Întrebări frecvente privind procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) viitor

Ultima actualizare: 18 noiembrie 2025

De ce am reexaminat SREP?

Cadrul în care funcționează Supravegherea bancară a BCE se află în schimbare, transformările structurale, șocurile externe și apariția unor noi riscuri creând un mediu grevat de incertitudini pronunțate. În vederea îndeplinirii în continuare a mandatului privind menținerea siguranței băncilor europene, am reexaminat verificarea periodică a solidității băncilor, mai exact procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea acestuia, luând în considerare feedbackul din reexaminarea SREP de către un grup de experți și raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană, precum și reacțiile tuturor părților implicate cu privire la modul de optimizare a SREP.

Ce am urmărit să obținem prin reexaminarea SREP?

Reforma are drept scop asigurarea unor procese de supraveghere mai simple și mai flexibile și scurtarea calendarului SREP. Aceasta vizează, de asemenea, să favorizeze și să mențină o cultură a supravegherii care să se axeze și mai mult pe riscurile principale, să promoveze o apreciere calitativă adaptată fiecărei bănci și să încurajeze adoptarea unor măsuri ferme și prompte atunci când este necesar. Nu în ultimul rând, modificările ne vor ajuta să comunicăm de o manieră mai clară cu băncile pe care le supraveghem și să sporim eficiența, transparența și previzibilitatea activității noastre.

În ce constau modificările aduse SREP?

• O evaluare a riscurilor mai precisă: sporirea flexibilității acordate supraveghetorilor în ceea ce privește prioritizarea și concentrarea evaluărilor acestora asupra riscurilor principale. Supraveghetorii vor recurge la o abordare multianuală, care le va permite o analiză aprofundată a tuturor riscurilor relevante pe parcursul mai multor ani, în conformitate cu cadrul de toleranță la risc, în loc să evalueze toate riscurile în fiecare an. Această abordare flexibilă va permite echipelor comune de supraveghere (ECS) să aloce resursele într-un mod mai eficient, fără să ne afecteze standardele de supraveghere.
• O mai bună integrare a activităților de supraveghere: în cadrul noului SREP, consolidarea integrării planificării inspecțiilor la fața locului, a analizelor foarte aprofundate și a analizelor tematice orizontale pentru a oferi o perspectivă structurată și cuprinzătoare asupra riscurilor cu care se confruntă băncile. Prin îmbunătățirea procesului de planificare a activităților de supraveghere, sinergiile sunt maximizate, iar băncile înțeleg mai bine prioritățile în materie de supraveghere.
• Utilizarea întregului set de instrumente de supraveghere: asigurarea, prin acesta, a unei escaladări mai eficace și mai prompte în situațiile în care deficiențele nu sunt remediate imediat. Printre aceste instrumente se numără cerințe calitative obligatorii și măsuri de executare și de sancționare, dacă este necesar.
• Îmbunătățirea comunicării: deciziile SREP abordează în mod direct principalele riscuri și așteptările în materie de supraveghere. În cazul în care evaluările nu indică modificări semnificative ale profilului de risc al unei bănci, deciziile SREP pot fi actualizate cu o frecvență mai mică decât cea anuală.
• Creșterea stabilității metodologiilor: simplificarea metodologiilor de supraveghere și îmbunătățirea stabilității acestora. Metodologiile stabile asigură consecvență în timp, făcând procesul de supraveghere mai previzibil pentru bănci și îmbunătățind analiza comparativă.
• O mai bună utilizare a sistemelor informatice și a analizei datelor: agenda digitală a BCE presupune investiții în sistemele de tehnologia informației și în analizele de date în perioada 2024-2028, încorporând tehnologiile avansate, precum IA generativă, cu scopul de a sprijini autoritățile de supraveghere în activitățile de rutină.

Cum modificăm calendarul SREP?

Calendarul SREP 2025 a fost optimizat, procesul urmând să se încheie până la sfârșitul lunii octombrie, mai devreme decât în anii precedenți. Pe lângă asigurarea faptului că băncile vor fi notificate în timp util cu privire la deciziile SREP finale, modificările sunt aliniate la obiectivele de eficiență ale inițiativei de reformă a SREP și vor spori eficacitatea supravegherii.

