Cuvânt înainte al președintei BCE, Christine Lagarde

2024 a fost un an special, în care am sărbătorit cea de-a zecea aniversare a Mecanismului unic de supraveghere, lansat la 4 noiembrie 2014. În primul său deceniu de existență, supravegherea bancară europeană nu numai că și-a confirmat statutul, fiind una dintre cele mai semnificative etape ale procesului de integrare europeană de la lansarea monedei euro, ci a și depășit așteptările legate de îndeplinirea atribuțiilor sale.

În această perioadă, băncile care fac obiectul supravegherii bancare europene au devenit mult mai reziliente. În pofida faptului că economia Europei a fost supusă unor încercări ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a crizei energetice ulterioare, entitățile supravegheate au menținut niveluri solide de profitabilitate, de adecvare a capitalului și de lichiditate.

Până în trimestrul III 2024, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază și indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-au situat la nivelurile robuste de 15,7% și, respectiv, 158,5%. Această soliditate financiară le-a permis băncilor să sprijine în mod eficace economia în ansamblu și să contribuie la transmisia fără sincope a politicilor BCE legate de ratele dobânzilor.

În 2024, în condițiile în care procesul de dezinflație evolua în mod corespunzător, s-a produs o schimbare esențială la nivelul politicii monetare, BCE reducând ratele dobânzilor pe fondul intrării în faza de reducere a restrictivității măsurilor noastre de politică monetară. Băncile și-au ajustat cu eficacitate condițiile de creditare pentru a reflecta aceste modificări. Cu toate acestea, anul 2024 a fost caracterizat și de menținerea unor provocări generate de un mediu extern volatil, anticipându-se că această volatilitate va persista. Situația geopolitică globală este marcată de instabilitate, inclusiv de războiul nejustificat dus de Rusia împotriva Ucrainei, de conflictele din Orientul Mijlociu și de tensiunile durabile care afectează schimburile comerciale internaționale. Acești factori continuă să pună la încercare reziliența băncilor, evidențiind necesitatea unei monitorizări vigilente în scopul supravegherii pentru a consolida mecanismele de apărare împotriva amenințărilor macrofinanciare și a șocurilor geopolitice.

De asemenea, băncile trebuie să rămână adaptabile în contextul unor provocări structurale transformatoare. Schimbările climatice și digitalizarea redefinesc peisajul bancar. Pe fondul creșterii temperaturilor la nivel mondial, dezastrele legate de climă, precum incendiile forestiere și inundațiile, au devenit mai frecvente. Capacitatea băncilor de a gestiona și a atenua riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu va rămâne o prioritate pe agenda de supraveghere.

În același timp, progresele tehnologice reconfigurează rapid domeniile de activitate, inclusiv sectorul bancar. Transformarea digitală a devenit esențială pentru ca băncile să rămână competitive, dar trebuie să fie însoțită de o gestionare solidă a riscurilor, care să abordeze aspecte precum dependența excesivă de furnizorii de servicii informatice și amenințarea persistentă reprezentată de atacurile cibernetice. BCE intenționează să își intensifice activitățile de supraveghere în această privință în 2025, astfel cum se prevede în Actul privind reziliența operațională digitală.

Prin aceste eforturi, ne menținem angajamentul de a promova un sector bancar robust, rezilient și anticipativ, capabil să facă față atât provocărilor, cât și oportunităților, sprijinind în ultimă instanță economia în ansamblu.

Cuvânt înainte al președintei Consiliului de supraveghere, Claudia Buch

În anul 2024, am făcut un bilanț retrospectiv al unui deceniu de evoluție în direcția dezvoltării unui sector bancar european supravegheat în mod corespunzător. Realizările supravegherii bancare europene nu ar fi fost posibile fără cunoștințele de specialitate și implicarea colegilor din cadrul BCE și al autorităților naționale competente. Aș dori să le aduc mulțumiri sincere pentru toate eforturile depuse, care au fost esențiale în menținerea stabilității și integrității sectorului bancar european.

Astăzi, sectorul bancar european este mai rezilient decât în urmă cu un deceniu, datorită supravegherii îmbunătățite, reglementărilor mai stricte, ameliorării gestionării riscurilor la nivelul băncilor și răspunsurilor ferme în materie de politici la șocuri precum pandemia de COVID-19 și criza energetică. Standardele de reglementare robuste și supravegherea eficace contribuie la menținerea solidității și stabilității băncilor, într-un mediu extern dificil. Băncile reziliente și capitalizate în mod adecvat sunt cele mai în măsură să susțină și să furnizeze servicii financiare economiei reale, inclusiv în perioadele caracterizate de tensiuni.

Reziliența a devenit cu atât mai importantă, cu cât contextul în care băncile își desfășoară activitatea se transformă. Riscurile macroeconomice și geopolitice sunt sporite, cele legate de schimbările climatice și de natură trebuie luate în considerare în mod corespunzător, transformarea digitală în sectorul financiar afectează mediul concurențial, iar evoluțiile structurale din economia reală ar putea avea un impact asupra calității activelor. În acest context, băncile trebuie să își adapteze cadrele de administrare a riscurilor și să se asigure că sunt pregătite pentru scenarii nefavorabile.

În același timp, supravegherea trebuie să se concentreze asupra riscurilor, să aibă o abordare anticipativă și să poată reacționa la un mediu în schimbare, astfel cum se reflectă în prioritățile noastre în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027.

