Întrebări frecvente privind SREP viitor

Ultima actualizare: 11 iulie 2025

De ce am evaluat SREP?

Procesele noastre de supraveghere ne-au fost utile, însă contextul în care funcționăm se schimbă, transformările structurale, șocurile externe și apariția unor noi riscuri creând un mediu grevat de incertitudini pronunțate. În vederea îndeplinirii în continuare a mandatului nostru privind menținerea siguranței băncilor europene, am evaluat verificarea periodică a solidității băncilor, mai exact procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), pentru a ne asigura că acesta rămâne adecvat scopului și că procesele noastre de supraveghere sunt mai eficace și mai eficiente ca niciodată. În consecință, am luat în considerare feedbackul primit în urma reevaluării SREP de către un grup de experți și a unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană cu privire la modul de optimizare a SREP.

Ce am urmărit să obținem prin evaluarea SREP?

Măsurile adoptate în urma evaluării vor conduce la procese de supraveghere mai simple și mai flexibile și la scurtarea calendarului SREP. Acestea vizează, de asemenea, să favorizeze și să mențină o cultură a supravegherii care să se axeze și mai mult pe riscurile principale, să promoveze o apreciere calitativă adaptată fiecărei bănci și să încurajeze adoptarea unor măsuri ferme și prompte atunci când este necesar. Nu în ultimul rând, modificările ne vor ajuta să comunicăm de o manieră mai clară cu băncile pe care le supraveghem și să sporim eficiența, transparența și previzibilitatea activității noastre.

În ce constau modificările aduse SREP?

• Sistem flexibil de evaluare a riscurilor (risk assessment system – RAS): sporirea flexibilității acordate supraveghetorilor în ceea ce privește prioritizarea și concentrarea evaluărilor acestora asupra riscurilor principale. Supraveghetorii vor utiliza o strategie de evaluare multianuală, care le va permite să analizeze în mod aprofundat toate riscurile relevante pe parcursul unei perioade multianuale, în conformitate cu cadrul de toleranță la risc (risk tolerance framework – RTF), în loc să evalueze toate riscurile în fiecare an. Această abordare flexibilă va permite echipelor comune de supraveghere (ECS) să aloce resursele într-un mod mai eficient.
• Planificare cuprinzătoare: în cadrul noului SREP, consolidarea integrării planificării inspecțiilor la fața locului, a analizelor foarte aprofundate și a analizelor tematice orizontale pentru a oferi o perspectivă structurată și cuprinzătoare asupra riscurilor cu care se confruntă băncile. Prin îmbunătățirea procesului de planificare a activităților de supraveghere, sinergiile sunt maximizate, iar băncile înțeleg mai bine prioritățile în materie de supraveghere.
• Utilizarea întregului set de instrumente de supraveghere: prin asigurarea unei escaladări mai eficace și mai prompte în momentul în care deficiențele nu sunt remediate imediat. Printre aceste instrumente se numără cerințe calitative obligatorii și măsuri de executare și de sancționare, dacă este necesar.
• Decizii clare și concise: raționalizarea comunicării în materie de supraveghere. Deciziile SREP vor aborda în mod direct principalele riscuri și așteptările în materie de supraveghere. În cazul în care evaluările nu indică modificări semnificative ale profilului de risc al unei bănci, deciziile SREP pot fi actualizate cu o frecvență mai mică decât cea anuală.
• Simplificare: simplificarea metodologiilor de supraveghere și îmbunătățirea stabilității acestora.
• Instrumente informatice și analitice: agenda digitală a BCE presupune investiții în sisteme informatice și analize de date în perioada 2024-2028 și încorporarea tehnologiilor avansate, precum IA generativă, cu scopul de a sprijini autoritățile de supraveghere în activitățile de rutină.

Cum modificăm calendarul SREP?