Printre principalele etape se numără:

• ședințele organizate în cadrul dialogului de supraveghere sunt programate să aibă loc între sfârșitul lunii iunie și jumătatea lunii iulie. Acest nou calendar impune băncilor să efectueze ajustările necesare și să se pregătească în mod eficient pentru a putea purta discuții relevante în materie de supraveghere;
• perioada de audiere ar trebui să debuteze la începutul lunii august. Fiind vorba despre perioada estivală, dreptul de a fi audiat este prelungit de la două la patru săptămâni, până la sfârșitul lunii, oferindu-se mai mult timp băncilor pentru a reexamina proiectele de decizii SREP și pentru a-și exercita acest drept;
• deciziile SREP finale vor fi notificate până la sfârșitul lunii octombrie (față de luna decembrie în ciclul anterior). Supraveghetorii se angajează să reducă timpul necesar pentru luarea deciziilor, sprijinind și îmbunătățind planificarea următorului ciclu de supraveghere.

În cazul în care evaluările arată că nu există modificări semnificative ale profilului de risc al unei instituții și că nu sunt considerate necesare modificări ale măsurilor existente, deciziile SREP pot fi actualizate mai puțin frecvent, în anumite condiții. Aplicabilă anterior unui număr limitat de bănci, această abordare va fi acum extinsă.

Abordarea asigură un echilibru între comunicarea eficace și în timp util și diligența procedurală, facilitând, în ultimă instanță, un proces de supraveghere mai rapid și mai reactiv.

Cum îmbunătățim modelul de decizie SREP?

Noile decizii SREP au fost raționalizate într-o mai mare măsură, punând accentul asupra celor mai importante riscuri și măsuri de supraveghere, astfel încât preocupările în materie de supraveghere să fie transmise în mod clar băncilor.

Formatul deciziilor SREP 2025 a fost revizuit pentru a îmbunătăți claritatea și aspectele pe care se axează acestea. Principalele preocupări identificate și cerințele aplicabile vor fi abordate în secțiuni specifice ale noilor decizii SREP. Recomandările și cerințele calitative vor fi prezentate într-o anexă, care va permite băncilor să identifice rapid măsurile principale, având în același timp acces în continuare la o explicație detaliată a așteptărilor în materie de supraveghere. În orice caz, băncilor li se reamintește necesitatea de a da curs în timp util oricăror măsuri de supraveghere comunicate pe parcursul întregului an.

Acest nou format vizează sporirea transparenței, precum și simplificarea și facilitarea înțelegerii de către bănci a rezultatelor SREP. Aceasta nu înseamnă o modificare a aspectelor pe care se axează supravegherea sau o reducere a supravegherii. Ca urmare a acestui format revizuit, vom sista utilizarea „scrisorilor adresate președinților de bănci” ca documente însoțitoare ale deciziilor SREP. Ședințele organizate în cadrul dialogului în materie de supraveghere vor completa această comunicare, oferind detalii suplimentare pe care băncile sunt încurajate să le împărtășească consiliilor lor de administrație.

Ce modificări aducem măsurilor pe care le adoptăm în urma constatărilor în materie de supraveghere?

Am elaborat o nouă abordare pe mai multe niveluri cu privire la măsurile adoptate în urma constatărilor și a măsurilor în materie de supraveghere. Această abordare va ajuta supraveghetorii să se concentreze asupra aspectelor celor mai semnificative și să gestioneze mai ușor măsurile adoptate în urma constatărilor de o gravitate scăzută. Mai exact:

• constatările mai puțin grave (toate constatările din categoria F1 și majoritatea constatărilor din categoria F2) vor fi tratate în mod automat sub forma unor „rapeluri de soluționare” (recomandări) sau a unor „rapeluri de conformare” (obligații) legate de investigațiile privind modelele interne. Pentru a soluționa aceste constatări, băncile vor trebui, pur și simplu, să confirme că au luat măsuri suficiente pentru a asigura conformitatea și, prin urmare, nu vor trebui să prezinte documente suplimentare. Cu toate acestea, vor trebui să păstreze pe o perioadă de cinci ani toate dovezile privind soluționarea corespunzătoare a problemelor respective, în eventualitatea unor verificări ex post. Măsurile aferente constatărilor din categoriile F1 și F2 vor include formulări standardizate și un termen din oficiu, cu excepția cazului în care ECS decide altfel;
• în ceea ce privește constatările grave (din categoriile F3 și F4), ECS își vor continua monitorizarea de rutină;
• portalul nostru extern va permite băncilor să verifice în orice moment stadiul tuturor constatărilor și măsurilor.

Băncile vor fi responsabile de soluționarea constatărilor lor de o gravitate scăzută urmând o procedură de guvernanță internă adecvată. ECS nu vor examina în mod activ modul în care băncile au soluționat aceste constatări, dar pot efectua verificări aleatorii. În cazul în care se identifică discrepanțe cu privire la stadiul de remediere, ECS le vor lua în considerare în evaluările lor în curs și, după caz, pot formula noi constatări specifice. În funcție de natura și recurența problemei, acest demers ar putea conduce la măsuri ulterioare în materie de supraveghere sau, în cazuri mai grave, la măsuri de executare.

