Întrebări frecvente privind modul în care am optimizat SREP

Ultima actualizare: 24 august 2026

De ce am reexaminat SREP?

Contextul în care funcționează Supravegherea bancară a BCE se află în schimbare permanentă, transformările structurale, șocurile externe și apariția unor noi riscuri creând un mediu grevat de incertitudini pronunțate. Pentru a ne îndeplini în continuare mandatul privind menținerea siguranței și solidității băncilor europene, în 2024 am reexaminat verificarea noastră periodică a solidității băncilor, mai exact procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP). Obiectivul general a fost de a spori eficiența și eficacitatea acestuia, luând în considerare feedbackul rezultat din reexaminarea SREP de către un grup de experți și dintr-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, precum și feedbackul primit de la alte părți interesate cu privire la modul de optimizare a SREP.

Ce ne-am propus să realizăm prin reformarea SREP?

Reforma a introdus procese de supraveghere mai simple și mai flexibile și un calendar SREP mai scurt. Aceasta vizează, de asemenea, să favorizeze și să mențină o cultură a supravegherii care să se axeze și mai mult pe riscurile principale, să promoveze o apreciere calitativă adaptată fiecărei bănci și să încurajeze adoptarea unor măsuri ferme și prompte atunci când este necesar. Nu în ultimul rând, modificările ne ajută acum să comunicăm de o manieră mai clară cu băncile pe care le supraveghem și să sporim eficiența, transparența și previzibilitatea activității noastre.

În ce au constat modificările aduse SREP?

• O evaluare a riscurilor mai precisă: am sporit flexibilitatea acordată supraveghetorilor în ceea ce privește prioritizarea și concentrarea evaluărilor acestora asupra riscurilor principale. Supraveghetorii utilizează acum o abordare multianuală în materie de evaluare, care le permite o analiză aprofundată a tuturor riscurilor relevante pe parcursul mai multor ani, în conformitate cu cadrul de toleranță la risc, în loc să evalueze toate riscurile în fiecare an. Această abordare flexibilă oferă echipelor noastre comune de supraveghere (ECS) posibilitatea de a aloca resursele într-un mod mai eficient, fără să ne afecteze standardele de supraveghere.
• O mai bună integrare a activităților de supraveghere: am consolidat modul în care integrăm planificarea inspecțiilor la fața locului, a analizelor foarte aprofundate și a analizelor tematice orizontale pentru a oferi o perspectivă structurată și cuprinzătoare asupra riscurilor cu care se confruntă băncile. Îmbunătățirea proceselor de planificare pentru activitățile de supraveghere poate maximiza sinergiile și poate ajuta băncile să înțeleagă mai bine prioritățile în materie de supraveghere.
• Utilizarea întregului set de instrumente de supraveghere: îmbunătățim cadrul nostru de escaladare pentru a încuraja supraveghetorii să utilizeze întregul set de instrumente de supraveghere atunci când deficiențele nu sunt remediate cu promptitudine. Setul de instrumente include, printre altele, cerințe calitative obligatorii, precum și măsuri de executare și sancționare.
• Îmbunătățirea comunicării: deciziile SREP abordează acum în mod direct principalele riscuri și așteptările în materie de supraveghere. Ne-am revizuit ghidurile astfel încât, în cazul în care evaluările nu evidențiază modificări semnificative ale profilului de risc al unei bănci și nu este necesară emiterea de noi cerințe, deciziile SREP pot fi actualizate cu o frecvență mai mică decât cea anuală.
• O metodologie mai stabilă: am simplificat metodologiile noastre de supraveghere și le-am consolidat stabilitatea: actualizările manualului SREP sunt acum mai puțin frecvente, modificările fiind grupate și publicate împreună numai în anumiți ani pentru a se evita introducerea de elemente noi în fiecare an. Un cadru metodologic stabil asigură, de asemenea, consecvența evaluărilor SREP de-a lungul timpului. Acest lucru face ca supravegherea să fie mai previzibilă pentru bănci și înseamnă că rezultatele SREP pot fi evaluate comparativ cu mai multă precizie în timp și între instituții.
• O mai bună utilizare a sistemelor informatice și a analizei datelor: agenda noastră digitală în curs include investiții pe scară largă în sisteme de tehnologia informației și în analize de date cu scopul de a introduce tehnologii avansate, precum IA generativă, în vederea sprijinirii supraveghetorilor în activitățile de rutină.

În ce au constat modificările aduse calendarului SREP?