În primul rând, băncile trebuie să fie suficient de reziliente pentru a face față posibilelor amenințări macrofinanciare și șocurilor geopolitice nefavorabile. Procesul de supraveghere și evaluare din 2024 a evidențiat că instituțiile semnificative supravegheate de BCE dețin poziții de capital și de lichiditate solide. Acest aspect este valabil și în cazul instituțiilor mai puțin semnificative supravegheate de autoritățile naționale competente. În același timp, o deteriorare potențială a calității activelor și posibilele perturbări economice cauzate de conflictele geopolitice sau de efectele sancțiunilor financiare necesită o atenție sporită, capital suficient și sisteme robuste de guvernanță și gestionare a riscurilor în cadrul băncilor. Totodată, reziliența operațională, îndeosebi în domeniul securității cibernetice, este la fel de importantă ca reziliența financiară.

În al doilea rând, băncile trebuie să remedieze cu promptitudine vulnerabilitățile identificate în ceea ce privește reziliența și gestionarea riscurilor. Printre acestea se numără deficiențe legate de guvernanță și gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. De asemenea, băncile au nevoie de sisteme adecvate pentru capacitățile de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor, astfel încât organele lor de conducere să poată lua decizii în cunoștință de cauză, într-un context marcat de evoluții rapide. Vom continua să monitorizăm aceste aspecte și vom lua măsuri de supraveghere, dacă va fi necesar.

În al treilea rând, băncile trebuie să răspundă în mod strategic la digitalizarea serviciilor financiare și să gestioneze riscurile asociate. Pe măsură ce băncile adoptă pe scară tot mai largă instrumente digitale avansate pentru a spori eficiența și a răspunde așteptărilor clienților, vom continua să evaluăm strategiile digitale ale acestora pentru a ne asigura că riscurile sunt diminuate.

Similar băncilor, este nevoie ca și autoritățile de supraveghere să se adapteze la un mediu în schimbare. Astfel, în 2024 Consiliul de supraveghere al BCE a decis să reformeze procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) pentru a raționaliza procesele noastre și a le spori eficiența. Prin reformarea acestui proces, activitățile de supraveghere ar trebui să devină mai eficiente, mai eficace și mai axate pe riscurile specifice băncilor, asigurând remedierea mai rapidă și mai consecventă a constatărilor în materie de supraveghere.

Privind în perspectivă, vom continua să ne concentrăm cu fermitate asupra siguranței și solidității băncilor pe care le supraveghem, precum și asupra stabilității sistemului financiar. Aceasta va permite sectorului bancar să se adapteze la provocările și oportunitățile oferite de o lume în schimbare.

Pe lângă eforturile în materie de supraveghere, un cadru de reglementare robust, orientat către reziliență, este esențial pentru menținerea stabilității financiare. Sunt necesare evoluții legislative în ceea ce privește cadrul de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor pentru a le permite autorităților din uniunea bancară, îndeosebi Comitetului unic de rezoluție, să trateze cu mai multă eficacitate situațiile de dificultate ale băncilor și să protejeze deponenții. Finalizarea uniunii bancare și realizarea în continuare de progrese în direcția unei uniuni a piețelor de capital rămân priorități esențiale pentru consolidarea rezilienței și a integrării sistemului financiar european.

Dialogul strâns cu societatea civilă este crucial pentru sprijinirea unei supravegheri puternice și eficace. Ne menținem angajamentul de a asigura un nivel ridicat de transparență și asumare a responsabilității față de factorii de decizie la nivel european și am început să colaborăm mai mult cu organizațiile societății civile. Am aprofundat colaborarea noastră cu autoritățile internaționale, o inițiativă deosebit de importantă, având în vedere noile provocări geopolitice. Vom continua să cooperăm cu toate părțile interesate pentru a promova un sistem financiar rezilient și eficient, care poate sta la baza unei creșteri economice sustenabile la nivelul întregii zone euro.

1 Supravegherea bancară în anul 2024

1.1 Reziliența financiară a băncilor aflate sub supraveghere bancară europeană în 2024

Băncile aflate sub supraveghere bancară europeană au, în ansamblu, poziții solide de capital și de lichiditate. Rata tranzitorie agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază aferentă instituțiilor semnificative s-a situat la 15,7% în trimestrul III 2024, față de 15,6% în 2023 în termeni anuali,^[1] atingând nivelul de 18,4% în cazul instituțiilor mai puțin semnificative. Indicatorii tranzitorii agregați ai efectului de levier s-au menținut, în linii mari, stabili la 5,8% în cazul instituțiilor semnificative și au urcat la 9,8% în termeni anuali (+0,45 puncte procentuale) în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

În 2024, indicatorul agregat de acoperire a necesarului de lichiditate a fost de 158,5% pentru instituțiile semnificative și de 216,8% pentru instituțiile mai puțin semnificative. Indicatorul agregat de finanțare stabilă netă s-a situat la 126,9% în cazul instituțiilor semnificative și la 133,7% în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

Profitabilitatea băncilor aflate sub supraveghere bancară europeană rămâne superioară celei consemnate în perioada marcată de rate scăzute ale dobânzilor, înainte de jumătatea anului 2022. În 2024, veniturile nete din dobânzi au stagnat, în timp ce veniturile din taxe au crescut. Influențele nefavorabile la nivelul costurilor de finanțare s-au diminuat, ca urmare a scăderii ratelor dobânzilor. Ratele dobânzilor la depozite și-au temperat creșterea odată cu reducerea ratelor dobânzilor de politică monetară în luna iunie 2024. În ansamblu, cheltuielile privind dobânzile s-au menținut ridicate, în condițiile în care datoriile ajunse la scadență au fost reevaluate la niveluri mai ridicate.

