de rată a dobânzii în portofoliul bancar. Aceasta a vizat îndeosebi inadecvarea modelelor de cuantificare utilizate pentru ipotezele de modelare comportamentală, deficiențele în validarea modelului și testarea ex post.

1.3.2.2 Principalele constatări în urma investigațiilor privind modelele interne

În 2022, abordarea aferentă investigațiilor privind modelele interne s-a axat pe aspectele următoare.

Programul de reparare bazat pe ratinguri interne al ABE: au fost primite de la bănci numeroase solicitări legate de modelele interne vizând implementarea unor modificări ale modelelor lor în vederea îndeplinirii noilor cerințe stabilite de ABE în cadrul analizei de reglementare cu privire la abordarea bazată pe ratinguri interne (internal ratings-based – IRB) (cunoscută, de regulă, sub denumirea de „programul de reparare bazat pe ratinguri interne”). Termenul pentru respectarea majorității acestor cerințe a fost sfârșitul anului 2021. Prin urmare, un număr foarte ridicat de solicitări din partea băncilor respective au fost evaluate în cursul anului 2022.

Cele mai importante constatări s-au referit la procese privind calitatea datelor. În ceea ce privește cadrul de modelare privind estimarea probabilității de nerambursare, cele mai importante constatări au vizat calculul mediu pe termen lung și marjele de prudență, în timp ce pentru estimarea pierderii în caz de nerambursare a existat un număr ridicat de constatări grave pentru calcularea pierderii realizate în caz de nerambursare și pentru estimarea pierderii în caz de nerambursare asociate unui declin economic.

Activități ulterioare analizei țintite a modelelor interne: cele 200 de investigații la fața locului desfășurate în cadrul analizei țintite a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM) au relevat că băncile trebuie să depună mai multe eforturi în vederea îmbunătățirii modului în care au implementat și utilizat modele interne. Controlul continuu în scopuri de supraveghere este considerat important pentru a asigura soluționarea eficace de către bănci a deficiențelor identificate. În general, pentru modelul bazat pe ratinguri interne, monitorizarea analizei țintite a modelelor interne a fost grupată cu investigațiile privind modelele interne dedicate programului de reparare bazat pe ratinguri interne al ABE menționat anterior.

Noi instituții care fac în mod direct obiectul Supravegherii bancare a BCE: ca urmare a ieșirii Regatului Unit din UE și a mutării unor instituții în cadrul uniunii bancare, unele instituții au solicitat aprobarea BCE pentru a continua să utilizeze modelele lor interne care fuseseră aprobate în afara sferei de aplicare a supravegherii bancare europene. În anul 2022, un număr semnificativ de investigații privind modelele interne au urmărit să evalueze aceste modele, în special abordarea bazată pe modele interne pentru riscul de piață și riscul de credit al contrapartidei.

Ca urmare a investigațiilor privind modelele interne aplicabile riscului de piață, deficiențele în materie de guvernanță și externalizare s-au numărat printre majoritatea constatărilor înregistrate la băncile rezultate în urma Brexit, datorită dependenței sporite a acestora din urmă de funcțiile din cadrul grupului sau de alte entități din grup care nu intră în sfera de aplicare a supravegherii europene în ceea ce privește gestionarea riscurilor și dezvoltarea și monitorizarea modelelor. Totodată, s-a constatat că aceste bănci se află în urma altor instituții în ceea ce privește conformitatea cu standardele de reglementare și cu înțelegerea de către BCE a acestor cerințe de reglementare, de exemplu în domenii precum implementarea unui cadru privind un dispozitiv care nu prevede integrarea riscurilor în model (risk-not-in-the-model engine)^[23] și testarea ex post a portofoliilor care nu sunt încă mature din punctul de vedere al riscului de piață. Pentru unele categorii ale riscului de piață, modelele de risc de piață nu au acoperit o pondere semnificativă a pozițiilor, ceea ce reprezintă totuși o condiție prealabilă pentru utilizarea modelelor interne.

Ca urmare a investigațiilor privind modelele interne referitoare la riscul de credit al contrapartidei, constatările specifice Brexit au vizat, de asemenea, guvernanța și externalizarea, relevând faptul că instituțiile rezultate în urma Brexit s-au bazat în mare măsură pe grup pentru gestionarea riscurilor, dezvoltarea și monitorizarea modelelor, la fel ca în cazul riscului de piață. Constatările au inclus, de asemenea, aspecte legate de modelele interne, atipice pentru instituțiile rezultate în urma Brexit, de exemplu, validarea (în special pentru acoperirea testării ex post), calitatea datelor, calibrarea la stres și modelarea fluxurilor de numerar aferente tranzacțiilor în perioada de risc de marjă^[24].

Nu în ultimul rând, BCE a primit și a evaluat solicitări legate de revenirea la abordări mai puțin sofisticate, în special în contextul inițiativelor lansate de bănci de a-și simplifica peisajul modelelor în concordanță cu așteptările în materie de supraveghere ale BCE. S-a acordat o atenție deosebită prevenirii oricăror alegeri subiective ale acestor reveniri.

1.4 Supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative

1.4.1 Structura sectorului instituțiilor mai puțin semnificative

Sectorul instituțiilor mai puțin semnificative rămâne, în ansamblu, relativ fragmentat. Cu toate acestea, 83% dintre toate instituțiile mai puțin semnificative europene sunt situate în Germania, Austria și Italia. Prin urmare, aceste țări au reprezentat, de asemenea, motoarele consolidării în sectorul instituțiilor mai puțin semnificative.

Acest trend actual de consolidare în sectorul bancar al instituțiilor mai puțin semnificative a continuat pe parcursul anului 2022, numărul total al instituțiilor mai puțin semnificative reducându-se în continuare de la 2 089 la sfârșitul anului 2021 la 2 032 în trimestrul III 2022 (Tabelul 1), iar Germania a reprezentat cea mai mare parte a acestei scăderi. În primele zece luni ale anului 2022, un număr total de 39 de entități au fost fie achiziționate, fie au fuzionat, dintre acestea 33 fiind instituții mai puțin semnificative din Germania, iar cinci, din Austria. Comparativ cu anul precedent, numărul instituțiilor a căror autorizație a fost retrasă a scăzut semnificativ, de la zece instituții mai puțin semnificative din toate țările participante la MUS în 2021 la o singură instituție mai puțin semnificativă în 2022. De asemenea, a existat un singur caz de expirare a unei autorizații. Această situație a fost numai parțial compensată de acordarea a patru noi autorizații în patru jurisdicții diferite și de alte trei entități (sucursale sau societăți financiare holding) care și-au înființat operațiuni supuse supravegherii bancare europene.

Tabelul 1

Numărul de instituții mai puțin semnificative, pe țară

În pofida scăderii numărului de instituții mai puțin semnificative, acest sector continuă să reprezinte o porțiune relevantă din sectorul bancar european în sens mai larg, deținând aproximativ 15% din totalul activelor bancare excluzând infrastructurile pieței financiare și 18% incluzând infrastructurile pieței financiare. Ponderea activelor instituțiilor mai puțin semnificative în totalul activelor bancare ale țării respective explică importanța sectorului instituțiilor mai puțin semnificative în unele state membre. De asemenea, reprezintă un indiciu bun al eterogenității în ceea ce privește structura diferitelor sisteme bancare naționale la nivelul celor 21 de țări aflate sub supravegherea bancară europeană. În Luxemburg, Germania și Austria, instituțiile mai puțin semnificative au reprezentat mai mult de o treime din activele totale deținute în sectorul bancar intern. În schimb, în țările în care sectorul bancar este mai concentrat, sectorul instituțiilor mai puțin semnificative este relativ redus. De exemplu, în Franța, Grecia și Belgia, acesta a reprezentat numai 2,6%, 3,5% și, respectiv, 5,5% din totalul activelor bancare.

Graficul 19

Cotele de piață ale instituțiilor semnificative și ale instituțiilor mai puțin semnificative

(pondere în totalul activelor bancare)

Sectorul instituțiilor mai puțin semnificative se compune dintr-o varietate de segmente dinamice de piață: de la credite de consum și credite imobiliare la servicii bancare private și gestionarea activelor. Activitățile instituțiilor mai puțin semnificative au tins să fie mai concentrate din punct de vedere geografic decât cele ale instituțiilor semnificative, activitatea de creditare pe segmentul de retail reprezentând modelul de afaceri predominant. Prin urmare, sectorul instituțiilor mai puțin semnificative a avut tendința de a fi dominat de un număr mare de bănci regionale de economii și/sau cooperatiste, majoritatea băncilor din Germania și Austria fiind, de asemenea, membre ale sistemelor instituționale de protecție – peste două treimi dintre toate instituțiile mai puțin semnificative din Austria și aproximativ 90% dintre cele din Germania.

Graficul 20

Clasificarea modelului de afaceri al instituțiilor mai puțin semnificative

(% în raport cu numărul instituțiilor mai puțin semnificative naționale)

1.4.2 Activități de monitorizare selectate

În pofida trendului constant în sensul scăderii al nivelurilor creditelor neperformante din ultimii ani, riscul de credit rămâne o sursă principală de preocupare pentru instituțiile mai puțin semnificative, având în vedere incertitudinile macroeconomice și geopolitice actuale. Rata agregată a creditelor neperformante (excluzând finanțarea acordată de banca centrală) din luna septembrie 2022 s-a situat la 2,1%, în scădere de la 2,3% în septembrie 2021. În mod similar, numărul instituțiilor mai puțin semnificative cu niveluri ridicate de credite neperformante^[25] a continuat să se reducă, de la 208 la 183 în termeni anuali.

În urma numeroaselor activități de supraveghere privind riscul de credit din ultimii ani, în 2022 a fost elaborat și introdus un cadru comun destinat monitorizării periodice și structurate a trendurilor riscului de credit pentru instituțiile mai puțin semnificative. Acesta a furnizat valori de referință mai granulare pentru ANC, permițând compararea periodică a indicatorilor de bază cu privire la aspecte precum identificarea de către bănci a expunerilor restructurate în urma dificultăților financiare și a expunerilor cu plată improbabilă, precum și practicile de provizionare la nivelul sectorului instituțiilor mai puțin semnificative.

Guvernanța internă a rămas o prioritate esențială pentru autoritățile de supraveghere europene. Supravegherea bancară a BCE a efectuat o analiză tematică a mecanismelor de guvernanță ale instituțiilor mai puțin semnificative în perioada 2021-2022, în cooperare cu autoritățile naționale de supraveghere, utilizând date provenite de la un eșantion de aproape 300 de instituții mai puțin semnificative din cele 21 de țări participante. Analiza a acoperit o mare varietate de aspecte legate de guvernanța internă, inclusiv funcționarea consiliilor de administrație ale instituțiilor mai puțin semnificative, la care s-a adăugat un sondaj privind practicile naționale de supraveghere relevante. Supravegherea bancară a BCE și autoritățile naționale de supraveghere vor continua să promoveze o mai bună aliniere a așteptărilor și a standardelor în materie de supraveghere pentru guvernanța internă, soluționând pe parcurs orice deficiențe identificate.

Totodată, profitabilitatea a rămas un motiv de îngrijorare și pentru segmente importante ale sectorului instituțiilor mai puțin semnificative (a se vedea și Secțiunea 1.1.2). Prin urmare, autoritățile europene de supraveghere au desfășurat numeroase activități în acest sens, inclusiv activități legate de digitalizare în domenii precum utilizarea platformelor de depozit de către instituțiile mai puțin semnificative sau monitorizarea atentă a instituțiilor mai puțin semnificative care utilizează modele de afaceri FinTech. În plus, autoritățile de supraveghere au efectuat și analize sectoriale specifice cu privire la domenii precum cooperativele de credit și societățile de credit imobiliar sau monitorizarea băncilor de economii și a rețelelor sistemelor instituționale de protecție, precum și cu privire la Brexit, cu accent pe modelele de afaceri și profitabilitate.

În plus, în 2022 a fost lansat un exercițiu-pilot menit să sprijine obiectivul general de îmbunătățire a consecvenței rezultatelor în materie de supraveghere pentru instituțiile mai puțin semnificative aflate sub supravegherea bancară europeană. Exercițiul a fost conceput pentru a măsura eficacitatea supravegherii și a monitorizării instituțiilor mai puțin semnificative aflate sub supravegherea bancară europeană, pe baza atât a informațiilor cantitative, cât și a celor calitative. Domeniile vizate au inclus resurse legate de supraveghere, activități de supraveghere (de exemplu, inspecții la fața locului), intensitatea dialogului în materie de supraveghere cu instituțiile mai puțin semnificative și conformitatea cu ghidurile ABE.

Alte inițiative de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative au inclus activități tematice privind riscurile legate de schimbările climatice, gestionarea crizelor și o analiză a practicilor ANC de testare la stres. Detalii suplimentare privind aceste inițiative și altele sunt furnizate în raportul 2022 privind supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative.

1.4.3 Inventarul practicilor naționale pentru testarea la stres a instituțiilor mai puțin semnificative

Supravegherea bancară a BCE a continuat să promoveze convergența generală în domeniul testării la stres în scopul supravegherii a instituțiilor mai puțin semnificative prin inventarierea practicilor naționale de testare la stres la nivelul instituțiilor mai puțin semnificative. Analiza comparativă a abordărilor actuale la nivel național a constituit baza pentru continuarea progreselor în direcția promovării consecvenței, după caz – de exemplu, facilitarea utilizării de scenarii comune. Schimbul de bune practici între ANC va contribui, de asemenea, la armonizarea practicilor de testare la stres la nivelul instituțiilor mai puțin semnificative, în măsura justificată de particularitățile instituțiilor mai puțin semnificative naționale, respectând totodată pe deplin principiul proporționalității.

1.5 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

În 2022, BCE a continuat să poarte un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS^[26]. În acest context, similar anilor anteriori, BCE a primit și a evaluat notificări privind politica macroprudențială transmise de autoritățile naționale relevante. Aceste notificări au vizat deciziile privind stabilirea unor amortizoare anticiclice de capital, deciziile privind identificarea și tratarea fondurilor proprii ale instituțiilor de importanță sistemică globală (global systemically important institutions – G-SII) sau ale altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII), precum și deciziile privind alte măsuri macroprudențiale, de exemplu privind stabilirea amortizoarelor de risc sistemic și măsurile prevăzute la articolul 458 din Regulamentul privind cerințele de capital.

În timpul pandemiei de COVID-19, mai multe autorități naționale au decis să elibereze amortizoare de capital pentru a sprijini activitatea de creditare în această perioadă. Cu toate acestea, în 2021 unele autorități naționale au început să reinstituie cerințe privind niveluri pozitive ale amortizorului anticiclic de capital pentru a contracara riscul ciclic în creștere. Această evoluție a continuat în 2022, mai multe autorități naționale majorând amortizoarele ciclice și structurale de capital pe fondul creșterii vulnerabilităților macrofinanciare. De asemenea, autoritățile naționale au identificat 129 de alte instituții de importanță sistemică și au stabilit rate ale amortizoarelor de capital pentru băncile respective. Aceste rate ale amortizoarelor au fost în concordanță cu metodologia de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică, pe care BCE o urmează din anul 2016. La data de 21 decembrie 2022, BCE a anunțat că, începând de la 1 ianuarie 2024, va utiliza o metodologie revizuită de aplicare a unui prag minim pentru evaluarea amortizoarelor pentru alte instituții de importanță sistemică.^[27] Metodologia revizuită de aplicare a unui prag minim este menită să consolideze capacitatea altor instituții de importanță sistemică de a absorbi pierderile, să reducă în continuare riscul eterogenității amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică și să conducă la un tratament mai consecvent al altor instituții de importanță sistemică la nivelul țărilor care fac obiectul supravegherii bancare europene.