Calendarul SREP 2025 a fost optimizat, procesul urmând să se încheie până la sfârșitul lunii octombrie, mai devreme decât în anii precedenți. Pe lângă asigurarea faptului că băncile vor fi notificate în timp util cu privire la deciziile SREP finale, modificările sunt aliniate la obiectivele de eficiență ale inițiativei de reformă a SREP și vor spori eficacitatea supravegherii.

Printre principalele etape se numără următoarele:

• ședințele organizate în cadrul dialogului de supraveghere sunt programate să înceapă la sfârșitul lunii iunie și să se încheie până la jumătatea lunii iulie. Acest nou calendar impune băncilor să efectueze ajustările necesare și să se pregătească în mod eficient pentru a putea purta discuții relevante în materie de supraveghere;
• perioada de audiere va începe la începutul lunii august. Fiind vorba despre perioada estivală, dreptul de a fi audiat este prelungit de la două la patru săptămâni până la sfârșitul lunii, oferindu-se mai mult timp băncilor pentru a evalua proiectele de decizii SREP și pentru a-și exercita acest drept;
• deciziile SREP finale vor fi notificate până la sfârșitul lunii octombrie (față de luna decembrie în ciclul anterior). Supraveghetorii se angajează să reducă timpul necesar pentru luarea deciziilor, sprijinind și îmbunătățind planificarea următorului ciclu de supraveghere.

În cazul în care evaluările arată că nu există modificări semnificative ale profilului de risc al unei instituții și că nu sunt considerate necesare modificări ale măsurilor existente, deciziile SREP pot fi actualizate mai puțin frecvent, în anumite condiții. Aplicabilă anterior unui număr limitat de bănci, această abordare va fi acum extinsă.

Abordarea asigură un echilibru între comunicarea eficace și în timp util și diligența procedurală, facilitând, în ultimă instanță, un proces de supraveghere mai rapid și mai reactiv.

Cum îmbunătățim modelul de decizie SREP?

Noile decizii SREP vor fi raționalizate într-o mai mare măsură, concentrându-se asupra celor mai importante riscuri și măsuri de supraveghere, astfel încât preocupările în materie de supraveghere să fie transmise în mod clar băncilor.

Formatul deciziilor SREP 2025 va fi revizuit pentru a îmbunătăți claritatea și aspectele pe care se axează acestea. Principalele preocupări identificate și cerințele aplicabile vor fi abordate în secțiuni specifice ale noilor decizii SREP. Recomandările și cerințele calitative vor fi prezentate într-o anexă, care va permite băncilor să identifice rapid măsurile principale, având în același timp acces la o explicație detaliată a așteptărilor în materie de supraveghere. În orice caz, băncilor li se reamintește necesitatea de a da curs în timp util oricăror măsuri de supraveghere comunicate pe parcursul întregului an.

Acest nou format vizează sporirea transparenței, precum și simplificarea și facilitarea înțelegerii de către bănci a rezultatelor SREP. Aceasta nu înseamnă o modificare a aspectelor pe care se axează supravegherea sau o reducere a supravegherii. Ca urmare a acestui format revizuit, vom sista utilizarea „scrisorilor adresate președinților de bănci” ca documente însoțitoare ale deciziilor SREP. Ședințele organizate în cadrul dialogului în materie de supraveghere vor completa această comunicare, oferind detalii suplimentare pe care băncile sunt încurajate să le împărtășească consiliilor lor de administrație.

Cum simplificăm metodologia de stabilire a cerințelor de capital din Pilonul 2?

Pentru a ne simplifica procesele și a asigura soliditatea metodologiei, cerințele de capital din Pilonul 2 vor fi determinate într-un mod mai direct de domeniile relevante de risc, iar riscurile mai ridicate vor continua să genereze reducerea scorurilor SREP și o majorare a cerinței din Pilonul 2. Deși informațiile derivate din rezultatele procesului de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP) al băncilor nu vor mai afecta în mod direct cerința din Pilonul 2, evaluarea în scopul supravegherii a ICAAP ale băncilor va continua să fie integrată în evaluările SREP cu privire la modelele de afaceri, guvernanța internă și gestionarea globală a riscurilor.