În 2024, rentabilitatea financiară anualizată agregată a instituțiilor semnificative a fost de 10,2%, comparativ cu 10,0% în termeni anuali, reflectând în mare măsură evoluțiile ratelor dobânzilor, atenuate de o ușoară majorare a participațiilor. Pentru instituțiile mai puțin semnificative, rentabilitatea financiară a atins nivelul de 8,2%, față de 8% în 2023 în termeni anuali.

În ansamblu, calitatea activelor a fost stabilă în 2024. Rata totală a creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative s-a situat la 1,9%^[2], în condițiile unei creșteri continue a volumului de credite neperformante cu 13,9 miliarde EUR în primele nouă luni ale anului 2024. Volumul total de credite neperformante ale instituțiilor semnificative a atins nivelul de 360,5 miliarde EUR în 2024.

Cu toate acestea, în unele portofolii s-au observat zone de risc, determinate în principal de sectoarele mai sensibile la variațiile ratelor dobânzilor, precum sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și cel imobiliar comercial. Creditele acordate IMM au prezentat un număr mai mare de întârzieri în efectuarea plăților și de nerambursări, ceea ce a condus la creșterea la 4,9% a ratei creditelor neperformante în cazul IMM. Piața imobiliară comercială a continuat să facă obiectul unei corecții substanțiale a prețurilor.^[3] Această evoluție, alături de presiunile sporite asupra capacității debitorilor de a refinanța împrumuturile imobiliare comerciale ajunse la scadență, ca urmare a ratelor mai ridicate ale dobânzilor, a determinat creșterea volumului de credite neperformante în unele țări. Băncile au început să își majoreze provizioanele pentru împrumuturile acordate sectorului corporativ, costul riscurilor urcând ușor la 0,5% în 2024, comparativ cu 0,4% în 2023 în termeni anuali. Rata de acoperire pentru creditele neperformante acordate sectorului corporativ a atins niveluri minime istorice de 42,1% în 2024, printre altele ca urmare a eliminării unor credite neperformante reziduale pentru care s-au constituit provizioane adecvate.

Relaxarea recentă a standardelor de creditare ale băncilor pentru creditele ipotecare a sprijinit o creștere a împrumuturilor imobiliare rezidențiale, în condițiile în care indicatorii privind riscul de credit s-au menținut stabili și rata creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 1,6% în 2024 pentru instituțiile semnificative.

1.2 Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026

1.2.1 Sinteză

În ultimii doi ani, perspectivele sectorului bancar au fost în mare măsură influențate de mediul macrofinanciar incert, de perspectivele economice mai nefavorabile, de inflația mai ridicată și mai persistentă și de înăsprirea condițiilor de finanțare, precum și de amplificarea tensiunilor geopolitice și de riscul unor noi episoade de tensiuni financiare. În acest context, entităților supravegheate li s-a solicitat să își consolideze reziliența la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate (prioritatea 1), concentrându-se în principal asupra cadrelor lor de gestionare a riscului de credit și a riscului de credit al contrapartidei, precum și pe atenuarea eficace a acumulării de riscuri în portofoliile mai sensibile la aceste șocuri. Autoritățile de supraveghere au evaluat adecvarea cadrelor de gestionare a activelor și pasivelor ale băncilor, în vederea asigurării rezilienței la șocurile de lichiditate pe termen scurt. Băncilor li s-a solicitat să accelereze remedierea eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu (prioritatea 2), precum și să înregistreze noi progrese în ceea ce privește transformarea digitală și elaborarea unor cadre robuste de reziliență operațională (prioritatea 3).

1.2.2 Prioritatea 1: consolidarea rezilienței la șocurile macrofinanciare și geopolitice imediate

1.2.2.1 Cadrele de gestionare a riscului de credit și a riscului de credit al contrapartidei

Pe parcursul anului 2024, autoritățile de supraveghere au continuat să remedieze deficiențele structurale ale cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor, inclusiv portofoliile mai vulnerabile la rate mai ridicate ale dobânzilor și persistența incertitudinilor macroeconomice. Prin urmare, este deosebit de important ca băncile să contracareze în mod proactiv riscul de credit emergent în portofoliile vulnerabile și la nivelul categoriilor de active. Inițierea creditelor constituie o componentă esențială a ciclului de gestionare a riscului de credit al unei bănci, deoarece inițierea unor credite de bună calitate poate contribui la prevenirea viitoarelor credite neperformante. În anul 2024, BCE a continuat să acorde o atenție deosebită gestionării creditelor neperformante și activităților conexe pentru a asigura că, în cazul în care nivelul creditelor neperformante ar începe să crească, băncile sunt pregătite să reacționeze proactiv, aplicând procesele și procedurile adecvate.

Activitățile la distanță și cele la fața locului desfășurate în 2024 au evidențiat că băncile au înregistrat progrese în reducerea riscurilor legate de portofoliile și categoriile de active vulnerabile. Cu toate acestea, mai multe deficiențe au rămas nerezolvate.

O serie de analize țintite la distanță și de inspecții la fața locului s-au concentrat asupra sectorului imobiliar rezidențial, a sectorului imobiliar comercial, a finanțării prin îndatorare și a portofoliilor IMM în domeniul inițierii creditelor, al clasificării riscurilor și al practicilor de modelare pentru pierderile anticipate din activitatea de creditare. Echipele comune de supraveghere (ECS) au efectuat, de asemenea, analize foarte aprofundate pe teme și riscuri specifice băncilor lor, de exemplu clasificarea restructurărilor datorate dificultăților financiare și a improbabilității de plată.

