SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative
Obiectivul procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) constă în promovarea unui sistem bancar rezilient, ca o condiție prealabilă pentru o finanțare sustenabilă și solidă a economiei.
SREP presupune o evaluare cuprinzătoare a strategiilor, proceselor și riscurilor băncilor și adoptă o abordare anticipativă pentru stabilirea volumului de capital de care fiecare bancă are nevoie pentru a-și acoperi riscurile.
Autoritățile naționale competente (ANC), care sunt responsabile de supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative (less significant institutions – LSI), au implementat o metodologie SREP armonizată pentru instituțiile mai puțin semnificative începând cu anul 2018, aceasta urmând să fie aplicată la nivelul tuturor instituțiilor mai puțin semnificative până în anul 2020.
Broșura privind metodologia SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative, 2020Din anul 2015, BCE și autoritățile naționale competente colaborează la elaborarea unei metodologii SREP comune pentru instituțiile mai puțin semnificative, pe baza Orientărilor SREP ale ABE și pornind de la metodologia pentru instituțiile semnificative și metodologiile SREP naționale existente. Din anul 2022, implementarea metodologiei SREP comune s-a aplicat tuturor instituțiilor mai puțin semnificative.
Supravegherea armonizată
SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative vizează promovarea convergenței în materie de supraveghere în sectorul instituțiilor mai puțin semnificative, sprijinind totodată un nivel minim de armonizare și un continuum în evaluarea instituțiilor semnificative și a celor mai puțin semnificative. ANC continuă să fie pe deplin responsabile, în calitate de autorități de supraveghere directă a instituțiilor mai puțin semnificative, de derularea evaluărilor și de adoptarea deciziilor privind capitalul, lichiditatea și măsurile calitative.
Proporționalitatea
Metodologia reflectă principiul proporționalității prin faptul că stabilește măsura minimă în care autoritățile de supraveghere trebuie să se implice cu privire la o instituție mai puțin semnificativă, potrivit priorității atribuite și naturii activității acesteia (mai exact, un „model privind un grad minim de implicare în materie de supraveghere”). Astfel, procesul de supraveghere și evaluare diferă de la o instituție mai puțin semnificativă la alta, în ceea ce privește, de exemplu, gradul de intensitate a evaluării, informațiile pe care instituțiile mai puțin semnificative trebuie să le transmită autorităților de supraveghere și ceea ce așteaptă acestea din urmă de la aceste instituții.
Flexibilitate
Metodologia conferă, de asemenea, un anumit grad de flexibilitate ANC. Flexibilitatea în cadrul SREP deține un rol important în ceea ce privește analiza procesului de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP), procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (internal liquidity adequacy assessment process – ILAAP) și testarea la stres în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.
SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative este un proces permanent, metodologia continuând să se dezvolte în viitor.