Noua metodologie va aborda cu mai multă eficacitate posibile vulnerabilități de lungă durată, cum ar fi cele legate de controalele interne sau de aspectele legate de guvernanță. Cerințele de capital din Pilonul 2 pot fi influențate într-un mod mai direct dacă astfel de vulnerabilități nu sunt soluționate prompt și dacă alte măsuri de supraveghere se dovedesc a fi insuficiente. La sfârșitul procesului, supraveghetorii vor recurge la propria apreciere în calitate de experți pentru a evalua dacă cerința din Pilonul 2 finală este adecvată, având în vedere evaluarea cuprinzătoare a riscurilor, și pentru a aduce ajustări, dacă este necesar.

Când va fi implementată noua metodologie privind cerința din Pilonul 2?

Metodologia va fi testată cu rigurozitate pe plan intern în 2025 și va fi aplicată începând cu ciclul SREP 2026. Cerințele din Pilonul 2 bazate pe noua metodologie vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Ce modificări aducem măsurilor pe care le adoptăm în urma constatărilor în materie de supraveghere?

Am elaborat o nouă abordare pe mai multe niveluri cu privire la măsurile adoptate în urma constatărilor și a măsurilor în materie de supraveghere. Această abordare va ajuta supraveghetorii să se concentreze asupra aspectelor celor mai semnificative și să gestioneze mai ușor măsurile adoptate în urma constatărilor de o gravitate scăzută. Mai exact:

• constatările mai puțin grave (toate constatările din categoria F1 și majoritatea constatărilor din categoria F2) vor fi tratate în mod automat sub forma unor „rapeluri de soluționare” (recomandări) sau a unor „rapeluri de conformare” (obligații) legate de investigațiile privind modelele interne. Pentru a soluționa aceste constatări, băncile vor trebui, pur și simplu, să confirme că au luat măsuri suficiente pentru a asigura conformitatea și, prin urmare, nu vor trebui să prezinte documente suplimentare. Cu toate acestea, vor trebui să păstreze pe o perioadă de cinci ani toate dovezile privind soluționarea corespunzătoare a problemelor respective, în eventualitatea unor verificări ex post ulterioare. Măsurile aferente constatărilor din categoriile F1 și F2 vor include formulări standardizate și un termen din oficiu, cu excepția cazului în care ECS decide altfel;
• în ceea ce privește constatările grave (din categoriile F3 și F4), ECS își vor continua monitorizarea de rutină;
• portalul nostru extern va permite băncilor să verifice în orice moment stadiul tuturor constatărilor și măsurilor.

Băncile vor fi responsabile de soluționarea constatărilor lor de o gravitate scăzută urmând o procedură de guvernanță internă adecvată. ECS nu vor examina în mod activ modul în care băncile au soluționat aceste constatări, dar pot efectua verificări aleatorii. În cazul în care se identifică discrepanțe cu privire la stadiul de remediere, ECS le vor lua în considerare în evaluările lor în curs și, după caz, pot formula noi constatări specifice. În funcție de natura și recurența problemei, acest demers ar putea conduce la măsuri ulterioare în materie de supraveghere sau, în cazuri mai grave, la măsuri de executare.

Ce se întâmplă în continuare?

Adoptăm o abordare etapizată în ceea ce privește implementarea modificărilor aduse SREP pe parcursul ciclului 2025 și al ciclului 2026. De exemplu, evaluarea multianuală, sistemul flexibil de evaluare a riscurilor și deciziile SREP simplificate sunt introduse în ciclul SREP 2025, iar noua metodologie privind cerința din Pilonul 2 urmează să fie utilizată începând cu ciclul SREP 2026.

Această abordare graduală asigură că modificările sunt compatibile cu calendarul altor procese conexe și că sunt implicate toate părțile interesate relevante. Vom monitoriza progresele, iar Consiliul de supraveghere va reflecta asupra evoluțiilor și va încorpora învățămintele desprinse din punerea în aplicare a acestor măsuri.