Ce s-a întâmplat de la ultima comunicare referitoare la metodologia revizuită privind cerința din Pilonul 2?

De la ultima comunicare publică referitoare la metodologia revizuită privind cerința din Pilonul 2 (Pillar 2 requirement – P2R) în luna martie a acestui an, s-au întâmplat multe lucruri. Am efectuat un test cu toate ECS pentru a confirma că metodologia îndeplinește obiectivele simplificării și eficienței, precum și că prezintă o sensibilitate mai mare la riscurile din Pilonul 2, respectiv acele riscuri neacoperite sau acoperite insuficient în Pilonul 1. Rezultatele testului au fost satisfăcătoare, iar metodologia va fi implementată în ciclul SREP 2026.

Ce învățăminte am desprins din ultimul exercițiu de testare? Se vor modifica cerințele de capital?

Feedbackul din partea autorităților de supraveghere confirmă că noua metodologie este mai simplu și mai ușor de aplicat decât abordarea anterioară și continuă să asigure că cerințele P2R sunt stabilite în conformitate cu evaluarea riscurilor în cadrul SREP. Aceasta nu va schimba modul în care analizăm și evaluăm riscurile cu care se confruntă băncile individuale.

În condițiile în care metodologia revizuită rămâne strâns legată de evaluările riscurilor în cadrul SREP, reflectând perspectiva noastră în materie de supraveghere asupra profilului de risc al fiecărei bănci, nu ne așteptăm să determine schimbări radicale la nivelul cerințelor de capital pentru sistem. Cerințele de capital din Pilonul 2 pentru băncile europene vor continua să reflecte profilurile de risc ale fiecărei bănci și controalele interne pe care le-au introdus pentru a contracara aceste riscuri.

Ce înseamnă în practică tranziția la noua metodologie pentru bănci?

Metodologia revizuită va fi aplicată ca parte a procesului SREP, al cărui rezultat rămâne principalul canal de comunicare a așteptărilor în materie de supraveghere și a cerințelor destinate băncilor. Deși abordarea privind calcularea cerințelor P2R suferă modificări, băncile vor continua să primească informații clare cu privire la modul în care evaluările individuale ale riscurilor contribuie la rezultatul final.

Tranziția la noua metodologie va facilita înțelegerea de către bănci și acțiunile acestora cu privire la rezultatele din Pilonul 2.

Când va fi implementată noua metodologie privind cerința din Pilonul 2?

BCE va aplica noua metodologie începând cu ciclul SREP 2026. Mai multe detalii privind metodologia P2R revizuită au fost publicate recent aici. Cerințele P2R bazate pe noua metodologie vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Cum integrează metodologia P2R revizuită recomandările din raportul grupului de experți privind SREP 2023?

Consiliul de supraveghere a decis să reexamineze metodologia P2R ca parte a reformei SREP mai generale, ținând cont de recomandările formulate de un grup de experți independenți și publicate în 2023, în vederea simplificării și sporirii gradului de robustețe a acesteia.

Metodologia revizuită este eficientă și mult mai ușor de aplicat, aspect confirmat într-un test cu autoritățile de supraveghere. Scorurile SREP, care reprezintă cel mai mare atu al metodologiei noastre de supraveghere, rămân punctul de pornire pentru calcularea cerințelor P2R, fiind posibil, conform noii metodologii, ca riscurile semnificative neacoperite sau insuficient acoperite în Pilonul 1 să aibă un impact foarte direct asupra valorilor P2R rezultate. Utilizarea puterii de apreciere rămâne un pilon al metodologiei, dar este limitată și supusă reexaminării de către a doua linie de apărare.

În plus, noua metodologie P2R nu se mai bazează pe datele privind ICAAP. Totuși, evaluarea solidității ICAAP continuă să fie integrată în evaluările SREP cu privire la modelele de afaceri, guvernanța internă, controalele riscurilor și gestionarea globală a riscurilor, putând avea astfel un impact asupra cerințelor de capital. Aceasta are în vedere mai ales Recomandarea 2.3 din raportul grupului de experți din 2023.

Totodată, noua metodologie va face posibil ca cerințele de capital din Pilonul 2 să fie influențate într-un mod mai direct în cazul în care posibile vulnerabilități de lungă durată, cum ar fi cele legate de controalele interne sau de problemele de guvernanță, nu sunt soluționate prompt, iar alte măsuri de supraveghere se dovedesc insuficiente, în conformitate cu Recomandarea 3.2 a grupului de experți.