Accentul s-a plasat în continuare pe gestionarea riscurilor emergente, îndeosebi în cadrul portofoliilor vulnerabile, precum sectorul imobiliar comercial și finanțarea prin îndatorare. O campanie la fața locului privind proprietățile imobiliare comerciale, aflată în desfășurare, a evidențiat o serie de probleme legate de modul în care băncile își comandă sau efectuează evaluările.^[4] A fost realizată o analiză cuprinzătoare a portofoliilor de finanțare prin îndatorare pentru a completa activitățile la distanță, având în vedere creșterea semnificativă și riscurile asociate observate în acest sector.^[5]

Activitățile desfășurate la fața locului sau la distanță au relevat în continuare probleme legate de identificarea expunerilor restructurate din cauza dificultăților financiare și a celor cu plată improbabilă. Identificarea și clasificarea corectă a riscurilor sunt esențiale pentru a asigura că acestea sunt gestionate cu eficacitate și că sunt prevăzute niveluri de capital și provizioane adecvate. O serie de măsuri de supraveghere au fost comunicate băncilor în anul 2024 pentru a asigura remedierea promptă a deficiențelor.

Ca urmare a activității de supraveghere desfășurate cu privire la practicile de provizionare în temeiul IFRS 9, în special în privința ajustărilor posterioare, BCE a publicat un set de bune practici pentru identificarea noilor riscuri în provizioanele pentru pierderi din credite.^[6]

Remedierea constatărilor referitoare la riscul de credit al contrapartidei a progresat. În plus, în anul 2024, în cooperare cu Consiliul Rezervelor Federale ale SUA și cu Bank of England, BCE a efectuat o analiză comună a expunerilor la riscul de credit al contrapartidei față de instituții financiare nebancare ale unor bănci active pe piețele financiare internaționale. Această inițiativă, în combinație cu evaluările expunerilor la fonduri de capital și de credit private, a adus în prim-plan necesitatea ca băncile să colecteze informații adecvate de la contrapărțile lor imediate pentru a evita expunerea excesivă la riscul asociat efectului de levier și la riscul de concentrare.

În 2024, BCE a continuat să monitorizeze și să contracareze riscul de decontare aferent operațiunilor valutare, utilizând un eșantion compus din instituțiile semnificative cele mai active în acest domeniu. În acest scop, BCE a analizat respectarea de către instituțiile semnificative a standardelor și a practicilor solide relevante^[7], cu accent deosebit pe calcularea capitalului. BCE a adoptat, de asemenea, metodologia de raportare statistică a Comitetului valutar global pentru anumite instituții semnificative.

Băncilor le-au fost comunicate constatările detaliate rezultate din toate activitățile de supraveghere la distanță și la fața locului finalizate. După caz, acestea au fost integrate în rezultatele SREP 2024, iar măsurile de supraveghere aferente au fost discutate cu entitățile supravegheate, ca parte a dialogului periodic în materie de supraveghere.

1.2.2.2 Cadrele de gestionare a activelor și pasivelor

După o perioadă de mai mulți ani marcată de o lichiditate abundentă pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice, gestionarea eficace a riscului de lichiditate și de finanțare a devenit din ce în ce mai importantă. Totodată, platformele de comunicare socială și digitalizarea, alături de atractivitatea oportunităților de investiții alternative, pot influența rapid modul în care deponenții și investitorii reacționează la semnalele prin preț și la zvonurile de pe piețe. Evenimente neașteptate, precum tulburările politice sau perturbările economice, pot conduce la o reevaluare bruscă pe piețe, complicând și mai mult peisajul bancar. În absența unor strategii robuste de gestionare a riscurilor, a unor planuri credibile de finanțare pentru situații neprevăzute și a unei gestionări prudente a colateralului, băncile rămân mai vulnerabile la șocuri adverse.

Prin urmare, în anul 2024 BCE a desfășurat diverse activități de supraveghere la distanță cu privire la cadrele de gestionare a activelor și pasivelor. Mai exact, a finalizat analize țintite ale planurilor de finanțare și ale celor pentru situații neprevăzute, ale capacităților de mobilizare a garanțiilor și ale cadrelor de gestionare a activelor și pasivelor care vizează 25 de instituții semnificative, selectate pe baza indicatorilor lor de risc împreună cu echipele comune de supraveghere.

Analizele țintite au concluzionat că instituțiile semnificative au menținut, în general, un acces adecvat atât la finanțare pe segmentul de retail, cât și la finanțare interbancară, costurile de finanțare fiind stabile pe parcursul anului 2024 și estimându-se că acestea vor consemna o scădere începând cu 2025. În plus, instituțiile semnificative au fost capabile din punct de vedere operațional să acceseze facilitățile de lichiditate oferite de băncile centrale. Nu toate instituțiile semnificative au fost însă pe deplin pregătite să își desfășoare activitatea într-un context mai restrictiv privind lichiditatea.

În plus, dependența tot mai mare de surse de finanțare de pe piață, capacitatea de compensare limitată și/sau concentrată și toleranța în ceea ce privește modul de concepere a scenariilor nefavorabile, combinate cu vulnerabilități la nivelul guvernanței și al controalelor interne, ar putea compromite fiabilitatea planurilor de finanțare ale instituțiilor semnificative și ar putea spori riscul de execuție. În unele cazuri, ipotezele privind timpul necesar pentru lichidarea activelor au fost excesiv de optimiste și a fost necesară ameliorarea identificării și gestionării garanțiilor.