În luna martie 2022, BCE a publicat răspunsul la solicitarea de consiliere adresată de Comisia Europeană cu privire la evaluarea cadrului macroprudențial al UE.^[28] Această solicitare de consiliere a fost adresată, de asemenea, ABE și Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care și-au publicat răspunsurile în paralel.^[29]

În luna mai 2022, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară a modificat metodologia privind băncile de importanță sistemică globală pentru a reflecta progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii bancare europene. Metodologia revizuită le oferă autorităților de supraveghere libertatea de a reduce ponderea acordată activelor și pasivelor din interiorul uniunii bancare în evaluarea importanței sistemice a băncilor.^[30] În continuare, BCE a publicat, la 27 iunie 2022, o declarație cu privire la tratamentul aplicat uniunii bancare europene în cadrul metodologiei sale de evaluare destinată băncilor de importanță sistemică globală.^[31] În concordanță cu metodologia privind băncile de importanță sistemică globală, BCE și autoritățile naționale au identificat opt instituții de importanță sistemică globală aflate sub supravegherea bancară europeană în 2022, care vor avea obligația de a deține amortizoare de capital suplimentare cuprinse între 1,0% și 1,5% în 2024.^[32]

La data de 2 noiembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a emis o declarație în care a menționat că unele autorități naționale și BCE analizau dacă era necesară o majorare a amortizoarelor de capital macroprudențiale în unele țări, în vederea menținerii rezilienței și a asigurării capacității băncilor de a face față riscurilor sistemice, în cazul în care acestea s-ar materializa ulterior.^[33] De asemenea, declarația a recunoscut și a sprijinit avertismentul privind vulnerabilitățile din sistemul financiar, emis de CERS la 22 septembrie 2022, printre destinatarii acestuia numărându-se și BCE.^[34]

Totodată, Supravegherea bancară a BCE a participat în mod activ la mai multe domenii de activitate ale CERS. Printre acestea s-au numărat activitatea CERS privind sectorul imobiliar comercial și sectorul imobiliar rezidențial^[35], riscurile cibernetice și riscurile legate de schimbările climatice, criptoactivele și finanțarea descentralizată. De asemenea, acestea au inclus și scenariul nefavorabil pentru exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2023 al ABE și Raportul de sinteză privind conformitatea în contextul recomandărilor CERS privind restricționarea distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19.^[36]

1.6 Riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025

Supravegherea bancară a BCE evaluează și monitorizează în mod continuu riscurile și vulnerabilitățile cu care se confruntă instituțiile aflate sub supravegherea sa directă. Rezultatul acestei evaluări, care reflectă, de asemenea, informațiile furnizate de SREP, sprijină elaborarea și actualizarea strategiei sale pe termen mediu și a priorităților în materie de supraveghere corespunzătoare. Aceste priorități în materie de supraveghere promovează eficacitatea și consecvența planificării în materie de supraveghere a ECS, încurajând astfel o alocare mai eficientă a resurselor. De asemenea, acestea ajută ANC să își stabilească propriile priorități în ceea ce privește supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative de o manieră proporțională (Secțiunea 1.4).

Șocul geopolitic cauzat de invadarea Ucrainei de către Rusia și de consecințele sale macrofinanciare imediate, sub forma majorării prețurilor produselor energetice și ale materiilor prime și, prin urmare, a creșterii inflației, a sporit incertitudinile privind evoluția economiei și a piețelor financiare, accentuând riscurile la adresa sectorului bancar. În acest context dificil, Supravegherea bancară a BCE, în strânsă colaborare cu ANC, și-a actualizat prioritățile strategice pentru perioada 2023-2025. Instituțiilor supravegheate li se va solicita, în primul rând, să își consolideze reziliența la consecințele imediate ale șocurilor macrofinanciare și geopolitice (prioritatea 1); în al doilea rând, să soluționeze dificultățile legate de digitalizare și să consolideze capacitățile de coordonare ale organelor de conducere (prioritatea 2); și, în al treilea rând, să își intensifice eforturile de combatere a schimbărilor climatice (prioritatea 3) (Figura 1).

Figura 1

Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025 destinate soluționării vulnerabilităților identificate în cadrul băncilor

1.6.1 Prioritatea 1: Consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate

În semestrul I 2022, instituțiile supravegheate au înregistrat rezultate bune în ansamblu, sprijinite de revigorarea economică ca urmare a relaxării graduale a restricțiilor asociate pandemiei de coronavirus (COVID-19) și de normalizarea progresivă a ratelor dobânzilor. Băncile au raportat rate solide ale fondurilor proprii și rezerve ample de lichiditate de-a lungul întregii perioade, reflectând reziliența globală puternică a sectorului. Deși impactul direct al războiului ruso-ucrainean a rămas, până în prezent, limitat pentru majoritatea instituțiilor supravegheate, șocul macroeconomic, care a exacerbat presiunile inflaționiste preexistente și blocajele persistente la nivelul lanțurilor de aprovizionare, s-a propagat pe scară mai largă, îndeosebi la nivelul Europei. În consecință, riscurile de natură financiară și nefinanciară la adresa sectorului financiar european s-au amplificat. În acest context, obiectivul principal al Supravegherii bancare a BCE pe termen scurt este de a se asigura că băncile aflate sub supravegherea sa directă își consolidează reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate. Exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2023, coordonat de ABE, va sprijini acest efort și va fi integrat în rezultatele următorului ciclu SREP, contribuind la prioritățile în materie de supraveghere pentru 2023.

Este probabil ca combinația dintre creșterea mai redusă, persistența inflației ridicate și majorarea ratelor dobânzilor să afecteze capacitatea de onorare a serviciului datoriei de către întreprinderi și gospodăriile populației, în special de către cele cu niveluri mai ridicate de îndatorare. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor accentuează presiunea resimțită de sectorul imobiliar, în care s-au acumulat vulnerabilități, fapt ilustrat de indiciile persistente de supraevaluare a prețurilor locuințelor, de creșterea costurilor de construcție și de reorientarea către munca la distanță, ceea ce afectează cu precădere sectorul comercial. În acest context, băncile ar trebui să fie în măsură să identifice și să reducă rapid orice acumulare de riscuri din perspectiva expunerilor la riscul de credit față de sectoarele mai sensibile la contextul macroeconomic actual. Deși băncile au înregistrat unele progrese în ultimii ani, exercițiul SREP 2022 a confirmat persistența unor neajunsuri în ceea ce privește procedurile acestora de control al riscurilor, mai ales în legătură cu inițierea și monitorizarea creditelor, clasificarea debitorilor aflați în dificultate și cadrele de provizionare. Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE își va consolida și intensifica eforturile în acest domeniu și, deși majoritatea activităților planificate pentru anii următori se înscriu în continuarea programului de lucru privind prioritățile de anul trecut, accentul va fi ajustat pentru a include, de asemenea, sectoarele cele mai afectate de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia (de exemplu, sectoarele mari consumatoare de energie) și de contextul macroeconomic.

Măsurile excepționale de politică monetară introduse în perioada pandemiei au furnizat băncilor un nivel abundent de lichiditate la costuri reduse. În această perioadă, băncile și-au sporit dependența de finanțarea acordată de banca centrală, în linii mari, în detrimentul ponderii finanțării de pe piață. Creșterea puternică a inflației înregistrată de la începutul războiului ruso-ucrainean și înăsprirea ulterioară a politicilor monetare în economiile dezvoltate au marcat sfârșitul perioadei caracterizate de rate ale dobânzilor „mai scăzute pe o perioadă mai îndelungată”. Consecința directă asupra băncilor a fost majorarea costurilor finanțării acordate de banca centrală și a spread-urilor pe piețele interbancare. Privind în perspectivă, băncile se pot confrunta așadar cu dificultăți de finanțare în cazul în care se îndreaptă către mai multe surse de finanțare interbancară exact într-un moment în care devine din ce în ce mai costisitor să procedeze astfel și în condițiile în care apetitul pentru risc al investitorilor se diminuează. Aceasta poate afecta profitabilitatea băncilor și capacitatea acestora de a-și menține indicatorii actuali de lichiditate și de finanțare. Riscurile generate de dependența ridicată a băncilor de fondurile OTRTL III și strategiile de dezangajare aferente acestora necesită un control continuu în scopul supravegherii, după cum au subliniat unele ECS în cadrul SREP din acest an. În acest context, Supravegherea bancară a BCE își va consolida dialogul cu un număr țintit de bănci cu structuri de finanțare mai vulnerabile și/sau cu practici mai deficitare de gestionare a riscului de lichiditate și de finanțare. Instituțiilor supravegheate li se va solicita să elaboreze, să aplice și să ajusteze, după caz, un plan solid și fiabil de lichiditate și finanțare, care să acopere strategiile de dezangajare și reducerea riscurilor de refinanțare și a concentrărilor la nivelul structurilor de finanțare.

1.6.2 Prioritatea 2: Soluționarea dificultăților legate de digitalizare și consolidarea capacităților de coordonare ale organelor de conducere

Băncile trebuie să soluționeze și dificultățile și riscurile structurale asociate funcționării într-un mediu tot mai digital, în vederea asigurării rezilienței și sustenabilității modelelor lor de afaceri.

Digitalizarea nu este doar un factor-cheie pentru sporirea eficienței, ci deține și un rol esențial în menținerea competitivității băncilor. În această privință, băncile trebuie să își adapteze strategiile de transformare digitală atât pentru a veni în întâmpinarea preferințelor în continuă evoluție ale consumatorilor, cât și pentru a face față intensificării concurenței cu campionii digitali din sectorul bancar și cu entitățile nebancare, „native digital”, care oferă servicii bancare. În anii următori, Supravegherea bancară a BCE intenționează să își actualizeze și să își publice așteptările în materie de supraveghere cu privire la strategiile de transformare digitală, evaluând strategiile actuale ale băncilor atât sub forma unor inspecții la fața locului specifice, cât și a unor analize țintite. Totodată, autoritățile de supraveghere vor monitoriza orice instituții atipice pentru a completa strategia generală și a determina băncile să soluționeze deficiențele structurale identificate.

Digitalizarea poate reprezenta, în același timp, o amenințare substanțială la adresa băncilor din perspectiva rezilienței lor operaționale. Mai exact, băncile trebuie să contracareze riscurile generate de dependența ridicată de terți pentru serviciile esențiale de tehnologia informației și de deficiențele acordurilor de externalizare a acestor servicii, ceea ce ar putea conduce la creșterea pierderilor ca urmare a indisponibilității sau a calității precare a serviciilor externalizate. De asemenea, acestea trebuie să abordeze în mod proactiv riscurile cibernetice legate de securitatea informatică, a căror probabilitate a sporit în contextul intensificării tensiunilor geopolitice și al războiului ruso-ucrainean. În aceste condiții, Supravegherea bancară a BCE va continua să evalueze acordurile de externalizare ale băncilor și măsurile de securitate cibernetică și va efectua analize și inspecții la fața locului țintite pentru a monitoriza orice deficiențe identificate.

Existența unor mecanisme solide de guvernanță internă și o coordonare strategică eficace sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității modelelor de afaceri ale băncilor. Băncile au înregistrat progrese în ceea ce privește îmbunătățirea caracterului adecvat colectiv al organelor lor de conducere și adaptarea politicilor lor privind diversitatea, însă unele domenii necesită în continuare atenție, cum ar fi respectarea țintelor de reprezentare a genului sau diversitatea competențelor. În plus, subzistă neajunsuri în ceea ce privește procesul de planificare a succesiunilor și capacitatea consiliilor de administrație de a asigura monitorizarea și controlul funcțiilor de gestionare, precum și în ceea ce privește independența formală a organelor de conducere în cadrul unora dintre aceste bănci. Supravegherea bancară a BCE va depune în continuare eforturi pentru a înregistra progrese în aceste domenii prin analize țintite, inspecții la fața locului și evaluări țintite ale competenței și onorabilității bazate pe riscuri. De asemenea, autoritățile de supraveghere vor actualiza și vor publica așteptările în materie de supraveghere privind guvernanța și gestionarea riscurilor.

Accesul la date și rapoarte prompte și exacte nu constituie o condiție prealabilă doar pentru o coordonare strategică eficace, ci și pentru gestionarea riscurilor și un proces decizional solid. Cu toate acestea, în cadrul exercițiilor SREP anuale au fost identificate în mod repetat deficiențe semnificative în domeniul agregării și raportării datelor referitoare la riscuri. Băncile au înregistrat progrese lente și insuficiente în ceea ce privește acoperirea lacunelor cu privire la așteptările în materie de supraveghere și respectarea principiilor relevante ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară. În consecință, Supravegherea bancară a BCE își va intensifica eforturile pentru a se asigura că instituțiile supravegheate realizează progrese substanțiale în ceea ce privește remedierea deficiențelor structurale identificate, inclusiv prin intermediul interacțiunii țintite cu băncile și prin inspecții la fața locului.

1.6.3 Prioritatea 3: Intensificarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice

Schimbările climatice nu mai pot fi considerate un risc pe termen lung sau emergent, deoarece impactul acestora este deja vizibil și se estimează că se va amplifica semnificativ în anii următori. Prin urmare, soluționarea dificultăților și identificarea oportunităților oferite de tranziția climatică devin o necesitate urgentă pentru bănci.

Intensificarea fenomenelor meteorologice extreme la nivelul Europei sporește probabilitatea și severitatea pierderilor asociate riscurilor fizice. În același timp, perturbarea pieței energiei cauzată de războiul ruso-ucrainean a subliniat și mai mult necesitatea ca Europa să își mențină dinamica în tranziția către energia din surse regenerabile. Prin urmare, băncile trebuie să încorporeze în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în strategia lor de afaceri și în cadrele de guvernanță și gestionare a riscurilor pentru a atenua și a publica aceste riscuri, aliniindu-și practicile cu cerințele de reglementare și așteptările în materie de supraveghere actuale. În acest scop, Supravegherea bancară a BCE va monitoriza deficiențele identificate în cadrul testării la stres cu privire la riscurile climatice^[37] și al analizei tematice^[38] din 2022, monitorizând progresele băncilor și luând măsuri de punere în aplicare, dacă este necesar, pentru a asigura alinierea deplină cu așteptările sale până la sfârșitul anului 2024.

2 Proceduri de autorizare, executare și sancționare

2.1 Autorizațiile

2.1.1 Evaluările caracterului semnificativ, evaluările cuprinzătoare și identificarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

2.1.1.1 Evaluările caracterului semnificativ

În conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS^[39], evaluarea anuală a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ^[40] a fost încheiată în luna noiembrie 2022. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc ale caracterului semnificativ (având ca rezultat 60 de decizii privind caracterul semnificativ), care au fost efectuate în urma modificărilor aduse structurilor de grup.

Prin urmare, 113 instituții^[41] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 30 noiembrie 2022, în scădere de la 115 în urma evaluării anuale anterioare a caracterului semnificativ.

În urma evaluării anuale din 2022, AS LHV Group a fost clasificată ca semnificativă, deoarece îndeplinea criteriul importanței economice la 31 decembrie 2021. BCE și-a asumat supravegherea directă a AS LHV Group la 1 ianuarie 2023.

De asemenea, ca urmare a faptului că patru firme de investiții din clasa 1 au fost autorizate ca instituții de credit semnificative, pe lista entităților supravegheate au fost adăugate două noi instituții semnificative individuale: Citigroup Global Markets Europe AG la 15 octombrie 2022 și BofA Securities Europe SA la 8 decembrie 2022. Alte două instituții de credit semnificative au fost adăugate la grupurile semnificative existente: Morgan Stanley Europe SE la Morgan Stanley Europe Holding SE, începând cu 2 septembrie 2022 și Portzamparc la BPCE S.A., de la 3 noiembrie 2022.

În același timp, patru instituții au fost eliminate de pe lista entităților semnificative:

• J.P. Morgan Bank Luxembourg S.A. a fost eliminată în urma fuziunii sale prin absorbție cu J.P. Morgan AG, cu efect de la 22 ianuarie 2022;
• Banque Degroof Petercam SA; Bank Degroof Petercam NV și filialele sale au fost reclasificate ca instituții mai puțin semnificative. Supravegherea directă a acestor entități de către BCE a încetat la 25 februarie 2022;
• autorizația Sberbank Europe AG in Abwicklung a expirat cu începere de la 15 decembrie 2022;
• autorizația RCB Bank LTD a fost retrasă de BCE începând cu 23 decembrie 2022.

Totodată, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor de grup, care afectează numărul de entități supravegheate semnificative:

• Swedbank Baltics AS a fost clasificată ca semnificativă, pe baza dimensiunii, în urma achiziționării de către aceasta a Swedbank AS, „Swedbank” AS și „Swedbank”, AB, care au devenit filiale ale Swedbank Baltics AS. Swedbank Baltics AS este supravegheată direct de BCE de la 4 ianuarie 2022;
• Banca Carige S.p.A. – Cassa di Risparmio di Genova e Imperia și filialele sale au fost achiziționate de BPER Banca S.p.A., devenind parte a grupului supravegheat semnificativ condus de BPER Banca S.p.A. începând cu 3 iunie 2022.

Nu în ultimul rând, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor de grup, care nu afectează numărul de entități supravegheate semnificative:

• CrelanCo SC; CrelanCo CV a fost clasificată ca semnificativă, pe baza dimensiunii, în urma achiziționării a peste 50% din capitalul și drepturile de vot ale AXA Bank Belgium SA, care a devenit o filială a CrelanCo SC; CrelanCo CV. BCE și-a asumat supravegherea directă a CrelanCo SC; CrelanCo CV la 1 februarie 2022;
• Quintet Private Bank (Europe) S.A. a devenit societatea-mamă a grupului semnificativ supravegheat, ca urmare a transferului sediului central, a sediului social și a administrației centrale a Precision Capital S.A. din Luxemburg în Qatar și a fuziunii prin absorbție a Banque Puilaetco Dewaay Luxembourg S.A. în cadrul Quintet Private Bank (Europe) S.A., cu efect de la data de 25 februarie 2022.

Lista entităților supravegheate este actualizată frecvent. Cea mai recentă versiune a listei poate fi consultată pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

Tabelul 2

Grupuri bancare semnificative sau bănci individuale care fac obiectul supravegherii bancare europene în urma evaluării anuale din 2022

2.1.1.2 Evaluările cuprinzătoare și evaluările calității activelor

În prima jumătate a anului 2022, BCE a finalizat trei evaluări cuprinzătoare lansate în 2021. Cele trei bănci evaluate îndeplineau, fiecare, un criteriu pentru a fi supravegheate direct de BCE: Addiko Bank AG din Austria (activități transfrontaliere semnificative), Agri Europe Cyprus Limited din Slovenia (printre cele mai mari trei instituții de credit din statul membru) și Barclays Bank Ireland PLC din Irlanda (dimensiune).