Calendarul SREP a fost optimizat în anul 2025. În prezent, procesul se încheie până la sfârșitul lunii octombrie a fiecărui an, mai devreme decât înainte de punerea în aplicare a ajustărilor. Pe lângă asigurarea faptului că băncile sunt notificate în timp util cu privire la deciziile SREP finale, modificările sunt aliniate la obiectivele de eficiență din cadrul inițiativei de reformă a SREP și sporesc eficacitatea supravegherii.

Principalele etape:

• ședințele organizate în cadrul dialogului de supraveghere încep la sfârșitul lunii iunie și se încheie la jumătatea lunii iulie. Acest calendar impune băncilor să efectueze ajustările necesare ale planificării lor și să se pregătească în mod eficient pentru a putea purta discuții relevante în materie de supraveghere;
• perioada de audiere debutează la începutul lunii august. Întrucât aceasta coincide cu perioada concediilor estivale, dreptul de a fi audiat a fost prelungit de la două la patru săptămâni, până la sfârșitul lunii, cu scopul de a le oferi mai mult timp băncilor pentru a reexamina proiectele de decizii SREP și pentru a-și exercita acest drept;
• deciziile SREP finale sunt notificate până la sfârșitul lunii octombrie, față de luna decembrie înainte de reforme. Supraveghetorii se angajează să reducă timpul necesar pentru luarea deciziilor, aspect care contribuie totodată și la susținerea și îmbunătățirea planificării următorului ciclu de supraveghere.

Cum am îmbunătățit modelul de decizie SREP?

Deciziile SREP sunt acum raționalizate într-o mai mare măsură, punând accentul asupra celor mai importante riscuri și măsuri de supraveghere, astfel încât preocupările în materie de supraveghere să fie transmise în mod clar băncilor.

Formatul deciziilor SREP a fost revizuit pentru a îmbunătăți claritatea și aspectele pe care se axează acestea. Principalele preocupări și cerințele aplicabile sunt acum abordate în secțiuni specifice ale deciziei SREP. Recomandările și cerințele calitative sunt prezentate într-o anexă, care permite băncilor să identifice rapid măsurile principale, având în același timp acces în continuare la o explicație detaliată a așteptărilor în materie de supraveghere. În orice caz, băncilor li se reamintește necesitatea de a da curs în timp util oricăror măsuri de supraveghere comunicate pe parcursul întregului an.

Acest format îmbunătățit sporește transparența și facilitează înțelegerea de către bănci a rezultatelor SREP. Aceasta nu înseamnă o modificare a aspectelor pe care se axează supravegherea sau o reducere a supravegherii. Ca urmare a introducerii acestui format revizuit, am sistat utilizarea „scrisorilor adresate președinților de bănci” ca documente însoțitoare ale deciziilor SREP. Ședințele organizate în cadrul dialogului în materie de supraveghere completează această comunicare, oferind detalii suplimentare pe care băncile sunt încurajate să le împărtășească consiliilor lor de administrație.

Ce modificări am adus măsurilor pe care le adoptăm în urma constatărilor în materie de supraveghere?

Am elaborat o nouă abordare pe mai multe niveluri cu privire la acțiunile întreprinse în urma constatărilor și a măsurilor în materie de supraveghere. Această abordare ajută supraveghetorii să se concentreze asupra aspectelor celor mai semnificative și să gestioneze mai ușor măsurile adoptate în urma constatărilor de o gravitate scăzută. Mai exact:

• constatările mai puțin grave (toate constatările din categoria F1 și majoritatea constatărilor din categoria F2) sunt tratate în mod automat sub forma unor „rapeluri de soluționare” (recomandări) sau a unor „rapeluri de conformare” (obligații) legate de investigațiile privind modelele interne. Pentru a soluționa aceste constatări, băncile trebuie, pur și simplu, să confirme că au luat măsuri suficiente pentru a asigura conformitatea, ceea ce înseamnă că nu este necesar să prezinte documente suplimentare. Cu toate acestea, trebuie să păstreze pentru o perioadă de cinci ani toate dovezile privind soluționarea corespunzătoare a problemelor respective, în eventualitatea unor verificări ex post. Măsurile aferente constatărilor din categoriile F1 și F2 includ formulări standardizate și un termen din oficiu, cu excepția cazului în care ECS decide altfel;
• în ceea ce privește constatările grave (din categoriile F3 și F4), ECS își continuă monitorizarea de rutină;
• portalul nostru extern le permite băncilor să verifice în orice moment stadiul tuturor constatărilor și măsurilor și să autocertifice finalizarea pentru măsurile cu abordare pe mai multe niveluri.