În același timp, evaluarea guvernanței și a strategiilor în ceea ce privește gestionarea activelor și pasivelor a evidențiat nevoia de (i) a mări frecvența cu care principalii indicatori de gestionare a activelor și pasivelor sunt raportați pe plan intern, (ii) a defini mai bine strategiile interne și limitele pentru riscul de rată a dobânzii și pentru riscul de lichiditate, (iii) a consolida calibrarea modelelor comportamentale privind gestionarea activelor și pasivelor și (iv) a îmbunătăți conceperea cadrelor de acoperire a riscurilor.

În 2024, BCE și-a completat evaluarea riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit asociat portofoliului bancar, precum și a riscului de lichiditate, prin intermediul campaniilor sale de inspecții la fața locului. 34 de instituții semnificative au fost incluse în această evaluare, fiind selectate în conformitate atât cu prioritățile în materie de supraveghere relevante, cât și cu profilul individual de risc al instituției. Inspecțiile la fața locului au completat rezultatele analizelor țintite prin evaluările lor aprofundate specifice băncilor privind, printre altele (i) măsurarea, monitorizarea și gestionarea riscului de rată a dobânzii și a riscului de lichiditate; (ii) caracterul robust al planurilor de finanțare/pentru situații neprevăzute și al testărilor la stres privind lichiditatea; și (iii) acuratețea calculării nivelului reglementat al indicatorului de lichiditate.

Nu în ultimul rând, BCE a efectuat o analiză tematică privind gestionarea riscului de lichiditate pe parcursul zilei în cadrul a șase bănci complexe de importanță sistemică globală și, pe baza rezultatelor acestei analize, și-a publicat practicile solide de gestionare a riscului de lichiditate pe parcursul zilei.^[8] Aceste practici completează standardele internaționale actuale, prin detalierea unor practici concrete pentru șapte domenii ale riscului de lichiditate pe parcursul zilei,^[9] și urmăresc armonizarea practicilor de supraveghere bancară, consolidând, în același timp, practicile existente în domeniu.

Deficiențele identificate la nivelul analizelor țintite și al inspecțiilor la fața locului au fost integrate în SREP 2024 și în alte activități de supraveghere conexe.

1.2.3 Prioritatea 2: accelerarea remedierii eficace a deficiențelor în materie de guvernanță și gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu

1.2.3.1 Funcționarea și capacitățile de coordonare ale organelor de conducere

Băncile bine gestionate reprezintă piatra de temelie a unui sistem bancar sigur și solid.^[10] Orientările clare în materie de asumare a responsabilității, gestionare eficace a riscurilor și transparență a proceselor decizionale sunt esențiale pentru realizarea acestui obiectiv. Deși băncile au înregistrat noi progrese, BCE continuă să observe unele deficiențe structurale care necesită îmbunătățiri suplimentare, îndeosebi în ceea ce privește funcționarea și capacitățile de coordonare ale organelor de conducere, eficacitatea funcțiilor de control intern, precum și agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor.^[11]

Prin urmare, BCE a continuat să se implice în diverse activități de supraveghere, prin eforturi țintite destinate înregistrării de progrese în aceste domenii, cu accent pe consolidarea guvernanței interne și pe capacitățile de coordonare strategică.

Pe parcursul anului 2024, BCE a finalizat analize țintite ale băncilor cu deficiențe la nivelul componenței și funcționării organelor de conducere. BCE a observat primele indicii de progres în rândul băncilor care au făcut obiectul controlului în ultimii ani. Băncile au început deja să pună în aplicare modificările recomandate, demonstrându-și angajamentul de a-și consolida cadrele de guvernanță. Totuși, în pofida acestor indicii de progres, băncile trebuie să își continue eforturile de remediere pentru a soluționa în totalitate deficiențele identificate și pentru a integra o cultură solidă în materie de risc și un cadru robust de asumare a responsabilității în structurile lor de conducere.

În plus, BCE a continuat să colaboreze cu băncile în ceea ce privește planificarea diversității și a succesiunii, ambele aspecte reflectându-se în îmbunătățiri evidente la nivelul instituțiilor semnificative. Deși experiența organelor de conducere în domeniul bancar, financiar sau economic s-a menținut stabilă la 88%^[12], proporția membrilor care nu fac parte din conducerea executivă cu cunoștințe de specialitate în domeniul IT a înregistrat doar o creștere ușoară în ultimii ani, situându-se la 24%. În ceea ce privește independența membrilor organelor de conducere, cifrele s-au menținut stabile pe parcursul mai multor ani, 62% dintre membrii organelor de conducere fiind, în medie, independenți din punct de vedere formal, dar cu discrepanțe semnificative la nivelul băncilor. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește planificarea succesiunilor și politicile privind diversitatea și progrese mai lente în ceea ce privește reprezentarea genurilor. Mai precis, numărul mediu de membri de gen feminin a rămas scăzut, la aproximativ 35% dintre directorii neexecutivi și 19% dintre directorii executivi.

În perioada 2022-2024, ca parte a activității privind deficiențele la nivelul componenței și funcționării organelor de conducere ale băncilor, BCE a continuat, de asemenea, să efectueze inspecții la fața locului specifice și (re)evaluări țintite ale competenței și onorabilității bazate pe riscuri (Secțiunile 1.3.5 și 2.2).

Nu în ultimul rând, rezultatele analizelor țintite ale organelor de conducere și colectările anuale de date au oferit informații semnificative pentru activitățile de supraveghere și au contribuit la proiectul de ghid privind guvernanța și cultura riscurilor^[13].