Evaluarea calității activelor și testarea la stres în scopul supravegherii au fost decuplate în 2022, ceea ce înseamnă că sunt tratate în prezent ca două exerciții de supraveghere separate și independente.

În 2022, BCE a lansat exercițiile de evaluare a calității activelor pentru patru bănci. Evaluările calității activelor pentru AS „Citadele banka” din Letonia (printre cele mai mari trei instituții de credit din statul membru) și pentru banca belgiană Crelan SA (dimensiune) au fost lansate în mai 2022, iar cele pentru Goldman Sachs Bank Europe SE (dimensiune) și Morgan Stanley Europe SE (dimensiune) au fost lansate în septembrie 2022. Finalizarea exercițiilor de evaluare a calității activelor este așteptată până la sfârșitul lunii martie 2023.

2.1.1.3 Instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat

Ca urmare a numărului mare de instituții mai puțin semnificative, precum și a diferențelor dintre acestea în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea și profilul de risc, supravegherea bancară europeană clasifică aceste instituții în funcție de impactul acestora asupra sistemului financiar și de profilul de risc al acestora. Începând din 2022, criteriile de impact și criteriile de risc au fost evaluate separat. Instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt stabilite o dată pe an pentru fiecare dintre țările participante la supravegherea bancară europeană.

O instituție mai puțin semnificativă este desemnată ca având un impact ridicat dacă îndeplinește oricare dintre criteriile de mai jos.

• Dimensiune
  Activele totale ale instituției depășesc 15 miliarde EUR.
• Importanța pentru economie
  Activele totale ale instituției depășesc 15% din PIB național
  sau este o „altă instituție de importanță sistemică” în sensul Directivei privind cerințele de capital (CRD)^[42].
• Instituție potențial semnificativă
  Instituția mai puțin semnificativă este o „instituție mare” în sensul Regulamentului revizuit privind cerințele de capital (CRR II)^[43] (o instituție care îndeplinește unul dintre criteriile privind caracterul semnificativ, însă care nu este clasificată ca semnificativă).
• Activități transfrontaliere
  Instituția mai puțin semnificativă deține una sau mai multe instituții de credit în una sau mai multe alte țări participante.
• Modelul de afaceri
  Instituția mai puțin semnificativă reprezintă o infrastructură a pieței financiare având o autorizație bancară, o bancă centrală de economii sau o bancă cooperatistă centrală sau instituția centrală a unui sistem instituțional de protecție.
• Regula acoperirii minime
  În cazul în care, folosind criteriile de mai sus, într-o jurisdicție sunt identificate mai puțin de trei instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat, se aplică regula acoperirii minime. Regula acoperirii minime impune ca instituțiile mai puțin semnificative suplimentare să fie selectate în funcție de dimensiune, până la identificarea a trei instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat.

În cazul în care o instituție mai puțin semnificativă nu mai întrunește criteriile – cu excepția cazurilor în care motivele pentru statutul „cu impact ridicat” le-au constituit activitățile transfrontaliere, modelul de afaceri sau regula acoperirii minime –, aceasta își păstrează statutul „cu impact ridicat” pentru următorii doi ani, conform așa-numitei „reguli a stabilității”.

O instituție mai puțin semnificativă care este considerată instituție mică și cu grad redus de complexitate în sensul CRR II nu poate fi desemnată drept instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat decât dacă este cea mai mare instituție mai puțin semnificativă dintr-o jurisdicție în care toate instituțiile mai puțin semnificative sunt instituții mici și cu grad redus de complexitate.

2.1.1.4 Implicațiile desemnării instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

Desemnarea unei instituții mai puțin semnificative ca instituție cu impact ridicat reprezintă un factor de care autoritățile naționale competente (ANC) țin seama la stabilirea frecvenței și nivelului de detaliere a activităților lor de supraveghere, precum procesul de supraveghere și evaluare și inspecțiile la fața locului. În plus, ANC au obligația de a notifica BCE cu privire la orice proceduri sau decizii importante în materie de supraveghere pe care intenționează să le implementeze cu privire la aceste instituții, în conformitate cu articolele 97 și 98 din Regulamentul-cadru privind MUS.

Tabelul de mai jos prezintă lista entităților mai puțin semnificative cu impact ridicat pentru 2023, astfel cum a fost adoptată de Consiliul de supraveghere al BCE. Motivele aflate la baza statutului de instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat pentru fiecare instituție sunt furnizate pentru a asigura transparența clasificării.

Tabelul 3

Lista entităților supravegheate mai puțin semnificative cu impact ridicat pentru 2023

Belgia
Bulgaria
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franța
Croația
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Țările de Jos
Austria
Portugalia
Slovenia
Slovacia
Finlanda

2.1.2 Proceduri de autorizare

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a fost notificată cu privire la, în total, 759 de proceduri de autorizare (Tabelul 4). Aceste notificări au cuprins 30 de cereri de autorizare, 22 de retrageri ale autorizațiilor, 64 de expirări ale autorizațiilor, 87 de achiziții sau majorări de participații calificate, 549 de proceduri de pașaport și șapte autorizări ale unor societăți financiare holding. ANC și BCE au fost, de asemenea, implicate în autorizarea unor firme de investiții ca instituții de credit în urma intrării în vigoare a noului cadru de supraveghere a firmelor de investiții în luna iunie 2021.

Tabelul 4

Notificări cu privire la proceduri de autorizare transmise BCE de instituțiile semnificative și instituțiile mai puțin semnificative

În anul 2022, au fost finalizate 244 de decizii legate de proceduri de autorizare^[44]. Dintre acestea, Consiliul de supraveghere a transmis 108 proiecte de decizii, care au fost ulterior aprobate de Consiliul guvernatorilor. Celelalte 136 de decizii au fost aprobate de cadre de conducere de nivel superior, în baza cadrului de delegare.^[45] Aceste cifre includ 98 de operațiuni (cum ar fi procedurile de expirarea autorizațiilor și procedurile de „pașaport”) care au fost aprobate implicit de BCE^[46] prin neformularea de obiecții în termenele legale.

Cele 244 de decizii referitoare la procedura de autorizare reprezintă 9% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE din 2022.

O procedură de autorizare a condus la o decizie negativă. În plus, 14 cereri de autorizare și șapte notificări privind achiziții sau majorări de participații calificate au fost retrase înainte de adoptarea unei decizii finale, ca urmare a unei evaluări negative. Într-un singur caz, a fost luată o măsură de supraveghere în conformitate cu articolul 21a alineatul (6) din Directiva revizuită privind cerințele de capital (CRD V)^[47] în legătură cu o societate financiară holding.

Comparativ cu 2021, numărul procedurilor de autorizare notificate în 2022 a rămas, în linii mari, nemodificat.

2.1.2.1 Evoluții ale procedurilor comune

În ansamblu, în 2022, numărul notificărilor privind procedurile comune referitoare la autorizare, participații calificate și retrageri transmise BCE a rămas similar celui din anul anterior.

Supravegherea bancară a BCE a evaluat un număr mare de participații calificate. În câteva proceduri, în urma preocupărilor exprimate de autoritățile de supraveghere pe parcursul evaluării inițiale sau a emiterii unei decizii negative de către BCE, solicitanții au decis să își retragă notificările sau să își exercite dreptul de a fi audiați. În alte cazuri, solicitanții au decis să își retragă cererile din cauza mediului macroeconomic marcat de incertitudini prelungite sau din motive specifice fiecărui caz. Mai multe proceduri privind participațiile calificate au rezultat din reorganizări interne care au făcut obiectul abordării simplificate de evaluare a participațiilor calificate. La fel ca în anii precedenți și în pofida unei dinamici emergente de transformare și consolidare activă, s-a observat doar o consolidare transfrontalieră limitată.

În 2022, majoritatea procedurilor de autorizare au fost asociate înființării unor noi instituții mai puțin semnificative. Cele câteva proceduri de autorizare referitoare la instituțiile semnificative s-au datorat, în principal, necesității de a prelungi autorizațiile pentru activitățile reglementate suplimentare planificate de bănci. Totodată, au fost acordate mai multe autorizații în temeiul noului cadru de reglementare al UE pentru firmele de investiții, introdus odată cu punerea în aplicare a regulamentului și directivei privind firmele de investiții începând cu 26 iunie 2021.

Similar anilor anteriori, un factor determinant important al noilor cereri de autorizare a fost reprezentat de utilizarea sporită a inovațiilor digitale pentru a furniza servicii clienților din UE (de exemplu, modelele de afaceri FinTech). Majoritatea cererilor privind modelele de afaceri care implică activități și servicii cu criptoactive au fost depuse de instituții de credit cu sediul în Germania, ca urmare a cerinței specifice de autorizare impuse în temeiul legislației germane. Unele dintre aceste cereri de autorizare din Germania au fost retrase în cursul evaluării inițiale. În plus, o instituție cu sediul în Luxemburg a depus o cerere de autorizare privind un model de afaceri legat de criptoactive.

Cadrele naționale care reglementează criptoactivele variază destul de semnificativ. Prin urmare, BCE ia măsuri pentru a armoniza evaluarea cererilor de autorizare care implică criptoactive.

În anul 2022, BCE continuat să primească un număr mare de cereri de autorizare pentru băncile cu un model de afaceri FinTech. Evaluările au relevat faptul că firmele FinTech tind să se bazeze în mare măsură pe externalizarea serviciilor esențiale, având în vedere efectivele limitate de personal. Externalizarea serviciilor esențiale către furnizori externi de servicii sporește riscul operațional, în special în domeniul serviciilor informatice și al stocării datelor într-un spațiu de tip cloud, dar și în ceea ce privește autentificarea și procedurile de cunoaștere a clientelei. Firmele FinTech au utilizat adesea regimul de pașaport, care permite instituțiilor de credit din UE să furnizeze servicii sau să înființeze sucursale în orice altă țară din UE în baza autorizației inițiale acordate.

Mai multe proceduri de retragere au provenit de la instituții care au intrat, direct sau indirect, sub incidența regimului de sancțiuni pus în aplicare de UE și Statele Unite ca răspuns la războiul ruso-ucrainean. Instituțiile afectate aveau modele de afaceri care au devenit neviabile sau care nu au mai respectat cerințele prudențiale. Alte retrageri ale autorizațiilor au fost cauzate de faptul că instituțiile nu erau solide din punct de vedere financiar și dispuneau de un model de afaceri neviabil sau prezentau alte deficiențe grave de natură prudențială sau legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. O instituție mai puțin semnificativă a ieșit de pe piață prin procedura de insolvență. Retrageri au fost generate, de asemenea, de încetarea voluntară a activității economice sau de fuziuni și alte tipuri de restructurări.

2.1.2.2 Evoluții ale procedurilor de pașaport și ale societăților financiare holding (mixte)

În 2022, BCE și ANC au tratat 549 de proceduri de pașaport.

În temeiul articolului 21a din Directiva privind cerințele de capital (CRD V), au fost introduse aprobări și exceptări pentru societățile financiare holding-mamă (mixte). În anul 2021, BCE a adoptat decizii în principal cu privire la societățile financiare holding (mixte) existente.^[49] În 2022, BCE a aprobat 11 societăți financiare holding, dintre care una era nou-înființată în cadrul grupului supravegheat. Alte aprobări au fost legate de întârzieri în transpunerea articolului 21a în legislația națională (și anume, după 29 decembrie 2020), fapt care, la rândul său, a întârziat notificările. De asemenea, BCE a adoptat prima sa „decizie comună” în calitate de autoritate competentă într-un stat membru în care a fost înființată o societate financiară holding (mixtă) împreună cu o altă autoritate competentă în calitate de supraveghetor consolidant, în conformitate cu articolul 21a alineatul (8) din Directiva privind cerințele de capital (CRD V). Nu în ultimul rând, au avut loc o serie de reorganizări în cadrul grupurilor supravegheate care au eliminat societățile financiare holding (mixte) din structura grupului.

2.1.2.3 Noul cadru al BCE pentru firmele de investiții

BCE și ANC și-au continuat, de asemenea, activitatea de autorizare a firmelor de investiții. În luna iunie 2021 a intrat în vigoare un nou cadru pentru supravegherea firmelor de investiții, prin care se introduc criterii pe baza cărora firmele de investiții trebuie să solicite autorizarea ca instituții de credit. Aceste autorizații trebuie să fie obținute pe criterii atât calitative (activități desfășurate), cât și cantitative (valoarea activelor), fie pe bază individuală, fie pe bază de grup. În 2021 și 2022, firmelor de investiții care s-au calificat pentru autorizarea ca instituții de credit li s-a aplicat un regim de păstrare a drepturilor obținute. Se anticipează că aproximativ 20 de instituții vor intra sub incidența cerinței privind autorizația bancară. Până în prezent, ANC au informat BCE cu privire la 11 cereri depuse, iar în 2022 cinci firme au fost autorizate, în principal în Germania, Franța și Țările de Jos.

Pentru a încuraja o evaluare consecventă la nivelul firmelor de investiții și al țărilor participante la supravegherea bancară europeană, BCE a elaborat o metodologie specifică ce vizează realizarea unui echilibru între: (i) necesitatea de a evalua aceste firme ca orice altă instituție care solicită o autorizație bancară și (ii) faptul că aceste firme de investiții au fost supuse cerințelor prudențiale impuse de autoritățile naționale înainte de a deveni instituții de credit.

2.1.2.4 Portalul IMAS

Portalul IMAS este platforma online care facilitează interacțiunile și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate/părțile terțe. Portalul IMAS face parte din strategia de digitalizare a proceselor de supraveghere și acoperă întregul ciclu de supraveghere.^[50]

În anul 2022, celelalte proceduri de autorizare – respectiv cererile de autorizare, retragerile voluntare ale autorizațiilor și aprobările și exceptările societăților financiare holding – au fost adăugate la portalul IMAS. O parte semnificativă a procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității continuă să fie prelucrată prin intermediul portalului IMAS.

2.2 Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a fost notificată cu privire la un total de 2 445 de proceduri individuale de evaluare a competenței și onorabilității (evaluări individuale ale membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere, ale persoanelor care dețin funcții-cheie și ale cadrelor de conducere ale unor sucursale din țări terțe și aprobări ale unor funcții de conducere neexecutive suplimentare) (Tabelul 5).

Tabelul 5

Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității notificate BCE

Aproximativ 67% din totalul procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității primite în 2022 au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere, iar 27% au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa executivă. Celelalte proceduri s-au referit la persoane care dețin funcții-cheie (4%), cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (1%) și funcții de conducere neexecutive suplimentare (1%).

Continuând trendul pozitiv consemnat încă din 2019, timpul general de prelucrare a procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității a scăzut, în medie, la 102 zile. Acesta este inferior perioadei maxime de patru luni stabilite la punctul 179 din Ghidul comun al ESMA și ABE privind evaluarea adecvării membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie.

2.2.1 Evoluții ale evaluărilor competenței și onorabilității

BCE a identificat preocupări legate de unul sau mai multe dintre criteriile pentru evaluarea competenței și onorabilității în cazul a 32% dintre proceduri în 2022. La fel ca în anii precedenți, cele mai frecvente aspecte au vizat alocarea de timp suficient funcției, experiența și conflictele de interes ale membrilor consiliilor de administrație. Pentru a reduce aceste preocupări, BCE a impus instituțiilor semnificative dispoziții auxiliare, respectiv 58 de condiții, 225 de obligații și 95 de recomandări. Politica BCE aflată la baza acestor dispoziții auxiliare a fost revizuită în 2022 (Caseta 5).

În cazul în care există dubii semnificative cu privire la caracterul adecvat al unei persoane desemnate pentru deținerea unei funcții în consiliul de administrație sau a unei funcții-cheie, cererea de evaluare a competenței și onorabilității este adesea retrasă. În aceste cazuri, dialogul în materie de supraveghere cu băncile poate anticipa deciziile negative ale BCE privind competența și onorabilitatea. În 2022, 16 cereri au fost retrase în acest mod.

Totodată, BCE a efectuat 15 reevaluări ale membrilor organelor de conducere ale băncilor. Șapte dintre aceste reevaluări s-au referit la aspecte reputaționale, iar patru, la deficiențe în domeniul combaterii spălării banilor. Patru membri ai consiliilor de administrație au demisionat ca urmare a acestor reevaluări.^[51] De asemenea, informațiile relevante legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului au fost luate în considerare la evaluarea caracterului adecvat al membrilor consiliilor de administrație într-un total de 23 de cereri.

Pentru a promova diversitatea la nivelul băncilor pe care le supraveghează, în cadrul procedurilor sale de evaluare a competenței și onorabilității BCE efectuează, de asemenea, o evaluare a caracterului adecvat colectiv, care ia în considerare criterii precum diversitatea de gen, experiența și profilul. În acest context, deciziile privind competența și onorabilitatea fac trimitere la constatările relevante privind diversitatea, iar dispozițiile auxiliare sunt impuse atunci când legislația națională permite acest lucru.