Băncile sunt responsabile de soluționarea constatărilor lor de o gravitate scăzută urmând o procedură de guvernanță internă adecvată. ECS nu examinează activ modul în care băncile au soluționat aceste constatări, dar pot efectua verificări aleatorii. În cazul în care se identifică discrepanțe cu privire la stadiul de remediere, ECS le iau în considerare în evaluările lor în curs și, după caz, pot formula noi constatări specifice. În funcție de natura problemei și de caracterul său recurent, acest demers ar putea conduce la măsuri ulterioare în materie de supraveghere sau, în cazuri mai grave, la măsuri de executare.

Când a început BCE să utilizeze noua metodologie privind cerințele din Pilonul 2?

Metodologia revizuită privind cerințele din Pilonul 2 (P2R) a fost publicată la 18 noiembrie 2025, iar BCE a început să o utilizeze la începutul ciclului SREP din 2026. Cerințele P2R bazate pe noua metodologie se aplică de la 1 ianuarie 2027. Pentru mai multe detalii, a se vedea pagina noastră web dedicată P2R.

Ce învățăminte am desprins din ultimul exercițiu de testare? Se vor modifica cerințele de capital?

În 2025, am efectuat un test de evaluare a impactului modificărilor. Feedbackul din partea autorităților de supraveghere confirmă că noua metodologie este mai simplu și mai ușor de aplicat decât abordarea anterioară și continuă să asigure că cerințele P2R sunt stabilite în conformitate cu evaluarea riscurilor în cadrul SREP. Aceasta nu va schimba modul în care analizăm și evaluăm riscurile cu care se confruntă băncile individuale.

În condițiile în care metodologia revizuită rămâne strâns legată de evaluările riscurilor în cadrul SREP, care reflectă perspectiva noastră în materie de supraveghere asupra profilului de risc al fiecărei bănci, nu ne așteptăm să determine schimbări radicale la nivel de sistem în ceea ce privește cerințele de capital. P2R pentru băncile europene vor continua să reflecte profilurile de risc ale fiecărei bănci și controalele interne pe care le-au introdus pentru a contracara riscurile cu care se confruntă.

Ce înseamnă în practică tranziția la noua metodologie pentru bănci?

Metodologia revizuită se aplică ca parte a procesului SREP, al cărui rezultat rămâne principalul canal de comunicare a așteptărilor în materie de supraveghere și a cerințelor destinate băncilor. Deși abordarea privind calcularea cerințelor P2R suferă modificări, băncile vor continua să primească informații clare cu privire la modul în care evaluările individuale ale riscurilor contribuie la rezultatul final.

Noua metodologie facilitează înțelegerea de către bănci a rezultatelor din Pilonul 2 și luarea de măsuri în consecință.

Cum integrează metodologia P2R revizuită recomandările din raportul grupului de experți privind SREP 2023?

Consiliul de supraveghere a decis să reexamineze metodologia P2R ca parte a reformei SREP mai generale, ținând cont de recomandările formulate de un grup de experți independenți și publicate în 2023, în vederea simplificării și sporirii gradului de robustețe a acesteia.

Metodologia revizuită este eficientă și mult mai ușor de aplicat, aspect confirmat într-un test cu autoritățile de supraveghere. Scorurile SREP, care reprezintă un element-cheie al metodologiei noastre de supraveghere, rămân punctul de pornire pentru determinarea P2R. Noua metodologie continuă să asigure că riscurile semnificative neacoperite sau insuficient acoperite în Pilonul 1 pot să aibă un impact foarte direct asupra valorilor P2R rezultate. Utilizarea puterii de apreciere rămâne o componentă esențială a metodologiei, dar este limitată și supusă reexaminării de către cea de-a doua linie de apărare.

În plus, noua metodologie P2R nu se mai bazează pe datele privind ICAAP. Cu toate acestea, evaluarea solidității ICAAP continuă să fie integrată în evaluările SREP cu privire la modelele de afaceri, guvernanța internă, controalele riscurilor și gestionarea globală a riscurilor, ceea ce înseamnă că poate avea un impact asupra cerințelor de capital. Aceasta are în vedere mai ales Recomandarea 2.3 din raportul grupului de experți din 2023.

Totodată, noua metodologie va face posibil ca P2R să fie influențate într-un mod mai direct în cazul în care posibile vulnerabilități de lungă durată, cum ar fi cele legate de controalele interne sau de problemele de guvernanță, nu sunt soluționate prompt, iar alte măsuri de supraveghere se dovedesc insuficiente, în conformitate cu Recomandarea 3.2 formulată de grupul de experți.