1.2.3.2 Agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor

Agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor sunt esențiale pentru o gestionare solidă a riscurilor și un proces decizional eficace, deoarece deficiențele în ceea ce privește calitatea și raportarea datelor subminează capacitatea unei bănci de a identifica, a monitoriza și a atenua în mod corect riscurile. Capacitățile solide de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor permit, de asemenea, băncilor să își valorifice întregul potențial, inclusiv prin îmbunătățiri ale eficienței operaționale și ale competitivității.

Timp de peste un deceniu, de la publicarea principiilor Comitetului de la Basel privind agregarea și raportarea eficace a datelor referitoare la riscuri (CBSB 239), BCE a continuat să observe deficiențe de lungă durată în ceea ce privește capacitățile de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor. În 2019, băncilor li s-a reamintit necesitatea de a adopta o abordare holistică în ceea ce privește agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, precum și calitatea datelor, într-o scrisoare trimisă tuturor instituțiilor semnificative. Ca urmare a acestor dificultăți persistente, agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor au rămas una dintre principalele vulnerabilități în cadrul priorităților în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026. Pentru a contracara această vulnerabilitate, a fost implementată o strategie de supraveghere țintită, care include activități la fața locului și la distanță, pentru a asigura că băncile dispun de proceduri eficace de coordonare și de gestionare a riscurilor, sprijinite de o guvernanță adecvată a datelor și de controale robuste ale calității datelor.

Campania dedicată de inspecții la fața locului privind agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor a continuat, implicând aproximativ o treime din instituțiile semnificative în perioada 2022-2024. Această campanie a identificat mai multe deficiențe în domenii precum guvernanța internă, infrastructura informatică și arhitectura datelor, precum și acuratețea și integritatea datelor. Odată cu încheierea acestei campanii în anul 2024, BCE va continua să efectueze inspecții la fața locului țintite pentru a evalua capacitățile băncilor de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor în viitor.

Un moment de referință al activităților desfășurate la distanță a fost reprezentat de publicarea versiunii finale a Ghidului privind agregarea eficace a datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor în luna mai 2024, în urma unei consultări publice cu privire la proiectul de ghid. Ghidul final oferă clarificări și explicații cu privire la așteptările în materie de supraveghere privind agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, în vederea creșterii consecvenței și a simplității. Toate observațiile sunt rezumate și primesc un răspuns în sinteza reacțiilor însoțitoare. A fost efectuată o analiză țintită specifică a capacităților mai multor bănci în ceea ce privește agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, care s-a concentrat asupra responsabilităților organelor de conducere și asupra guvernanței și arhitecturii datelor. S-au constatat unele progrese în ceea ce privește atribuirea clară a responsabilităților legate de agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor în cadrul organelor de conducere și stabilirea unor politici cuprinzătoare. Cu toate acestea, au persistat deficiențe semnificative în mai multe cazuri, inclusiv un domeniu de aplicare limitat, absența unor funcții de validare complet independente sau dificultăți continue în ceea ce privește realizarea unor taxonomii integrate în materie de date. Ca urmare, șapte instituții au făcut obiectul unor decizii ale BCE de impunere a unor cerințe calitative în vederea soluționării deficiențelor identificate. În general, autoritățile de supraveghere au intensificat presiunile asupra instituțiilor în scopul remedierii problemelor persistente la nivelul capacităților acestora de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor care nu au îndeplinit așteptările minime în materie de supraveghere.

Pe lângă această analiză țintită, autoritățile de supraveghere au efectuat evaluări specifice în contextul testărilor la stres pentru a examina calitatea datelor furnizate de entitățile supravegheate. În ultimii ani, s-au observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește calitatea datelor transmise. Cu toate acestea, unele bănci s-au confruntat cu dificultăți în îndeplinirea standardelor necesare privind calitatea datelor. În cazul în care calitatea datelor a fost considerată un semnal al unor deficiențe semnificative mai ample care au afectat agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, acest aspect s-a reflectat în evaluările SREP și în alte activități de supraveghere zilnice.

Nu în ultimul rând, BCE a desfășurat exercițiul referitor la raportul anual al administratorilor privind guvernanța și calitatea datelor.^[14] Comparativ cu exercițiul-pilot desfășurat în 2023, s-a constatat că membrii conducerii de nivel superior ai băncilor erau mai conștienți de aspectele pertinente referitoare la guvernanța și calitatea datelor. Acestea fiind spuse, au persistat unele deficiențe majore. De exemplu, în ceea ce privește raportarea financiară (FINREP) și raportarea comună (COREP), BCE a identificat erori operaționale/umane în procesul de raportare, interpretări eronate ale cerințelor de reglementare și dificultăți recurente în ceea ce privește furnizorii de programe informatice și sistemele informatice.

1.2.3.3 Expuneri semnificative la factorii determinanți ai schimbărilor climatice reprezentați de riscurile fizice și cele de tranziție

Capacitatea băncilor de a gestiona în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu rămâne o prioritate pe agenda de supraveghere, având în vedere intensificarea riscurilor fizice și de tranziție, faptul că băncile nu integrează încă pe deplin riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în cadrele lor de gestionare a riscurilor și de guvernanță, precum și noile cerințe care decurg din noul pachet bancar intrat în vigoare în 2025.^[15] În plus, analizele preliminare ale BCE arată că, la sfârșitul anului 2023, aproximativ 90% dintre entitățile supravegheate considerau că riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu ale acestora erau semnificative.^[16]

În acest context, în noiembrie 2023 BCE a anunțat^[17] că a început să emită decizii de supraveghere cu caracter obligatoriu, inclusiv eventuala impunere de penalități cu titlu cominatoriu, în cazul în care băncile nu îndeplinesc cerințele privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în termenele stabilite în aceste decizii. Aceste decizii au fost emise după ce BCE a comunicat băncilor că va monitoriza atent trei etape de referință stabilite în urma rezultatului analizei tematice privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu din 2022 și, dacă este necesar, că va adopta măsuri de executare pentru a contracara riscurile care nu sunt acoperite în mod corespunzător.