Pentru a spori eficiența evaluărilor competenței și onorabilității, BCE continuă să își dezvolte instrumentele informatice. Până la sfârșitul anului 2022, toate țările participante la supravegherea bancară europeană au fost incluse pe portalul IMAS, care permite instituțiilor semnificative să își transmită cererile privind competența și onorabilitatea și să monitorizeze progresele înregistrate până la adoptarea unei decizii finale. În 2022, utilizarea de către bănci a portalului IMAS pentru cererile de evaluare a competenței și onorabilității a crescut de la 84% la 89%, ceea ce a îmbunătățit timpul general de prelucrare a acestor proceduri. BCE va continua să promoveze utilizarea deplină a portalului IMAS de către toate băncile semnificative.

În plus, s-au înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea instrumentului Heimdall, care eficientizează procesul de evaluare a competenței și onorabilității, citind automat chestionarele completate de bănci și semnalând eventuale probleme pe baza conținutului acestora. Instrumentul utilizează recunoașterea optică a caracterelor, traducerea automată și analiza de date pentru a reduce volumul de muncă manuală și posibilitatea erorilor umane.

2.3 Avertizarea de integritate, executarea și sancționarea

2.3.1 Măsuri de executare și sancționare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor de executare și sancționare depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată (a se vedea Raportul anual 2014 al BCE privind activitățile de supraveghere). În conformitate cu cadrul juridic aplicabil, sancțiunile impuse de BCE în limitele atribuțiilor sale de supraveghere sunt publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Sancțiunile impuse de ANC la solicitarea adresată de BCE sunt publicate pe același website.

În anul 2022, BCE a tratat zece proceduri de sancționare, care au condus la opt decizii ale BCE (Tabelul 6).

Tabelul 6

Activități de executare și sancționare derulate de BCE în 2022

Dintre cele zece proceduri de sancționare tratate în anul 2022, opt s-au referit la presupuse încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv ale deciziilor și regulamentelor BCE) comise de instituții semnificative. Șase dintre aceste proceduri au fost finalizate în 2022 prin decizii ale BCE de impunere a unor sancțiuni în valoare de 12 240 000 EUR. Trei dintre aceste decizii au confirmat deciziile de sancționare emise inițial în 2018, dar ulterior anulate parțial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020. Două proceduri erau încă în curs la sfârșitul anului 2022.

Celelalte două proceduri tratate în 2022 s-au referit la presupuse încălcări ale legislației naționale de implementare a Directivei privind cerințele de capital și au vizat achiziții de participații calificate la două instituții mai puțin semnificative. Procedurile au fost finalizate prin solicitări ale BCE adresate ANC relevante privind inițierea de proceduri.

Repartizarea completă pe categorii a presupuselor încălcări care au făcut obiectul procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2022 este prezentată în Graficul 21.

Graficul 21

Presupuse încălcări care au făcut obiectul unor proceduri de executare și sancționare în 2022

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, o ANC a impus, în 2022, trei sancțiuni pecuniare în valoare totală de 6 000 EUR.

Totodată, dacă BCE are motive să suspecteze comiterea unei infracțiuni, aceasta solicită ANC relevante să sesizeze autoritățile competente cu privire la situația respectivă în vederea anchetării și a unei posibile urmăriri penale, în conformitate cu legislația națională. O astfel de solicitare a fost transmisă ANC relevante în 2022.

Informații mai detaliate, inclusiv statistici cuprinzătoare privind activitățile de sancționare legate de încălcări ale cerințelor prudențiale desfășurate în 2022 de BCE și ANC în contextul supravegherii bancare europene vor fi prezentate în Raportul anual privind activitățile de sancționare în cadrul MUS în 2022. Raportul va fi publicat pe website-ul BCE privind supravegherea bancară în trimestrul II 2023.

2.3.2 Avertizările de integritate

În temeiul articolului 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura implementarea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE, proces cunoscut și sub denumirea „avertizare de integritate”. În consecință, BCE operează un mecanism de avertizare de integritate, care include o platformă web prestructurată, accesibilă prin intermediul website-ului BCE privind supravegherea bancară.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2022, BCE a primit 204 avertizări de integritate, cifră care indică o creștere cu 34% față de anul precedent. 86 dintre aceste rapoarte s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 78 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar opt intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

Printre cele mai frecvente presupuse încălcări raportate în contextul atribuțiilor de supraveghere ale BCE s-au numărat aspectele legate de guvernanță (90%) și calcularea necorespunzătoare a cerințelor privind fondurile proprii și capitalul (5%). Repartizarea completă a acestora este prezentată în Graficul 22. Aspectele legate de guvernanță au vizat cu precădere gestionarea riscurilor și controalele interne, funcțiile organelor de conducere, cerințele privind competența și onorabilitatea și structura organizatorică.^[52]

Graficul 22

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

S-au adus la cunoștința echipelor comune de supraveghere relevante informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate. Informațiile au fost analizate corespunzător, BCE luând măsuri în urma acestora ca parte a atribuțiilor sale de supraveghere.

Principalele măsuri de investigare adoptate în 2022 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE primite în cursul anului, sau anterior, au inclus:

• solicitări de documente sau explicații adresate entității supravegheate (52%);
• evaluări interne pe baza documentației existente (36%);
• solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (7%);
• intervievarea persoanei (persoanelor) acuzate (5%).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Impactul războiului ruso-ucrainean asupra băncilor supravegheate – cazuri de criză în 2022

Situația geopolitică din Rusia și Ucraina a afectat atât instituțiile semnificative, cât și instituțiile mai puțin semnificative. Unele bănci au făcut obiectul unor măsuri în temeiul cadrului de gestionare a crizelor, care s-a dovedit eficient.

3.1.1 Cazul Sberbank Europe AG

În temeiul cadrului UE de gestionare a crizelor, BCE poate stabili, după consultarea Comitetului unic de rezoluție (Single Resolution Board – SRB), că o entitate supravegheată este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate (failing or likely to fail – FOLTF). La data de 28 februarie 2022, BCE a stabilit că instituția semnificativă Sberbank Europe AG din Austria și cele două filiale ale sale din cadrul uniunii bancare, Sberbank d.d. din Croația și Sberbank banka d.d. din Slovenia, erau în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) și alineatul (4) litera (c) din Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție^[53], ca urmare a unei deteriorări ireversibile a situației lichidității lor.^[54]

3.1.1.1 Etapele premergătoare evaluării privind intrarea în dificultate sau susceptibilitatea de a intra în dificultate

Băncile s-au confruntat cu ieșiri semnificative de depozite ca urmare a impactului reputațional asociat tensiunilor geopolitice care au culminat cu invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022. Aceasta a condus la o deteriorare rapidă și semnificativă a poziției de lichiditate a acestora. Nu au existat măsuri disponibile cu o șansă realistă de a restabili poziția de lichiditate la nivel de grup și în fiecare dintre filialele Sberbank Europe AG din cadrul uniunii bancare. La data de 28 februarie 2022, BCE a concluzionat că este probabil ca entitățile să nu își poată plăti datoriile sau alte angajamente la scadență.

3.1.1.2 Cooperarea și schimbul de informații cu Comitetul unic de rezoluție și cu alte autorități

BCE și-a intensificat interacțiunile cu Comitetul unic de rezoluție în urma escaladării tensiunilor geopolitice și a adoptat măsurile pregătitoare inițiale. Echipele BCE și ale Comitetului unic de rezoluție responsabile direct de Sberbank Europe AG au cooperat strâns, iar situația lichidității băncii a fost discutată în detaliu cu reprezentanții Comitetului unic de rezoluție în cadrul ședințelor de gestionare a crizelor organizate de BCE. Comitetul unic de rezoluție a fost, de asemenea, invitat să participe în calitate de observator la ședințele relevante ale Consiliului de supraveghere al BCE. Un reprezentant al BCE a participat în calitate de observator la toate sesiunile executive ale Comitetului unic de rezoluție legate de acest caz, inclusiv la ședința în cadrul căreia Comitetul a decis cu privire la măsurile de rezoluție. BCE și Comitetul unic de rezoluție au recunoscut cooperarea strânsă și eficace pe parcursul situației de criză.

Având în vedere prezența Sberbank Europe AG în diferite jurisdicții, BCE a colaborat, de asemenea, cu o serie de autorități naționale competente (ANC) din UE și din afara UE. Existența unui cadru comun de gestionare a crizelor – Directiva privind redresarea și rezoluția bancară – a sprijinit această cooperare. Cu toate acestea, caracterul fragmentat al dispozițiilor juridice naționale a sporit complexitatea procesului.

3.1.1.3 Măsuri adoptate în urma evaluării privind intrarea în dificultate sau susceptibilitatea de a intra în dificultate

După un moratoriu de două zile, la data de 1 martie 2022 Comitetul unic de rezoluție a adoptat decizii de rezoluție pentru filialele din Croația și Slovenia și a decis că nu era necesară nicio măsură de rezoluție pentru societatea-mamă din Austria^[55]. Ulterior, în aceeași zi, BCE a însărcinat Autoritatea pentru Piața Financiară din Austria să numească un comisar guvernamental și să interzică Sberbank Europe AG continuarea activității. Toate acțiunile filialei croate Sberbank d.d. au fost transferate către Hrvatska poštanska banka d.d. (Banca Poștei din Croația) și toate acțiunile filialei slovene Sberbank banka d.d. au fost transferate către Nova ljubljanska banka d.d. (NLB d.d.). Fostele filiale ale Sberbank Europe AG au fost redeschise la 2 martie 2022 în condiții normale, fără nicio perturbare pentru deponenți sau clienți. Societatea-mamă austriacă a evitat procedura de insolvență și a decis să efectueze o lichidare voluntară în conformitate cu dreptul național. La data de 21 aprilie 2022, Adunarea generală a Sberbank Europe AG a aprobat planul de lichidare, dizolvarea și lichidarea băncii și numirea a patru membri ai consiliului de administrație în calitate de lichidatori, mandatându-i pe aceștia să restituie autorizația bancară la încheierea procedurilor de lichidare. Până în toamna anului 2022, Sberbank Europe AG și-a executat, în cea mai mare parte, planul de lichidare, a vândut marea majoritate a activelor sale și a rambursat aproape toți deponenții, ceea ce i-a permis să își returneze autorizația bancară în luna decembrie 2022.

3.1.2 Cazul RCB Bank LTD

RCB Bank LTD este o bancă cipriotă la care banca VTB cu sediul în Rusia a deținut, până de curând, calitatea de acționar semnificativ.

În luna martie 2022, în urma impunerii de sancțiuni ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, BCE a adoptat mai multe decizii cu privire la operațiunile RCB Bank. Mai precis, BCE (i) a aprobat vânzarea unei părți a portofoliului de credite al RCB Bank către Hellenic Bank Public Company Ltd; (ii) a restrâns activitatea RCB Bank, împiedicând-o să accepte depozite noi, să acorde credite noi sau să facă noi investiții; și (iii) a numit un administrator temporar pentru a colabora cu conducerea și a monitoriza îndeaproape lichiditatea și capitalul acestei bănci.

Modificarea situației geopolitice a determinat RCB Bank să își revizuiască strategia generală de afaceri și să decidă lichidarea voluntară a activității sale bancare, în vederea rambursării integrale a tuturor deponenților și a predării autorizației bancare la finalul procesului.^[56] Până în toamna anului 2022, RCB Bank rambursase, transferase sau transformase toate depozitele sale și a solicitat retragerea autorizației sale bancare, pe care BCE a aprobat-o prin decizia sa din 22 decembrie 2022^[57].

3.2 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

Supravegherea bancară a BCE a continuat cooperarea strânsă la toate nivelurile cu Comitetul unic de rezoluție în 2022. Președintele Comitetului unic de rezoluție a fost invitat de Consiliul de supraveghere al BCE să participe în calitate de observator la ședințele sale pe teme relevante pentru responsabilitățile Comitetului unic de rezoluție. În mod similar, un reprezentant al BCE a participat în calitate de observator la toate sesiunile executive și plenare ale Comitetului unic de rezoluție. Totodată, au avut loc schimburi periodice între președinții, precum și între cadrele de conducere de nivel superior și cele de nivel mediu ale BCE și ale Comitetului unic de rezoluție pe teme de interes comun, cum ar fi actualizarea memorandumului de înțelegere între Comitetul unic de rezoluție și BCE, planificarea redresării și rezoluției și activitățile de politică legate de gestionarea crizelor. Nu în cele din urmă, în conformitate cu memorandumul de înțelegere, ambele organizații și-au pus reciproc la dispoziție un set amplu de date și informații relevante de care dispuneau deja. Acest lucru a degrevat băncile de o dublă sarcină de raportare semnificativă.

În 2022, Supravegherea bancară a BCE și Comitetul unic de rezoluție au inițiat cea de-a doua revizuire a memorandumului de înțelegere bilateral. Revizuirea are scopul de a valorifica experiența dobândită în ultimii ani și de a lua în considerare noi acte legislative și domenii de cooperare. Revizuirea va consolida în continuare cooperarea și schimbul de informații între Supravegherea bancară a BCE și Comitetul unic de rezoluție. Totodată, similar perioadelor anterioare, BCE a participat la exercițiul de simulare a crizelor efectuat de Comitetul unic de rezoluție și la exercițiul trilateral la nivel principal, în care au fost implicate autorități de rezoluție, autorități de supraveghere, bănci centrale și ministere ale finanțelor din Statele Unite, Regatul Unit și uniunea bancară. Scopul acestei serii de exerciții și schimburi periodice este acela de a îmbunătăți înțelegerea regimurilor de rezoluție puse în aplicare în fiecare jurisdicție și de a consolida coordonarea cu privire la planificarea și procedurile de rezoluție transfrontaliere.

Totodată, interacțiunea periodică dintre echipele comune de supraveghere ale BCE și echipele interne de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție a continuat să reprezinte o componentă esențială a cooperării dintre cele două organizații. Cooperarea a fost deosebit de strânsă pentru băncile care intră sub incidența cadrului BCE de gestionare a crizelor, respectiv cele care se confruntă cu deteriorarea condițiilor financiare, pentru a asigura alinierea deplină a autorităților de supraveghere și a celor de rezoluție într-o situație de criză (Secțiunea 3.1).

În concordanță cu cadrul de reglementare, Comitetul unic de rezoluție a fost consultat cu privire la planurile de redresare transmise Supravegherii bancare a BCE de către instituțiile semnificative. Observațiile Comitetului unic de rezoluție au fost luate în considerare la evaluarea acestor planuri și la pregătirea feedbackului pentru entitățile supravegheate. Aceste observații se refereau, printre altele, la calibrarea pragurilor indicatorilor de redresare referitori la cerința minimă privind fondurile proprii și pasivele eligibile (minimum requirement for own funds and eligible liabilities – MREL), precum și la impactul opțiunilor de redresare asupra posibilității de rezoluție.

Nu în ultimul rând, Comitetul unic de rezoluție a consultat Supravegherea bancară a BCE cu privire la proiectele de planuri de rezoluție, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție. La fel ca în trecut, această consultare a acoperit, printre altele, stabilirea cerinței MREL, inclusiv aplicarea derogărilor interne privind cerința MREL și evaluările posibilității de rezoluție. Totodată, BCE a fost consultată și în privința solicitărilor formulate de autoritățile naționale de rezoluție în conformitate cu articolul 12d alineatul (5) din Regulamentul privind MUR. Ca și în anii precedenți, Comitetul unic de rezoluție a consultat, de asemenea, Supravegherea bancară a BCE cu privire la calcularea contribuțiilor ex ante propuse, care trebuie achitate Fondului unic de rezoluție de instituțiile semnificative, evaluarea BCE axându-se pe observațiile din perspectiva supravegherii și a principiului continuității activității.

3.3 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între ANC relevantă și BCE. Deși ANC este direct responsabilă de măsurile de supraveghere adresate instituțiilor mai puțin semnificative, necesitatea intensificării cooperării și a schimbului de informații devine evidentă atunci când o instituție mai puțin semnificativă se apropie de punctul de neviabilitate. În această etapă, BCE, în calitate de autoritate competentă pentru proceduri comune, ia legătura cu ANC cu privire la o posibilă retragere a autorizației.

În anul 2022, BCE și ANC au cooperat îndeaproape și au făcut schimb de informații cu privire la mai multe instituții mai puțin semnificative identificate ca aflându-se într-o situație de deteriorare a situației financiare sau de criză. ANC au notificat BCE cu privire la opt cazuri noi referitoare la deteriorarea situației financiare a instituțiilor mai puțin semnificative. De asemenea, BCE și ANC au continuat să colaboreze strâns și să facă schimb de informații cu privire la 20 de cazuri de deteriorare a situației financiare, nouă cazuri necesitând înființarea unor grupuri de contact dedicate pentru gestionarea crizelor. Similar anilor anteriori, aceste grupuri – alcătuite din reprezentanți ai BCE și ai ANC relevante – au asigurat monitorizarea atentă a crizelor și adoptarea unor măsuri și decizii în materie de supraveghere în timp util și într-un mod coordonat. În 2022, ca parte a planului de lucru pentru 2022-2023 privind instituțiile mai puțin semnificative, a fost înființat un grup de lucru comun BCE-ANC pentru a evalua și a îmbunătăți în continuare cooperarea în cazurile de criză care afectează instituțiile mai puțin semnificative.

În anul 2022, ANC au notificat, de asemenea, BCE cu privire la trei cazuri legate de retrageri ale autorizației pentru instituții mai puțin semnificative. În toate cele trei cazuri, BCE a adoptat o decizie privind retragerea autorizațiilor.

Modelele de afaceri neviabile, profitabilitatea constant scăzută și generatoare de probleme de solvabilitate, precum și sistemele de guvernanță deficitare (inclusiv cadrele inadecvate de combatere a spălării banilor) au reprezentat principalele cauze ale deteriorării financiare a instituțiilor mai puțin semnificative în 2022.

4 Cooperarea interinstituțională

4.1 Cooperarea europeană și internațională

O realizare majoră în 2022 a constat în adoptarea unor norme mai simple de aprobare în ceea ce privește transmiterea informațiilor în materie de supraveghere către autoritățile din afara Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Actul juridic corespunzător^[58] oferă un plus de simplitate și transparență normelor privind autorizarea transmiterii, în conformitate cu legislația aplicabilă.

4.1.1 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere din UE și autorități din țări din afara UE

4.1.1.1 BCE și colegiile de supraveghetori

Buna cooperare între autoritățile de supraveghere, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, este esențială pentru supravegherea eficace a grupurilor bancare transfrontaliere. BCE acționează în calitate de supraveghetor consolidant pentru grupurile bancare semnificative cu sediul social în țările participante la supravegherea bancară europeană. În cazul grupurilor bancare semnificative care operează transfrontalier în cadrul uniunii bancare, BCE este autoritatea unică de supraveghere responsabilă de societatea-mamă și de orice filiale sau sucursale transfrontaliere.

În ceea ce privește grupurile bancare semnificative cu operațiuni în afara uniunii bancare, BCE participă la colegiile de supraveghetori – structuri permanente, dar flexibile, de colaborare, coordonare și schimb de informații între autoritățile responsabile de supravegherea grupurilor bancare transfrontaliere și implicate în supravegherea acestora. Colegiile de supraveghetori permit BCE să elaboreze abordări și decizii coordonate în materie de supraveghere și să asigure programe de lucru comune cu alte autorități de supraveghere implicate în supravegherea aceluiași grup bancar transfrontalier. BCE organizează colegii în cazurile în care, în calitate de autoritate de supraveghere din țara de origine, este autoritatea responsabilă de supravegherea unui grup bancar pe bază consolidată. În cazul în care BCE este autoritatea de supraveghere din țara-gazdă și monitorizează anumite entități dintr-un grup bancar, aceasta participă în cadrul colegiilor de supraveghetori, la invitația autorității de supraveghere din țara de origine.

În 2022, exista un colegiu de supraveghetori pentru 43 de bănci aflate sub supravegherea directă a BCE. Aceasta din urmă a fost autoritatea de supraveghere din țara de origine a colegiului în 25 de cazuri, 18 dintre acestea implicând colegii formate exclusiv din autorități de supraveghere din UE. În calitate de autoritate de supraveghere din țara-gazdă, BCE a participat la alte șapte colegii din UE, precum și la 11 colegii înființate de autorități din țări terțe. În plus, existau 29 de acorduri scrise de cooperare și coordonare – cadre de cooperare convenite între o autoritate de supraveghere și alți membri ai colegiului pentru a coordona contribuțiile și schimbul de informații confidențiale. BCE anticipează că, în anul 2023, vor fi înființate circa opt noi colegii de supraveghetori, asigurând conformitatea cu regulamentul aplicabil.

O echipă transversală, formată din reprezentanți ai celor trei direcții generale responsabile de supravegherea directă la distanță a băncilor individuale oferă în permanență sprijin echipelor comune de supraveghere în îndeplinirea obligațiilor legate de cooperare care le revin în conformitate cu reglementările și directivele europene (de exemplu, cartografierea entităților grupului, schimbul de indicatori financiari esențiali între autoritățile competente și programul de supraveghere prudențială pentru colegii). Echipa transversală încurajează, de asemenea, armonizarea și promovează cele mai bune practici de supraveghere legate de cooperarea internațională.

4.1.1.2 Consolidarea cooperării cu autoritățile UE din afara MUS

BCE intenționează să consolideze în continuare cooperarea în materie de supraveghere la nivel european prin încurajarea unei culturi comune a supravegherii și prin încercarea de a alinia practicile și metodologiile de supraveghere. În acest scop, în anul 2022 BCE a încheiat un memorandum de înțelegere multilateral cu autoritățile naționale competente ale celor șase state membre ale UE neparticipante (Republica Cehă, Danemarca, Ungaria, Polonia, România și Suedia), în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din Regulamentul privind MUS. Acest memorandum de înțelegere prevede o cooperare sporită între BCE și aceste autorități în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor de supraveghere în legătură cu instituțiile supravegheate și unitățile lor transfrontaliere. Aceasta va contribui la asigurarea unui schimb mai amplu de informații, de exemplu cu privire la incidentele cibernetice, precum și la o cooperare consolidată pentru reducerea riscurilor de fragmentare pe piețele bancare europene în perioadele caracterizate de tensiuni.^[59] Memorandumurile de înțelegere în materie de supraveghere ale BCE sunt publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

4.1.1.3 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere sectorială din UE și cu autoritățile de supraveghere prudențială din țări terțe

Conglomeratele financiare sunt grupuri sau subgrupuri financiare care furnizează servicii și produse în diferite sectoare ale piețelor financiare, precum sectorul bancar, al asigurărilor și/sau al investițiilor. Unele dintre aceste conglomerate se numără printre cele mai mari grupuri financiare active pe piețele financiare și furnizează servicii la scară mondială.

Directiva privind conglomeratele financiare impune autorității coordonatoare și altor autorități competente relevante în ceea ce privește supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare să instituie mecanisme de coordonare pentru a facilita cooperarea dintre acestea. Cu privire la grupurile conduse de entitățile pentru care BCE este supraveghetorul consolidant, BCE este responsabilă de stabilirea acestor acorduri de coordonare. În anul 2022, Consiliul de supraveghere și Consiliul guvernatorilor au aprobat acordurile de coordonare privind supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare conduse de 16 instituții semnificative.

În anul 2022, BCE a continuat, de asemenea, să consolideze cooperarea cu autoritățile naționale de piață din UE. În acest context, BCE și Commissione Nazionale per le Società e la Borsa din Italia și-au actualizat memorandumul de înțelegere bilateral.

Nu în cele din urmă, au fost încheiate două memorandumuri de înțelegere în materie de supraveghere cu autorități de supraveghere prudențială din țări terțe, unul cu Biroul de Supraveghere a Instituțiilor Financiare (Office of Superintendent of Financial Institutions) din Canada și altul cu Agenția pentru Servicii Financiare din Japonia.

4.1.2 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programs – FSAP) ale Fondului Monetar Internațional (FMI) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

FSAP derulat de FMI cu privire la zona euro în anul 2018 a examinat arhitectura de supraveghere și rezoluție bancară a zonei euro. Supravegherea bancară a BCE a implementat deja multe dintre recomandările FMI în practicile sale de supraveghere. În paralel, colegiuitorii UE au analizat și analizează în continuare recomandările care necesită modificări ale legislației UE. Se estimează că următorul program de evaluare a sectorului financiar al FMI pentru zona euro va fi lansat în 2024.

În anul 2022, FMI a încheiat FSAP naționale pentru Germania, Irlanda și Finlanda și a lansat un exercițiu pentru Belgia. Aceste FSAP naționale evaluează teme nebancare, precum cadrele macroprudențiale și de asigurare interne, și presupun o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor care intră sub incidența autorităților naționale care supraveghează instituțiile mai puțin semnificative sau a aspectelor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Implicarea BCE în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană se referă la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

4.2 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.2.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În anul 2022, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) s-a axat pe coordonarea răspunsurilor în materie de politică financiară în urma pandemiei de COVID-19 și a invadării Ucrainei de către Rusia, pe consolidarea rezilienței intermedierii financiare nebancare, pe răspunsul la dificultățile asociate inovației tehnologice și pe contracararea riscurilor financiare generate de schimbările climatice. În contextul mediului macroeconomic și financiar în schimbare, CSF și-a intensificat monitorizarea vulnerabilităților și a desfășurat activități de consolidare a rezilienței sistemului financiar.

În calitate de membră a CSF, Supravegherea bancară a BCE a fost implicată activ în diferite direcții de activitate, precum (i) identificarea anuală a băncilor de importanță sistemică globală (G-SIB), care a reflectat evaluarea efectuată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară cu privire la tratamentul expunerilor transfrontaliere în cadrul uniunii bancare europene; (ii) activitatea privind abordările în materie de supraveghere și reglementare a riscurilor legate de schimbările climatice, publicarea de informații legate de schimbările climatice și analiza scenariilor climatice în funcție de jurisdicție; (iii) pachetul de politici privind activitățile cu criptoactive, publicat în vederea consultării; și (iv) documentul consultativ privind realizarea unei convergențe sporite în ceea ce privește raportarea incidentelor cibernetice.

Supravegherea bancară a BCE a participat pe parcursul anului la reuniunile plenare ale CSF, ale Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor și ale Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare. De asemenea, a luat parte la ședințele Grupului de coordonare a mecanismelor de rezoluție și ale Grupului consultativ regional pentru Europa al CSF.

Supravegherea bancară a BCE va continua să contribuie la programul de lucru al CSF, în special pentru domeniile menționate mai sus. Totodată, aceasta va coopera cu CSF cu privire la riscurile aferente terților și la aspectele legate de externalizare, la o testare la stres la nivel mondial pentru bănci care se va desfășura în cooperare cu Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, precum și la un nou exercițiu de evaluare a efectelor reformelor G20 în domeniul securitizării.

4.2.2 Contribuția la procesul Basel

În anul 2022, BCE a continuat să contribuie semnificativ la activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB). Aceasta a participat intens la mai multe direcții de activitate, furnizând expertiză în cadrul grupurilor CBSB și cooperând cu membri ai CBSB la nivelul UE și la nivel mondial.

Printre principalele etape ale acestei activități s-au numărat: (i) finalizarea analizei țintite a tratamentului expunerilor transfrontaliere în cadrul uniunii bancare în metodologia de evaluare pentru băncile de importanță sistemică globală (G-SIB), ceea ce reprezintă o recunoaștere clară a progreselor înregistrate în dezvoltarea uniunii bancare;^[63] (ii) publicarea principiilor pentru gestionarea și supravegherea eficace a riscurilor financiare legate de schimbările climatice, care au drept scop promovarea unei abordări bazate pe principii în ceea ce privește îmbunătățirea practicilor de gestionare a riscurilor de către bănci și a practicilor autorităților de supraveghere în privința riscurilor financiare legate de schimbările climatice; (iii) publicarea standardului prudențial global pentru expunerile băncilor la criptoactive; și (iv) publicarea celui de-al doilea raport de evaluare, prin care se analizează impactul și eficacitatea reformelor Basel implementate, în raport cu caracterul utilizabil și ciclic al amortizoarelor.

De asemenea, BCE a participat la Grupul operativ al CBSB cu privire la revizuirea Principiilor fundamentale ale Comitetului de la Basel, care urmărește să evalueze dacă și în ce măsură sunt necesare modificări ale condițiilor prealabile pentru o supraveghere bancară eficace, ale principiilor de bază și ale metodologiei de evaluare.

În plus, BCE a participat la o serie de reuniuni ad-hoc ale CBSB în cadrul cărora au fost discutate riscurile și vulnerabilitățile din sistemul bancar internațional, precum și impactul războiului ruso-ucrainean.

Nu în ultimul rând, BCE continuă să coprezideze Grupul operativ al CBSB privind riscurile financiare legate de schimbările climatice și Grupul pentru politici și standardizare al CBSB, care are ca misiune elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde prudențiale comune. În luna octombrie 2022, BCE a găzduit la Frankfurt pe Main prima reuniune cu prezență fizică a Grupului pentru politici și standardizare de la izbucnirea pandemiei.

4.2.3 Contribuția la activitatea Autorității bancare europene

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Autoritatea bancară europeană (ABE) pentru a încuraja o supraveghere consecventă la nivelul sectorului bancar european și a promova siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar. Cooperarea strânsă cu ABE în ceea ce privește testările la stres la nivelul UE a continuat în 2022, BCE contribuind la pachetul privind testarea la stres la nivelul UE din 2023. BCE s-a implicat, de asemenea, în activitatea de reglementare a ABE, furnizând contribuții și sprijin pentru o serie de proiecte, inclusiv elaborarea ghidului ABE privind riscurile de rată a dobânzii pentru pozițiile din portofoliul bancar și riscul de spread de credit asociat activităților din afara portofoliului de tranzacționare. De asemenea, BCE a participat în mod intens la activitatea ABE ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia, monitorizând riscurile, volatilitatea pieței produselor energetice și efectele sancțiunilor și ale războiului asupra economiei. Totodată, a continuat să contribuie la activitatea ABE privind propunerile referitoare la SupTech și piețele criptoactivelor și la actul legislativ privind reziliența operațională digitală.

În plus, BCE a contribuit la încheierea exercițiului privind transparența la nivelul UE derulat de ABE în anul 2022, prin asigurarea furnizării prompte de date de supraveghere exacte pentru 98 de instituții semnificative aflate sub supravegherea sa directă. Exercițiul a furnizat informații detaliate privind băncile participante la supravegherea bancară europeană.

BCE a continuat să participe în calitate de observator la Comitetul permanent al ABE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și s-a implicat în mai multe direcții de activitate, contribuind, din perspectiva supravegherii, la elaborarea unor produse de reglementare, precum ghidurile privind cooperarea și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere prudențială, autoritățile de supraveghere și unitățile de informații financiare din domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și la ghidul revizuit privind SREP, care oferă orientări autorităților de supraveghere prudențială în privința modului de integrare în SREP a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului. După finalizarea ghidurilor, BCE a implementat modificările care decurg din cadrul juridic și, după caz, a instituit noi procese interne în vederea respectării acestor dispoziții (Caseta 8).

BCE a colaborat cu ABE și cu alte părți interesate pentru a elabora o propunere de înființare a unui comitet consultativ și de coordonare comun – astfel cum se prevede în studiul de fezabilitate al ABE – în vederea facilitării preparativelor pentru un sistem integrat de raportare care urmărește reducerea sarcinii de raportare pentru bănci. La 18 noiembrie și 1 decembrie 2022 au fost organizate două ateliere destinate autorităților naționale, la care s-au alăturat, la 1 decembrie, și participanți din sector. Toți participanții la ateliere și-au exprimat sprijinul ferm în favoarea inițiativei și se preconizează înființarea, în 2023, a Comitetului comun de raportare, dotat cu un mandat și un plan de activitate.

În ceea ce privește procedura „respectă sau explică” a ABE, în anul 2022 Supravegherea bancară a BCE a notificat ABE cu privire la stadiul său de conformitate în legătură cu 15 ghiduri, astfel cum se indică pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Supravegherea bancară a BCE s-a angajat să respecte toate ghidurile aplicabile emise de ABE sau de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere.

5 Structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE

5.1 Îndeplinirea cerințelor privind asumarea responsabilității

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE trebuie să facă obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE.

În anul 2022, pentru prima dată de la începutul pandemiei, interacțiunile dintre Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European și președintele Consiliului de supraveghere au avut loc în persoană, la Bruxelles. Președintele a luat cuvântul în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare în cadrul unei audieri publice pentru a prezenta Raportul anual 2021 al BCE privind activitățile de supraveghere la 31 martie 2022, precum și în cadrul a două audieri publice ordinare la 30 iunie și 1 decembrie 2022. Discuțiile s-au axat cu precădere pe riscurile la adresa sectorului financiar generate de războiul ruso-ucrainean, mediul macroeconomic, nivelul ridicat al inflației, normalizarea politicii monetare și criza energetică. Alte aspecte discutate au inclus consolidarea uniunii bancare, inclusiv implementarea reformelor Basel III, programul Supravegherii bancare a BCE de încorporare a considerațiilor referitoare la schimbările climatice în activitățile de supraveghere, precum și supravegherea serviciilor referitoare la criptoactive.

În 2022, președintele Consiliului de supraveghere a răspuns la șase întrebări scrise adresate de deputați în Parlamentul European cu privire la aspecte legate de supravegherea bancară. Toate scrisorile de răspuns au fost publicate. Scrisorile au acoperit o varietate de teme, precum impactul războiului ruso-ucrainean asupra sectorului bancar, riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și ratele dobânzilor la creditele ipotecare.

În concordanță cu Acordul interinstituțional, BCE a pus, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere și sintezele seminarelor Consiliului de supraveghere.