În momentul în care prima dintre cele trei etape de referință nu a fost atinsă, BCE a emis, în 2023 și la începutul anului 2024, 28 de decizii cu caracter obligatoriu privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, 22 dintre acestea implicând posibila impunere de penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care băncile nu îndeplinesc cerințele stabilite în aceste decizii. Până la această primă etapă de referință, se estima că băncile vor dispune de o evaluare solidă și cuprinzătoare a caracterului semnificativ, precum și de o analiză a mediului de afaceri.

Deși majoritatea entităților supravegheate respective au îndeplinit între timp cerințele stabilite în aceste decizii privind evaluarea caracterului semnificativ și analiza mediului de afaceri, procesul de stabilire a posibilității de a aplica în final penalități cu titlu cominatoriu^[18] era încă în desfășurare la sfârșitul anului 2024 pentru un număr mic de astfel de entități.

Pentru sfârșitul anului 2023 a fost stabilită o a doua etapă de referință privind integrarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în cadrele de guvernanță, strategie și gestionare a riscurilor ale instituțiilor. În cursul anului 2024, BCE a emis noi decizii de supraveghere obligatorii, inclusiv posibila impunere de penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care băncile nu ar respectă cerințele prevăzute în aceste decizii. Aceste decizii cu caracter obligatoriu s-au aplicat unui număr de nouă entități supravegheate care nu dispuneau de elementele fundamentale pentru o gestionare adecvată a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, după expirarea datei pentru această etapă de referință.

În 2025, BCE va continua să monitorizeze atent progresele băncilor și, dacă este necesar, va lua măsuri similare de executare după cea de-a treia etapă de referință din decembrie 2024. Ulterior acestei etape de referință, se așteaptă ca băncile să dispună de procese solide de gestionare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, care să includă integrarea deplină a acestor riscuri în procesul lor de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP) și în testările la stres.

În anul 2024, BCE a efectuat un exercițiu de colectare de date privind schimbările climatice ca parte a analizei „Pregătiți pentru 55” a scenariilor privind riscurile financiare asociate schimbărilor climatice la nivel de sistem, pe care Comisia Europeană a solicitat autorităților europene de supraveghere, BCE și Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) să îl desfășoare în comun pentru a evalua reziliența sistemului financiar al UE la șocurile climatice și macrofinanciare în conformitate cu pachetul de reforme „Pregătiți pentru 55”. Acest exercițiu de colectare de date nu numai că a furnizat informații pentru exercițiul „Pregătiți pentru 55”, ci a contribuit și la evaluarea progreselor înregistrate de bănci în ceea ce privește atât gestionarea riscurilor climatice ulterior testării la stres privind riscurile financiare asociate schimbărilor climatice din 2022 care a fost efectuată de BCE, cât și adoptarea de bune practici pentru testarea la stres privind schimbările climatice. Evaluarea de către BCE a raportărilor de date privind schimbările climatice s-a axat pe capacitatea băncilor de a colecta și a calcula datele legate de schimbările climatice, precum intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră ale debitorilor lor și ratingurile certificatelor de performanță energetică pentru garanțiile aflate la baza creditelor ipotecare. Deși băncile înregistrează unele progrese, exercițiul a identificat deficiențe în ceea ce privește capacitatea multor bănci de a raporta în mod explicit date relevante din perspectiva schimbărilor climatice. Cu toate acestea, unele bănci au reușit să demonstreze că depășirea acestei lacune în materie de date este fezabilă. După publicarea rezultatelor evaluării, băncile au primit rapoarte privind rezultatele individuale în legătură cu capacitățile lor referitoare la datele privind schimbările climatice, inclusiv comparații cu instituțiile similare și rezultatele testării la stres cu privire la riscurile legate de schimbările climatice din 2022 pentru un anumit set de indicatori relevanți din perspectiva schimbărilor climatice.

1.2.4 Prioritatea 3: noi progrese în ceea ce privește transformarea digitală și elaborarea unor cadre robuste de reziliență operațională

1.2.4.1 Strategii de transformare digitală

Digitalizarea serviciilor financiare reprezintă o tendință structurală, cu impact asupra mediului concurențial în care își desfășoară activitatea băncile europene. Aceasta nu numai că afectează profilurile lor de risc, inclusiv strategiile lor pe termen mai lung, ci poate avea și implicații profunde pentru riscurile operaționale și cele financiare ale băncilor. Trebuie acordată o atenție sporită în materie de supraveghere abordării dificultăților legate de digitalizare, riscurilor asociate și capacităților de coordonare și de gestionare a riscurilor ale organelor de conducere.

În 2024, activitățile la distanță, inclusiv analize țintite ale activităților de digitalizare ale băncilor, au fost desfășurate la nivelul a 21 de entități supravegheate. Rezultatele acestor activități au oferit BCE informații valoroase cu privire la riscurile legate de digitalizare și o ajută să își perfecționeze în consecință instrumentele și metodologiile de evaluare. Pe lângă rezultatele altor activități întreprinse în ultimii ani, aceste rezultate au fost incluse în raportul intitulat „Digitalisation: key assessment criteria and collection of sound practices”, publicat în iulie 2024. Acest raport ajută entitățile supravegheate să înțeleagă modul în care sunt evaluate riscurile legate de digitalizare și modul de elaborare a unor practici solide din perspectiva supravegherii.