În plus, pentru a încuraja în continuare dialogul dintre Parlamentul European și BCE, ca parte a angajamentului său ferm de asumare a responsabilității, Supravegherea bancară a BCE a răspuns la observațiile și sugestiile furnizate de Parlamentul European în Rezoluția sa referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2021. În răspunsul său^[71], BCE a comentat pe marginea situației generale a sistemului bancar european, a impactului monedei euro digitale, a echilibrului de gen în instituțiile financiare, a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, a ratelor dobânzilor active pentru deținătorii de credite ipotecare și întreprinderile mici și mijlocii, a combaterii spălării banilor, a transparenței și a finalizării uniunii bancare.

În ceea ce privește interacțiunea cu Consiliul UE în 2022, președintele Consiliului de supraveghere a participat în persoană la două schimburi de opinii cu Eurogrupul, la 4 aprilie și 7 noiembrie. BCE a publicat o prezentare generală a activităților de supraveghere relevante ale BCE înainte de discuțiile purtate cu Eurogrupul.^[72] Printre principalele subiecte discutate s-au numărat situația generală a sistemului bancar european în contextul macroeconomic și geopolitic excepțional din 2022 și prioritățile în materie de supraveghere.

În anul 2022, BCE a cooperat, de asemenea, cu Curtea de Conturi Europeană (CCE) în ceea ce privește auditurile legate de supravegherea bancară, respectiv auditul efectuat de CCE cu privire la eficiența operațională a BCE în supravegherea gestionării de către bănci a creditelor neperformante, care se estimează că va fi finalizat în 2023.

Totodată, memorandumul de înțelegere semnat de BCE și CCE în anul 2019 a facilitat dispozitivele practice de schimb de informații între cele două instituții în contextul măsurilor adoptate în urma auditurilor CCE privind Supravegherea bancară a BCE. BCE monitorizează stadiul implementării recomandărilor CCE adresate acesteia, iar CCE efectuează, de asemenea, exerciții de monitorizare a implementării recomandărilor emise anterior. În acest context, în 2022 CCE a continuat evaluarea măsurilor adoptate de BCE pentru a răspunde constatărilor și recomandărilor incluse în primul raport al CCE privind funcționarea Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și în cel de-al doilea raport al CCE privind gestionarea crizelor.^[73] Rezultatele activităților ulterioare întreprinse ca urmare a raportului CCE privind gestionarea crizelor au fost incluse în raportul CCE privind performanța bugetului UE, care a fost publicat în noiembrie 2022.^[74]

5.2 Transparență și comunicare

Supravegherea bancară a BCE recurge semnificativ la canale și platforme digitale pentru a disemina informații în timp util și într-un mod transparent și eficace. Pentru a asigura o mai bună conexiune cu publicul larg, BCE a continuat să utilizeze forme vizuale de comunicare, precum și un limbaj simplu și accesibil. A optat pentru o varietate de formate, cum ar fi postări pe platformele de comunicare socială, videoclipuri, podcasturi și articole publicate pe blog pentru a explica supravegherea și activitatea bancară unor audiențe cu profiluri educaționale și profesionale diverse.

Aceste instrumente de comunicare au contribuit, de asemenea, la amplificarea mesajelor esențiale difuzate prin mijloace tradiționale, precum discursurile și interviurile. În anul 2022, președintele și vicepreședintele au susținut 26 de discursuri, iar reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere, 13. Împreună, au acordat mass-media 29 de interviuri și au publicat nouă articole pe blog și articole de opinie. Președintele Consiliului de supraveghere a organizat, de asemenea, o conferință de presă privind rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP) din 2021. Supravegherea bancară a BCE a publicat trei episoade de podcast și 23 de comunicate de presă și alte articole, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, linii directoare adresate băncilor și statistici în materie de supraveghere. Buletinul trimestrial Supervision Newsletter, o publicație digitală cu peste 9 000 de abonați, a furnizat informații și actualizări cu privire la proiectele și constatările în materie de supraveghere în curs.

În 2022, Supravegherea bancară a BCE a publicat rezultatele agregate ale primei testări la stres privind riscurile legate de schimbările climatice și a lansat o consultare publică pe marginea unui proiect de ghid pe tema procedurilor referitoare la participațiile calificate. De asemenea, a răspuns rapid la situațiile de criză, inclusiv prin asigurarea unei comunicări transparente cu privire la decizia privind intrarea în dificultate sau susceptibilitatea de a intra în dificultate a Sberbank Europe AG. Similar anilor precedenți, Supravegherea bancară a BCE a comunicat, de asemenea, informații privind mai multe cazuri de sancțiuni. Totodată, BCE și Comitetul unic de rezoluție au organizat prima conferință comună, care a inclus discursuri și dezbateri la nivel de experți pe tema împlinirii a zece ani de existență a uniunii bancare, a rezilienței operaționale, a gestionării crizelor și a viitorului sectorului bancar.

Pentru a stimula dialogul între Supravegherea bancară a BCE și profesioniști ai pieței la nivel de sector implicați în aspecte legate de sectorul bancar, BCE a organizat două ședințe ale Grupului de contact între Supravegherea bancară și piață (Banking Supervision Market Contact Group). Grupul a dezbătut, printre altele, perspectivele riscurilor pentru sectorul bancar european.

În anul 2022, BCE a răspuns la 1 007 întrebări publice pe teme legate de supravegherea bancară, precum informații generale în materie de supraveghere, plângeri referitoare la bănci sau presupuse încălcări ale dreptului european, autorizații, testarea la stres privind riscurile legate de schimbările climatice și răspunsul la războiul ruso-ucrainean. Centrul pentru vizitatori al BCE a găzduit șase prelegeri cu prezență fizică și cinci prelegeri virtuale privind supravegherea bancară, la care au fost prezenți 182 și, respectiv, 187 de participanți și a întâmpinat 963 de vizitatori (617 la fața locului și 346 în mod virtual), cărora li s-au prezentat principalele atribuții ale BCE și bazele supravegherii bancare europene.

5.3 Dotarea cu personal a Supravegherii bancare a BCE

5.3.1 Angajări

În general, Supravegherea bancară a BCE anunță posturile vacante mai întâi pe plan intern, cu excepția posturilor la nivel de debutant, care sunt publicate pe piața externă. În 2022, Supravegherea bancară a angajat 24 de candidați externi pentru posturi pe termen mai lung.

Graficul 23

Numărul de numiri pe categorie de membri ai personalului în 2022

Pentru posturile de analist la nivel de debutant, Supravegherea bancară a BCE angajează adesea candidați care au dobândit experiență în urma stagiilor. Foștii stagiari cu experiență inițială în supravegherea bancară au continuat să reprezinte o sursă de talente pentru aceste posturi în 2022.

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a angajat 131 de stagiari. Printre aceștia se numără stagiarii recrutați prin intermediul a două tipuri noi de campanii de stagiu. În cadrul primei campanii, șase stagiari ucraineni au fost angajați pentru a lucra pe teme referitoare la supravegherea bancară din perspectiva invadării Ucrainei de către Rusia. În cea de-a doua campanie, Supravegherea bancară a BCE a angajat patru stagiari din spectrul autismului, ca parte a strategiei BCE privind diversitatea.

În cadrul exercițiului anual de rotație, 45 de membri ai personalului s-au mutat într-o nouă echipă comună de supraveghere pentru a evita plafonarea în materie de supraveghere și a progresa în ceea ce privește dezvoltarea personală și profesională. Pentru prima dată, Direcția generală supraveghere orizontală a fost inclusă în exercițiu pentru a consolida în continuare cooperarea dintre supravegherea orizontală și cea verticală.

5.3.2 Programe de schimb de experiență

Pe lângă programul de schimb de experiență destinat personalului MUS (Secțiunea 5.4), compartimentele supravegherii bancare s-au alăturat Programului Schuman, care permite personalului din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale și al supravegherii bancare europene să lucreze în diferite instituții la proiecte comune. Supravegherea bancară a BCE a propus două proiecte și a sprijinit trei membri ai personalului interesați să participe la alte proiecte.

5.3.3 Consolidarea capacităților

În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o evaluare a gradului de pregătire a organizației și a identificat trei domenii de dezvoltare: riscul informatic și cel cibernetic, riscurile legate de schimbările climatice și transformarea digitală.

Această analiză a decalajelor s-a aflat la baza planului de consolidare a capacităților MUS pentru 2023, care va include măsuri pentru o mai bună identificare și corelare a talentelor cu nevoile organizației, cu formarea profesională și alte oportunități de învățare și va îmbunătăți recrutarea de noi talente. În acest context, pentru anul 2023 au fost alocate 17,5 posturi rezervei de flexibilitate a MUS pentru a sprijini inițiativele din cele trei domenii de dezvoltare.

La sfârșitul anului 2022 a fost lansat un program de schimb de experiență între BCE și Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale cu scopul de a stimula cooperarea în domeniul supravegherii conglomeratelor financiare. Potrivit estimărilor, câte doi membri ai personalului din cadrul ambelor organizații vor face schimb de posturi începând de la 1 februarie 2023.

5.3.4 Diversitate și incluziune

Supravegherea bancară a BCE este diversă prin natura sa, membrii personalului provenind din întreaga Europă: 9% dintre angajați au mai multe naționalități, 56% sunt părinți, iar 46% sunt femei. Deși Supravegherea bancară a BCE s-a angajat să încurajeze diversitatea și incluziunea dintr-o perspectivă holistică, echilibrul între genuri rămâne o prioritate strategică esențială. Ponderea femeilor angajate în cadrul Supravegherii bancare a BCE variază ușor de la un nivel ierarhic la altul. La nivel de analist, ponderea personalului de gen feminin s-a menținut nemodificată la 50%. La nivel de expert, aceasta a crescut cu 2 puncte procentuale, ajungând la 43%. La nivel de șef de echipă, ponderea a scăzut cu 1 punct procentual, la 32%, iar la nivel de conducere a crescut cu 2 puncte procentuale, până la 34%.

5.4 Integrarea în MUS

Proiectul de integrare în MUS, care a fost aprobat de Consiliul de supraveghere al BCE în 2021, a fost lansat în 2022 și este deschis reprezentanților tuturor autorităților naționale competente (ANC), băncilor centrale naționale și compartimentelor Supravegherii bancare a BCE. Au fost planificate o serie de inițiative menite să încurajeze în continuare o cultură a MUS și parcursuri profesionale comune, să creeze oportunități de a colabora mai strâns pe parcursul întregului ciclu de supraveghere, să îmbunătățească integrarea planificării, să dezvolte în continuare instrumentele MUS de colaborare și să introducă tehnologii comune de supraveghere și formare profesională.

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește facilitarea accesului la informații și la instrumente informatice comune, inclusiv optimizarea drepturilor de acces la documente de supraveghere (cu măsuri de protecție adecvate). Aceasta a îmbunătățit schimbul de experiență pe SSMnet, platforma de intranet dedicată tuturor membrilor personalului care lucrează în domeniul supravegherii bancare europene. Contribuitorii din partea tuturor autorităților naționale de supraveghere și a Supravegherii bancare a BCE au continuat să producă conținut nou pentru SSMnet. Aceasta include comunicarea principalelor concluzii ale primului sondaj desfășurat la nivelul întregii supravegheri bancare europene privind colaborarea în cadrul MUS și crearea unui nou domeniu de conținut care să permită personalului să găsească oportunități de mobilitate în cadrul supravegherii bancare europene. Supravegherea bancară a BCE a primit premiul „Inițiativa privind stabilitatea financiară” (Financial Stability Initiative), acordat de publicația Central Banking în 2022 pentru crearea SSMnet.

În ceea ce privește mobilitatea personalului în cadrul MUS, ca urmare a programului de schimb de experiență al MUS pilotat în 2021, patru perechi de membri ai personalului de la Banco de España și BCE au participat la un program de schimb de experiență în 2022. Totodată, au fost create numeroase oportunități pentru ca personalul în domeniul supravegherii din cadrul ANC să colaboreze virtual, în grupuri de experți dedicate temelor principale ale supravegherii. Pe baza acestei experiențe pozitive, sunt luate în considerare și alte oportunități de colaborare pe termen scurt cu autoritățile naționale de supraveghere pentru proiecte adecvate.

În 2022, a fost lansată o nouă formă de colaborare între BCE și ANC, sub forma SSM-Hub privind securitizarea, care a devenit operațional la 1 aprilie 2022, conform planificării, și care sprijină la momentul de față BCE în activitățile sale de supraveghere a cerințelor privind retenția riscului, transparența și resecuritizarea.^[75]

De asemenea, a fost încurajată o colaborare mai strânsă în cadrul comunității privind inspecțiile la fața locului, pornind de la colaborarea transfrontalieră în desfășurare. Totodată, în contextul unei scheme-pilot, au fost înființate două centre de competență – unul pentru modelele de afaceri și profitabilitate și celălalt pentru riscul de dobândă asociat portofoliului bancar – cu scopul de a promova o cooperare mai strânsă în aceste domenii de risc.

În ceea ce privește formarea profesională în materie de supraveghere, au fost introduse noi formate, împreună cu furnizorii INSEAD și Coursera, pentru a explora transformarea digitală și inovarea (Secțiunea 5.5). Se preconizează crearea unor oportunități suplimentare de formare profesională și schimb de cunoștințe prin parteneriatul dintre Supravegherea bancară a BCE și European University Institute.

Pentru a pregăti terenul în vederea unei colaborări mai strânse, procesul de planificare a supravegherii a fost revizuit și, în prezent, asigură legături mai puternice cu ANC. Procesul revizuit include contacte periodice cu Consiliul de supraveghere și ANC în ceea ce privește analiza riscurilor și stabilirea priorităților, precum și orientări timpurii privind vulnerabilitățile prioritare referitoare la planificarea operațională și gradul de pregătire organizațională.

5.5 Agenda digitală a MUS

Sectorul bancar se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie și date, ceea ce înseamnă că supravegherea bancară europeană trebuie să țină pasul și să promoveze utilizarea tehnologiilor în domeniul supravegherii (SupTech). În anul 2022, supravegherea bancară europeană a obținut beneficii semnificative ca urmare a transformării digitale inițiate în 2020. Lansarea a 14 instrumente SupTech a marcat o etapă importantă pentru agenda digitală a MUS. La sfârșitul anului 2022, peste 1 100 de membri ai personalului autorităților de supraveghere utilizau activ noi instrumente SupTech în sprijinul activității lor zilnice.

Ca exemplu notabil, Laboratorul Virtual a stimulat colaborarea și schimbul digital de informații în cadrul supravegherii bancare europene, prin intermediul platformei sale moderne bazate pe servicii de tip cloud și al suitei unificate de instrumente de colaborare și comunicare pentru personalul BCE și al ANC. De asemenea, Laboratorul Virtual promovează inovarea, oferind medii de partajare a codurilor și a modelelor pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul științei datelor și al inteligenței artificiale (IA). În mod similar, Athena, platforma de analiză textuală pentru datele nestructurate, a introdus noi capacități, cum ar fi modelarea tematică, analiza sentimentelor, traducerea automată, sintetizarea textului și motoarele de căutare și analiză. Aceasta a permis autorităților de supraveghere să prelucreze și să analizeze rapid numeroasele documente utilizate în activitatea lor. Totodată, Agora oferă o sursă unică pentru toate datele prudențiale utilizate în supravegherea bancară europeană, iar Navi, platforma care funcționează pe principiul autoservirii pentru analiza de rețea și vizualizare avansată, generează analize esențiale pe baza datelor conectate, cum ar fi structurile de proprietate ale instituțiilor semnificative. Aceste instrumente răspund nevoilor autorităților de supraveghere din cadrul supravegherii bancare europene și încurajează integrarea.

Transformarea digitală a vizat, de asemenea, inițiative de perfecționare a competențelor culturale și ale personalului, pentru a permite autorităților de supraveghere să răspundă nevoilor digitale existente și viitoare. În anul 2022, în parteneriat cu principalele instituții academice, peste 1 000 de supraveghetori din cadrul ANC și al BCE s-au înscris la inițiative de formare profesională, precum programul de formare profesională al MUS în domeniul IA și școala pentru știința datelor. Diferitele formate mixte, inclusiv sesiuni în direct și module de învățare online, au asigurat o experiență de formare profesională de ultimă generație.

Aceste eforturi în domeniul digital au beneficiat de o recunoaștere amplă pe plan extern: pentru al doilea an consecutiv, BCE a primit premiul FinTech RegTech Global Award, acordat de publicația Central Banking, câștigând și premiul Cloud Innovation Award, acordat pentru Laboratorul Virtual.

În 2022, supravegherea bancară europeană a lansat, de asemenea, o inițiativă ambițioasă, denumită Project Olympus. Aceasta urmărește să pună bazele unui peisaj informatic comun și integrat pentru BCE și autoritățile naționale de supraveghere. Ca parte a inițiativei, experții au definit puncte de acțiune concrete pentru asigurarea unor instrumente comune și conectate, a unui acces și a unei navigări neîntrerupte între sisteme, a unor standarde informatice comune și a unei supravegheri bazate pe date.

Nu în ultimul rând, supravegherea bancară europeană creează o funcție SupTech în regim permanent, care să răspundă nevoii tot mai mari de supraveghere bazată pe tehnologie și date. Obiectivul principal constă în asigurarea unor rezultate de înaltă calitate, a unei inovații continue, precum și a adoptării eficace și a dezvoltării SupTech la nivelul supravegherii bancare europene.

5.6 Procesul decizional

5.6.1 Reuniunile și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 23 de ori în 2022. Ca urmare a relaxării restricțiilor pandemice, au avut loc două ședințe la Frankfurt pe Main și una la Atena. Toate celelalte ședințe s-au desfășurat prin videoconferință. Totodată, Consiliul de supraveghere a organizat cinci seminare în vederea unui schimb de opinii preliminare pe teme de relevanță în materie de supraveghere. La invitația Deutsche Bundesbank, Consiliul de supraveghere a organizat, de asemenea, o reuniune strategică restrânsă la Berlin în octombrie 2022, în cadrul căreia membrii s-au întâlnit cu comunitatea FinTech locală și au participat la un schimb de opinii cu privire la calea de urmat pentru integrarea în cadrul MUS și la posibilele modalități de sporire a eficacității supravegherii.

Comitetul director^[76] al Consiliului de supraveghere a organizat șapte ședințe în 2022, toate în sistem de videoconferință.

Comitetul director a organizat alte 12 ședințe, cu accent pe digitalizare, simplificarea proceselor MUS și integrarea la nivelul MUS. Toate aceste reuniuni au avut loc în sistem de videoconferință, participarea fiind deschisă tuturor membrilor Consiliului de supraveghere care și-au exprimat interesul.

Consiliul de supraveghere

În anul 2022, BCE a adoptat 2 582 de decizii de supraveghere^[77] privind entități supravegheate specifice (Figura 2). Dintre acestea, 1 360 de decizii au fost adoptate de șefi ai unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 1 222 de decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor, în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Aceste cifre includ 213 operațiuni^[78] (precum înființarea de sucursale) pe care BCE le-a aprobat implicit prin absența unei obiecții în termenele legale.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la evaluările competenței și onorabilității (44,9%), SREP (8,7%), prerogativele naționale (9,7%), modelele interne (8,5%), fondurile proprii (7,7%) și raportările ad-hoc (4,7%).

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise spre adoptare Consiliului guvernatorilor, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale. Mai exact, aceste decizii s-au referit la măsurile de supraveghere destinate contracarării consecințelor deteriorării situației geopolitice la începutul anului, la pregătirea și implementarea testării la stres privind riscurile legate de schimbările climatice, la simplificarea evaluărilor planurilor de redresare și la metodologia de evaluare a calității activelor. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au inclus reprezentanți ai BCE și ai ANC și au desfășurat activități pregătitoare pe teme precum revizuirea metodologiei SREP pentru riscul de piață, riscul de credit și orientările din Pilonul 2.

Totodată, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au avut ca rezultat ghiduri, rapoarte și analize publice, precum Ghidul BCE revizuit privind opțiunile și marjele de apreciere disponibile în dreptul Uniunii, Ghidul privind notificarea tranzacțiilor de securitizare și raportul BCE privind progresele înregistrate de bănci în direcția raportării transparente a profilurilor lor de riscuri legate de schimbările climatice și de mediu.

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor prin procedură scrisă.^[79]

32 dintre cele 113 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în 2022 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză (la fel ca în anul 2021).

Figura 2

Decizii ale Consiliului de supraveghere în 2022

5.6.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

Comitetul administrativ de control este un organism al BCE format din membri care sunt independenți în mod individual și colectiv față de BCE și cărora le este încredințată misiunea controlării deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor cu privire la aspecte legate de supraveghere, pe baza unei cereri de control admisibile.

În anul 2022, Comitetul administrativ de control a primit trei cereri de control administrativ al deciziilor de supraveghere ale BCE (Tabelul 7). Una dintre aceste cereri a fost retrasă de solicitant după ce BCE a clarificat chestiunea împreună cu solicitantul în afara procedurii Comitetului administrativ de control. În cel de-al doilea caz, Comitetul administrativ de control a stabilit că cererea era inadmisibilă deoarece nota de control era incompletă și nu respecta cerințele formale prevăzute în Regulamentul privind MUS sau în Decizia privind Comitetul administrativ de control.

În cel de-al treilea caz, Comitetul administrativ de control a adoptat un aviz în care propunea Consiliului de supraveghere să modifice decizia contestată, în special pentru a reflecta mai bine principiul proporționalității. În acel caz, Comitetul administrativ de control a organizat o audiere la sediul BCE, ca parte a etapei sale de investigare, care a oferit solicitantului și BCE o ocazie suplimentară de a prezenta observații cu privire la decizia contestată.

În decembrie 2022, Comitetul administrativ de control a publicat un document cu privire la cei opt ani de experiență în revizuirea deciziilor de supraveghere ale BCE. Documentul descrie procedura de control a Comitetului administrativ de control și prezintă principalele aspecte și chestiuni procedurale și de fond analizate de Comitetul administrativ de control, precum și criteriile pe care și-a întemeiat avizele.

În 2022, Comitetul administrativ de control a fost prezidat de Concetta Brescia Morra. Ceilalți membri ai săi au fost Pentti Hakkarainen (de la 1 februarie 2022 și vicepreședinte), F. Javier Aríztegui Yáñez, André Camilleri și René Smits. Membrii supleanți au fost Christiane Campill și Damir Odak. Pentti Hakkarainen a fost desemnat președinte începând de la 1 ianuarie 2023. Structura actuală a Comitetului administrativ de control este disponibilă pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

Tabelul 7

Numărul de controale efectuate de Comitetul administrativ de control

5.6.3 Domeniile de interes revizuite ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu Decizia BCE 2014/4^[80], Consiliul guvernatorilor desemnează patru reprezentanți ai BCE în Consiliul de supraveghere, dintre care niciunul nu îndeplinește atribuții legate direct de funcția de politică monetară a BCE sau atribuții pentru o ANC.

Actualii reprezentanți ai BCE în Consiliul de supraveghere sunt Kerstin af Jochnick, Edouard Fernandez-Bollo, Elizabeth McCaul și Anneli Tuominen. În activitatea lor zilnică, reprezentanții oferă sprijin președintelui și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere și reprezintă Supravegherea bancară a BCE pe plan intern și extern.

În urma numirii lui Anneli Tuominen la 15 iunie 2022, domeniile de interes ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere au fost revizuite și sunt alocate astfel cum se indică în Tabelul 8.

Tabelul 8

Domeniile de interes ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere

5.7 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari, cadrele de conducere și membrii personalului BCE. Acesta cuprinde Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și Orientarea de stabilire a principiilor Cadrului etic al MUS. Implementarea și dezvoltarea în continuare a cadrului sunt sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de Comitetul de etică și conformitate.

La propunerea Comitetului de etică independent al BCE, în noiembrie 2022 Consiliul guvernatorilor a adoptat o versiune optimizată a Codului de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, care introduce restricții suplimentare privind tranzacțiile financiare private, precum și obligații sporite în materie de transparență^[81]. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, funcționarilor de nivel înalt li se permite să achiziționeze numai instrumente cu largă diversificare, cu un orizont de investiții pe termen mediu și lung, aceștia trebuind să prezinte liste cu tranzacțiile financiare private efectuate în cursul anului calendaristic precedent.

În conformitate cu atribuțiile sale, Comitetul de etică a efectuat o evaluare anuală a declarațiilor de interese ale membrilor Consiliului de supraveghere înainte de publicarea acestora pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. De asemenea, a răspuns solicitărilor de consultanță transmise de înalții funcționari ai BCE implicați în supravegherea bancară și, în acest context, a emis 15 avize, majoritatea acestora referindu-se la activități postangajare. În concordanță cu politica sa privind transparența, BCE a continuat să publice avizele Comitetului de etică pentru cazurile care vizează conflictele de interese și activitatea profesională remunerată desfășurată ulterior încheierii mandatului, precum și, începând din februarie 2022, activitățile private preconizate.^[82]

În anul 2022, Biroul de conformitate și guvernanță a introdus un robot de chat pe aspecte legate de etică pentru a oferi răspunsuri rapide membrilor personalului care transmit întrebări simple în materie de etică. Această automatizare a redus numărul de cereri care necesitau contribuția personalului Biroului de conformitate și guvernanță cu aproape 20%, de la circa 2 050 în 2021 la 1 690 în 2022. Aproximativ 42% dintre cererile de consiliere au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE.

Graficul 24

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2022

Biroul de conformitate și guvernanță a continuat să ofere angajaților cursuri de formare profesională și programe de învățare online specializate, organizând, de asemenea, campanii de informare cu privire la cadrul etic, precum Săptămâna sensibilizării cu privire la etică și Zilele porților deschise pe teme de etică pentru noii angajați. Campania de sensibilizare din 2022 s-a axat, printre altele, pe restricțiile postangajare și normele BCE pentru negocierea de activități profesionale viitoare^[83]. Pentru a evita situațiile reale sau percepute de tip „ușă turnantă”, Biroul de conformitate și guvernanță a evaluat posibilele conflicte de interese generate de membrii personalului care iau în considerare oferte de locuri de muncă în sectorul privat și a oferit consiliere cu privire la normele aplicabile și la măsurile de atenuare.

În ceea ce privește membrii personalului implicați în supravegherea bancară care au demisionat în anul 2022, trei cazuri au necesitat o interdicție temporară privind asumarea unei alte activități ocupaționale, în conformitate cu cadrul etic. În nouă cazuri au fost impuse măsuri de siguranță suplimentare, precum realocarea de sarcini, transferul personalului în alte posturi și/sau reducerea drepturilor de acces pentru a evita o situație de tip „ușă turnantă”, internalizând practic perioada de așteptare (cooling-off period).

BCG a organizat exercițiul său periodic de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului și ale înalților funcționari ai BCE. Similar anilor precedenți, exercițiul a identificat numai un număr limitat de situații de neconformitate, aproximativ jumătate dintre acestea referindu-se la personalul Supravegherii bancare a BCE. Niciuna dintre situațiile respectivele nu a presupus o conduită defectuoasă intenționată sau alte cazuri grave de neconformitate.

Pentru a reflecta importanța sporită a eticii și a conformității, Conferința de etică și conformitate a fost transformată în Comitetul de etică și conformitate (Ethics and Compliance Committee – ECC). În urma adoptării cadrului etic consolidat al MUS în 2021, ECC a promovat o aplicare armonizată și coerentă a noilor norme de către ANC din țările participante la MUS. În acest scop, ECC a sprijinit exercițiul de punere în aplicare în curs, participând la schimburi periodice de opinii și oferind consiliere și informații cu privire la cele mai bune practici.

5.8 Aplicarea principiului separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2022, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE^[84], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare domeniu de activitate a trebuit să demonstreze că informațiile solicitate erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică. În majoritatea cazurilor, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de către funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39, care permite ca accesul la informații legate de date anonimizate sau informații care nu sunt sensibile din perspectiva politicilor să fie acordat direct de către funcțiile respective ale BCE. Nu a fost necesară intervenția Comitetului executiv pentru a soluționa posibile conflicte de interese.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, implicarea Comitetului executiv a fost totuși necesară în câteva situații pentru a permite schimbul de informații neanonimizate referitoare la bănci individuale sau la evaluări sensibile cu privire la politici. Accesul la date a fost acordat în măsura în care cunoașterea lor era necesară, după analizarea situației de fond și pe o perioadă limitată, pentru a asigura îndeplinirea permanentă a cerinței privind necesitatea de a cunoaște.

În ceea ce privește datele referitoare la impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra sectorului bancar, dispoziția de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39 a fost activată de Comitetul executiv în luna februarie 2022. Aceasta a eliminat necesitatea aprobării separate de către Comitetul executiv a partajării informațiilor aferente, sub rezerva unei cerințe stricte privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară. Această derogare a fost aplicată în 2021 mai multor schimburi de date privind datele bancare colectate în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel cum s-a menționat mai sus, accesul la date a fost acordat în măsura în care cunoașterea lor era necesară, după analizarea situației de fond și pe o perioadă limitată de timp, pentru a asigura îndeplinirea în permanență a cerinței privind necesitatea de a cunoaște.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.

5.9 Cadrul de raportare a datelor

5.9.1 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

Platforma centralizată de transmitere de date (CASPER) a BCE permite organizațiilor externe să transmită BCE date structurate în condiții de siguranță, prin intermediul portalului de identitate al BCE pentru identificarea centrală. Datele sunt validate automat, iar rezultatele pot fi discutate cu echipele BCE relevante utilizând platforma. În 2022, CASPER a avut 3 100 de utilizatori interni și externi, marcându-se astfel o etapă importantă a testării utilizării. BCE va continua să utilizeze CASPER pentru a colecta solicitări ad-hoc în materie de supraveghere transmise de bănci, înlocuind procese mai puțin eficiente, precum schimburi de e-mailuri sau dosare partajate.

În anul 2022, BCE și ANC au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea măsurilor de armonizare în continuare a practicilor comune de colectare a datelor de supraveghere utilizând „abordarea secvențială”.^[85] Aceste cerințe vizează crearea unui set minim de standarde comune pentru armonizarea abordărilor adoptate la nivelul supravegherii bancare europene în vederea colectării, validării și diseminării datelor de supraveghere, precum și asigurarea unor condiții echitabile pentru instituțiile supravegheate.

Baza de date pentru colectarea datelor la nivelul MUS^[86] vizează identificarea unor modalități de reducere a sarcinii de raportare a băncilor prin eliminarea duplicării cererilor de date transmise de autoritățile de supraveghere. Baza de date a fost actualizată periodic în 2022 și a fost utilizată în analizele tematice privind simplificarea cerințelor de raportare și înainte de lansarea de noi solicitări orizontale adresate instituțiilor semnificative.

În 2022, BCE a extins conținutul statisticilor sale trimestriale în materie de supraveghere bancară publicate în secțiunea referitoare la datele de supraveghere de pe website-ul privind supravegherea bancară, publicând, din luna aprilie 2022, noi indicatori privind creditele și avansurile supuse analizei deprecierii (pe etape). În plus, din trimestrul II 2022, BCE a început să publice indicatorul de finanțare stabilă netă și rata creditelor neperformante, excluzând soldurile în numerar la băncile centrale și alte depozite la vedere. Vizibilitatea statisticilor a fost îmbunătățită semnificativ prin adăugarea unui banner vizual pe prima pagină a website-ului BCE privind supravegherea bancară, care oferă informații pe scurt despre principalii indicatori. De asemenea, BCE a publicat pentru prima dată informații aferente Pilonului 3 referitoare la entități individuale cu privire la anumite modele de raportare a riscului de credit al contrapartidei. BCE a desfășurat un exercițiu de reconciliere între raportările selectate din Pilonul 3 și raportarea în scopuri de reglementare, ceea ce a condus la îmbunătățiri substanțiale ale consecvenței datelor.

5.9.2 Gestionarea informațiilor

Sistemul de gestionare a informațiilor din cadrul MUS (Information Management Supervision System – IMAS) este o suită integrată de sisteme informatice de bază utilizate zilnic de autoritățile europene de supraveghere bancară și de instituțiile pe care le supraveghează. Suita cuprinde aplicațiile de proces necesare supraveghetorilor pentru a-și îndeplini atribuțiile zilnice (IMAS), un serviciu de raportare și analiză pentru recuperarea și utilizarea raportărilor în scopuri de supraveghere (IDRA), precum și o aplicație internet destinată băncilor supravegheate pentru a se conecta digital cu autoritățile de supraveghere prin transmiterea de cereri și notificări utilizând formulare online (portalul IMAS). IMAS integrează, în cazurile în care este relevant și necesar, instrumente SupTech nou-dezvoltate.

În 2022, IMAS a continuat să evolueze în concordanță cu modificările aduse sistemului financiar și cadrului de reglementare a acestuia, precum și cu modificările aduse metodologiei și strategiei MUS. Noile evoluții din 2022 au afectat procesele de supraveghere de bază și au inclus (i) adăugarea de noi proceduri la IMAS pentru a reflecta metodologia SREP actualizată pentru 2022; (ii) îmbunătățiri ale rezultatelor raportării primite de organele de decizie ale MUS; (iii) un nou modul pentru evaluarea caracterului semnificativ și registrul instituțiilor; (iv) o revizuire a modulului de urmărire și monitorizare a constatărilor în materie de supraveghere și a măsurilor de supraveghere asociate; și (v) punerea în aplicare a unor elemente speciale legate de evaluările competenței și onorabilității. În paralel, au fost realizate optimizări tehnice semnificative ale infrastructurii de bază a IMAS pentru a permite integrarea acestuia cu alte sisteme ale BCE, precum aplicațiile SupTech.

În 2022, portalul IMAS a fost îmbogățit cu noi procese de supraveghere, respectiv depunerea de noi cereri de autorizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, aprobări și exceptări aplicabile societăților financiare holding pentru grupurile semnificative supravegheate și retrageri voluntare ale autorizațiilor, precum și notificări privind modificări nesemnificative ale modelelor și notificări privind acordurile de externalizare. Optimizările suplimentare ale procedurilor deja procesate prin intermediul portalului IMAS includ un formular de intrare unificat pentru depunerea cererilor privind competența și onorabilitatea și un formular de intrare îmbunătățit pentru cererile aferente procedurilor de pașaport, în conformitate cu ghidurile actualizate ale Autorității bancare europene.

6 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

6.1 Cheltuieli aferente anului 2022

Regulamentul privind MUS impune ca BCE să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini cu eficacitate atribuțiile de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere, suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii directe și indirecte a BCE.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE și constau în cheltuielile directe aferente funcției de supraveghere bancară a BCE. Aceasta din urmă se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport existente ale BCE.^[87]

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget, alcătuit din membri provenind de la toate băncile centrale naționale din Eurosistem și de la BCE. Comitetul pentru buget asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

În anul 2022, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE au fost de 593,5 milioane EUR, fiind consemnată o scădere cu 4,9% comparativ cu estimarea de 624,1 milioane EUR comunicată în luna martie 2022.

În 2022, cheltuielile aferente atribuțiilor de supraveghere au crescut cu 2,8% comparativ cu 2021, când s-au situat la 577,5 milioane EUR. Aceasta reflectă reluarea treptată în continuare, la niveluri mai normale, a activității în domeniul supravegherii bancare, în special în ceea ce privește supravegherea directă a instituțiilor semnificative, unde numărul inspecțiilor la fața locului a revenit la nivelurile din perioada prepandemie (Secțiunea 1.3.2). Majorarea consemnată de costurile atribuțiilor orizontale și ale serviciilor specializate poate fi atribuită evoluțiilor curente și îmbunătățirilor aduse sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Secțiunea 5.9.

Tabelul 9

Costul atribuțiilor de supraveghere ale BCE, pe funcție (2020–2022)

(milioane EUR)

Clasificările furnizate în Tabelul 9 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative). Metodologia definită la articolul 8 din Regulamentul privind taxele^[88] pentru repartizarea taxelor anuale de supraveghere prevede alocarea proporțională a costurilor asociate atribuțiilor orizontale și serviciilor specializate, pe baza costului total aferent supravegherii instituțiilor semnificative și, respectiv, a costului monitorizării supravegherii instituțiilor mai puțin semnificative. Pentru fiecare grupare, costurile raportate includ alocarea serviciilor comune furnizate de departamentele de suport ale BCE.

Tabelul 10 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate, în special:

• supravegherea și monitorizarea la distanță, încorporând costurile participării BCE la echipele comune de supraveghere și activitățile de monitorizare a băncilor sau grupurilor bancare mai puțin semnificative;
• participarea BCE la inspecții la fața locului, inclusiv în cadrul unor misiuni transfrontaliere;
• funcțiile în materie de politici, consiliere și reglementare, inclusiv evaluări ale caracterului semnificativ, autorizații, cooperarea cu alte agenții, metodologia și planificarea, asigurarea calității supravegherii, executarea și procedurile de sancționare;
• gestionarea crizelor;
• atribuțiile macroprudențiale, inclusiv cele legate de testarea la stres și politicile de supraveghere;
• statisticile în materie de supraveghere legate de cadrul de raportare a datelor;
• procesul decizional al Consiliului de supraveghere, al Secretariatului și al serviciilor juridice ale acestuia.

Tabelul 10

Cheltuieli suportate pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE

(milioane EUR)

Cheltuielile aferente inspecțiilor la fața locului au crescut cu aproape 60% în 2022, reflectând reluarea, după măsurile de izolare, a unor activități la fața locului mai normale, numărul inspecțiilor la fața locului revenind la nivelurile prepandemice. Îmbunătățirile continue aduse sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare au sporit costurile aferente funcțiilor de politică, consiliere și reglementare. Aceste funcții reflectă și o realocare a costurilor legate de tehnologiile de supraveghere (proiectele SupTech) de la secțiunea referitoare la Consiliul de supraveghere, secretariat și legislația în materie de supraveghere în 2022. Creșterea cheltuielilor în cadrul supravegherii prudențiale a fost parțial compensată de o scădere a cheltuielilor pentru atribuțiile macroprudențiale, întrucât testarea la stres bienală a Autorității bancare europene nu a fost efectuată în 2022.

În vederea suplimentării resurselor sale interne, BCE apelează la serviciile de asistență ale unor consultanți externi, care furnizează fie cunoștințe de specialitate, fie consultanță integrată, sub îndrumarea personalului intern calificat, pentru a soluționa deficite temporare de resurse. În anul 2022, BCE a cheltuit 40,8 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor de supraveghere principale, cu 2,0 milioane EUR mai mult față de 2021. Aceste cheltuieli au inclus 13,2 milioane EUR pentru dezvoltarea sistemelor informatice, 7,0 milioane EUR pentru evaluările cuprinzătoare și 20,0 milioane EUR pentru îndeplinirea unor atribuții de supraveghere la fața locului, inclusiv misiuni transfrontaliere. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Capitolul 1. Totodată, costurile pentru consultanță în valoare de 10,4 milioane EUR au fost alocate direct supravegherii bancare. Aceste costuri au provenit din domenii care sprijină funcția de supraveghere bancară și s-au referit, în principal, la operarea și întreținerea evolutivă a sistemelor informatice.

În 2022, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor aferente deplasărilor profesionale legate de activitățile de supraveghere pentru instituțiile semnificative și instituțiile mai puțin semnificative, acestea însumând 6,8 milioane EUR, față de 0,3 milioane EUR în 2021. Aceasta reflectă revenirea la niveluri mai normale ale activităților de supraveghere la fața locului.

Repartizarea costurilor între cheltuielile care pot fi atribuite direct Supravegherii bancare a BCE și cheltuielile cu serviciile comune a fost, în linii mari, similară anului anterior (Graficul 25).

Graficul 25

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

(milioane EUR)

Cheltuielile care pot fi atribuite direct cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere; inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de evaluările cuprinzătoare); alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi deplasările în interes profesional și formarea profesională; instrumente specializate de tehnologia informației, precum IMAS, platforma STAR (Stress Test Account Reporting) și proiectele asociate și SupTech.

Categoria serviciilor comune cuprinde servicii care sunt utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere bancară, grupate după cum urmează: servicii privind sediul și instalațiile, servicii de resurse umane, servicii informatice comune, servicii juridice, de audit și administrative comune, servicii de comunicare și de traducere și alte servicii. Costurile acestor servicii comune se repartizează între fiecare funcție utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, cum ar fi cel exprimat în echivalent de normă întreagă, spațiile pentru birouri și volumul de solicitări de traducere. Având în vedere angajamentul BCE de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, aceasta optimizează, de regulă, indicatorii de alocare a costurilor.

În anul 2022, cheltuielile efective totale s-au cifrat la 539,8 milioane EUR. Cheltuielile care pot fi atribuite direct s-au cifrat la 351,4 milioane EUR, iar serviciile comune s-au ridicat la 242,4 milioane EUR, reprezentând 59,2% și, respectiv, 40,8% din cheltuielile efective suportate (care sunt, în linii mari, similare celor din anul 2021, când au fost de 58,5% și, respectiv, 41,5%).

Amortizarea IMAS și STAR a contribuit la creșterea cheltuielilor aferente proiectelor de tehnologia informației și proiectelor conexe care pot fi atribuite direct, în valoare de 22,9 milioane EUR în 2022. Cheltuielile SupTech care pot fi atribuite direct s-au ridicat la 20,8 milioane EUR. Creșterea înregistrată de alte cheltuieli de exploatare reflectă cheltuielile generate de revenirea treptată la niveluri mai normale ale activităților de supraveghere la fața locului.

În 2022, cheltuielile pentru serviciile comune au crescut ușor, cu 2,8 milioane EUR față de anul 2021. Majorarea poate fi observată la nivelul majorității categoriilor de costuri, reflectând din nou, în principal, revenirea la niveluri mai normale de activitate.

6.2 Perspectivele taxelor de supraveghere bancară în 2023

Luând în considerare consumul precedent și cel anticipat al cheltuielilor planificate, BCE a continuat aplicarea abordării sale prudente pentru estimarea cheltuielilor pentru 2023, ceea ce a condus la o taxă estimată de supraveghere pentru 2023 în valoare de 649,0 milioane EUR. Plafonul bugetar al BCE pentru atribuțiile de supraveghere în anul 2023 este de 705,6 milioane EUR. Această estimare ia în considerare continuarea revenirii anticipate la niveluri mai normale de activitate, introducerea de noi servicii informatice legate de investițiile în curs în proiectele SupTech, precum și internalizarea costurilor de consultanță asociate investigațiilor la fața locului și celor privind modelele interne, care sunt compensate de o reducere a cheltuielilor de consultanță.

În concordanță cu angajamentul său de stabilizare a costurilor pentru întreaga organizație până în anul 2023, BCE preconizează stabilizarea cheltuielilor planificate pentru mandatele sale actuale. Totuși, aceasta va rămâne flexibilă în ceea ce privește răspunsul său la factori externi neanticipați. Au fost luate măsuri menite să asigure că BCE se încadrează în continuare în obiectivul de stabilizare, luând în considerare și impactul inflației.

Tabelul 11

Costurile estimate pentru Supravegherea bancară a BCE în 2023, pe funcție

(milioane EUR)

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2023, care va fi percepută în 2024, va fi cunoscută numai la sfârșitul perioadei de taxare și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar 2023, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile. Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută fiecărei categorii de instituții în 2023 va fi de 95,3% pentru instituțiile semnificative și de 4,7% pentru instituțiile mai puțin semnificative.

Tabelul 12

Cheltuieli estimate în anul 2023 pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE

(milioane EUR)

6.3 Cadrul privind taxarea în 2022

Alături de Regulamentul privind MUS, Regulamentul privind taxele prevede cadrul juridic în temeiul căruia BCE aplică o taxă anuală de supraveghere pentru cheltuielile suportate în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere. Regulamentul privind taxele și decizia^[89] asociată stabilesc metodele pentru: (i) determinarea valorii totale a taxei anuale de supraveghere; (ii) calcularea sumei de plătit de către fiecare instituție supravegheată; și (iii) colectarea taxei anuale de supraveghere.

6.3.1 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2022

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2022 se ridică la 593,7 milioane EUR. Această sumă se compune aproape în totalitate din costurile anuale efective pentru 2022, în valoare de 593,8 milioane EUR, cu ajustări de 37 690 EUR pentru o rambursare (netă) a băncilor individuale pentru perioade de taxare anterioare și de 133 955 EUR pentru dobânzile de întârziere primite, ceea ce reprezintă o ajustare totală de 96 265 EUR.

De asemenea, taxa anuală de supraveghere poate fi ajustată pentru a ține seama de sumele anulate care nu au putut fi colectate. O astfel de ajustare nu a fost necesară în 2022.

Suma care urmează să fie recuperată prin taxele anuale de supraveghere este divizată în două părți, în funcție de statutul entităților supravegheate (semnificative sau mai puțin semnificative), reflectând diferitele grade ale controlului în scopuri de supraveghere aplicat acestora de BCE. Cheltuielile sunt alocate categoriilor de instituții pe baza unei metodologii care permite îmbunătățiri permanente și ajustări oportune, asigurând optimizarea continuă, în timp, a alocării.

Pentru 2022, suma totală care urmează să fie percepută instituțiilor semnificative este de 566,7 milioane EUR, în timp ce pentru instituțiile mai puțin semnificative, aceasta se ridică la 27,0 milioane EUR, reprezentând 95,5% și, respectiv, 4,5% din totalul costurilor aferente supravegherii bancare.

Tabelul 13

Total venituri din atribuții de supraveghere bancară

(milioane EUR)

6.3.2 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de bancă, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru băncile supravegheate. Pentru majoritatea băncilor, data de referință pentru date este 31 decembrie a anului precedent. În cazul băncilor care au intrat recent sub supravegherea bancară la cel mai înalt nivel de consolidare în perioada de taxare, BCE ia în considerare activele totale și expunerea totală la risc raportată de bancă la data de referință cea mai apropiată de 31 decembrie. Apoi, utilizează aceste cifre în scopul calculării unei componente variabile a taxei pentru toate lunile pentru care debitorul taxei trebuie să plătească o taxă de supraveghere.^[90] Taxa de supraveghere calculată pentru fiecare bancă este ulterior colectată prin intermediul unor plăți anuale.

Figura 3

Componenta variabilă a taxei este determinată de importanța băncii și de profilul de risc

Taxa de supraveghere se stabilește la cel mai înalt nivel de consolidare în statele membre participante la Mecanismul unic de supraveghere și conține o componentă variabilă și o componentă minimă. Aceasta din urmă se aplică în mod egal tuturor băncilor și se bazează pe un procent de 10% din suma totală de recuperat. În cazul celor mai mici bănci semnificative, cu active totale în valoare de 10 miliarde EUR sau mai puțin, și al băncilor mai puțin semnificative mai mici, cu active totale în valoare de 1 miliard EUR sau mai puțin, componenta minimă a taxei este înjumătățită.

Articolul 7 din Regulamentul privind taxele prevede că următoarele schimbări la nivelul situației unei bănci individuale necesită o modificare a taxei de supraveghere corespunzătoare: (i) o schimbare a statutului de supraveghere al entității supravegheate, respectiv entitatea este reclasificată de la semnificativă la mai puțin semnificativă sau invers; (ii) o nouă entitate supravegheată este autorizată; sau (iii) o autorizație existentă este retrasă. Trecerea la facturarea ex post înseamnă că majoritatea modificărilor legate de articolul 7 care au loc în decursul anului sunt incluse în calculele taxei standard. În consecință, noile decizii ale BCE privind taxele de supraveghere au totalizat numai 37 690 EUR în 2022 și sunt incluse în taxele anuale de supraveghere care urmează să fie facturate pentru perioada de taxare 2022.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Aceste pagini sunt actualizate periodic cu informații practice utile și sunt publicate în toate limbile oficiale ale UE.

6.4 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere bancară

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu legislația bancară aplicabilă a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). La calcularea taxelor anuale de supraveghere nu sunt luate în considerare nici veniturile aferente, nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. În schimb, sumele asociate sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2022, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate s-au ridicat la 12,2 milioane EUR.

7 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru ANC [menționate la articolul 9 alineatul (1) paragraful 3 din Regulamentul privind MUS și la articolul 22 din Regulamentul-cadru privind MUS]. Această secțiune conține lista instrumentelor juridice referitoare la supravegherea bancară care au fost adoptate de BCE în 2022 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe EUR-Lex. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.

7.1 Regulamentele BCE

BCE/2022/14
Regulamentul (UE) 2022/504 al Băncii Centrale Europene din 25 martie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/445 privind exercitarea opțiunilor și marjelor de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii (BCE/2016/4) (BCE/2022/14) (JO L 102, 24.3.2016, p. 11)

7.2 Instrumente juridice ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2022/2
Decizia (UE) 2022/134 a Băncii Centrale Europene din 19 ianuarie 2022 de stabilire a normelor comune privind transmiterea informațiilor în materie de supraveghere de către Banca Centrală Europeană către autorități și organisme în scopul îndeplinirii atribuțiilor care i-au fost conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (BCE/2022/2) (JO L 20, 31.1.2022, p. 275)

BCE/2002/6
Decizia (UE) 2022/368 a Băncii Centrale Europene din 18 februarie 2022 de modificare a Deciziei (UE) 2015/2218 privind procedura de excludere a membrilor personalului de la prezumția de a avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții de credit supravegheate (BCE/2022/6) (JO L 69, 4.3.2022, p. 117)

BCE/2022/7
Decizia (UE) 2022/514 a Băncii Centrale Europene din 1 martie 2022 privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2021 (BCE/2022/7) (JO L 103, 31.3.2022, p. 14)

BCE/2022/12
Orientarea (UE) 2022/508 a Băncii Centrale Europene din 25 martie 2022 de modificare a Orientării (UE) 2017/697 a Băncii Centrale Europene privind exercitarea opțiunilor și marjelor de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii de către autoritățile naționale competente în legătură cu instituțiile mai puțin semnificative (BCE/2017/9) (BCE/2022/12) (JO L 102, 30.3.2022, p. 34)

BCE/2022/13
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 25 martie 2022 de modificare a Recomandării BCE/2017/10 privind specificațiile comune pentru exercitarea anumitor opțiuni și marje de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii de către autoritățile naționale competente în legătură cu instituțiile mai puțin semnificative (BCE/2022/13) (JO C 142, 30.3.2022, p. 1)

BCE/2022/33
Decizia (UE) 2022/1981 a Băncii Centrale Europene din 10 octombrie 2022 privind utilizarea serviciilor Sistemului European al Băncilor Centrale de către autoritățile competente (BCE/2022/33) (JO L 272, 20.10.2022, p. 22)

BCE/2022/34
Decizia (UE) 2022/1982 a Băncii Centrale Europene din 10 octombrie 2022 privind utilizarea serviciilor Sistemului European al Băncilor Centrale de către autoritățile competente și de către autoritățile colaboratoare și de modificare a Deciziei BCE/2013/1 (BCE/2022/34) (JO L 272, 22.10.2022, p. 29)