Decizia privind digitalizarea proceselor reprezintă o decizie strategică proprie a unei bănci, care poate avea un impact relevant asupra profitabilității sale viitoare, dar și asupra riscurilor asociate. Exercițiul periodic pe termen scurt derulat de BCE a fost utilizat în plus pentru a colecta date privind progresele băncilor în ceea ce privește transformarea digitală, reflectând evoluțiile activităților de digitalizare ale băncilor, cooperarea lor cu entitățile FinTech și cazurile de utilizare a tehnologiei de către acestea. Aceste date au fost, de asemenea, valorificate pentru a contribui la raportul privind digitalizarea, menționat anterior.

Totodată, în anul 2024 BCE a continuat să contribuie activ la discuțiile pe teme de politici în cadrul grupurilor de lucru europene și internaționale. Aceste activități au inclus contribuția în materie de reglementare la punerea în aplicare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor^[19] și a Legii privind inteligența artificială^[20].

1.2.4.2 Cadrele privind reziliența operațională, riscurile generate de terți și riscul cibernetic

Reziliența operațională reprezintă capacitatea unei bănci de a-și desfășura operațiunile critice chiar și în cazul unei perturbări operaționale sau al unei situații de dificultate. Prin urmare, aceasta reprezintă o prioritate majoră în materie de supraveghere, având în vedere posibilul impact pe care l-ar putea avea asupra activităților bancare critice la nivelul piețelor financiare în general și al economiei în ansamblu.

Anul 2024 a înregistrat o nouă creștere semnificativă a atacurilor cibernetice care vizează furnizorii terți, întrucât incidentele cibernetice semnificative raportate în această categorie au crescut cu aproximativ 50% și au reprezentat aproape o treime din totalul incidentelor cibernetice semnificative. Băncile au început să se bazeze într-o măsură tot mai mare, uneori chiar esențială, pe serviciile furnizorilor terți. În plus, amenințarea atacurilor cibernetice sponsorizate de state a rămas ridicată. Prin urmare, reziliența operațională a constituit un punct de interes special pentru băncile aflate sub supravegherea directă a BCE.

BCE a desfășurat o serie de activități de supraveghere la distanță și la fața locului cu privire la riscul informatic și cel cibernetic în 2024 și a publicat rezultatele și observațiile principale în ediția Supervision Newsletter din noiembrie 2024. Analiza țintită a rezilienței cibernetice a fost extinsă pentru a include un al doilea grup de instituții semnificative cu scopul de a evalua principalele măsuri de securitate cibernetică ale acestora. BCE a extins, de asemenea, analiza țintită a externalizării pentru a include o a doua serie de instituții semnificative.

BCE a participat, de asemenea, la un exercițiu de coordonare transfrontalieră a grupului de experți în cibernetică din cadrul G7, menit să consolideze cadrele de criză și de gestionare în caz de incidente cibernetice.

Totodată, BCE a efectuat un test privind reziliența cibernetică pentru a testa procesele interne de comunicare, coordonare și escaladare ale BCE și ale mai multor autorități naționale competente, în eventualitatea unui atac cibernetic asupra mai multor entități supravegheate. Acest exercițiu a fost unul intern, fără implicarea sectorului.

Actul legislativ privind reziliența operațională digitală^[21] sprijină eforturile UE de a asigura reziliența operațională a sectorului financiar și urmărește să consolideze și să optimizeze cerințele pentru gestionarea riscurilor privind tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). În anul 2024, BCE și-a ajustat cadrul de supraveghere pentru a asigura respectarea deplină a cerințelor prevăzute în actul legislativ, de exemplu prin adaptarea cadrului de raportare a incidentelor cibernetice și a registrului de externalizare. În plus, BCE s-a pregătit pentru teste de penetrare efectuate în funcție de tipurile de amenințări, valorificând cadrul european pentru atacurile etice bazate pe informații operative privind amenințările (TIBER-EU).

1.2.4.3 Testarea la stres privind reziliența cibernetică 2024

Testarea la stres din 2024 s-a axat pe reziliența cibernetică și a evaluat răspunsurile băncilor la un incident de securitate cibernetică fictiv. Testarea a implicat 109 bănci și concluziile aferente au fost incluse în SREP 2024. Aceasta a utilizat un scenariu cu impact asupra sistemelor de bază ale băncilor. Toate băncile și-au testat capacitățile de răspuns și de redresare și și-au pus la dispoziție documentația, 28 de bănci făcând obiectul unei evaluări aprofundate care a inclus o testare a redresării sistemelor informatice și evaluări la fața locului. Băncile au fost testate din perspectiva planurilor lor de răspuns la situații de criză, a comunicării cu părțile interesate, a analizelor serviciilor și a măsurilor de atenuare. Au fost evaluate capacitățile de redresare în ceea ce privește restaurarea datelor, colaborarea cu părțile terțe și viitoarele îmbunătățiri ale rezilienței. BCE va continua să colaboreze cu băncile pentru consolidarea rezilienței cibernetice a acestora, axându-se pe continuitatea activității, comunicare și planurile de redresare. Se așteaptă ca băncile să îndeplinească obiectivele de redresare, să evalueze dependențele de părți terțe și să estimeze mai bine pierderile cauzate de atacurile cibernetice.

1.3 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.3.1 Supravegherea la distanță și reforma procesului de supraveghere și evaluare

Supravegherea directă a instituțiilor de credit se axează pe identificarea și contracararea riscurilor pentru a asigura menținerea rezilienței băncilor și gestionarea eficace a acestora într-un mediu tot mai complex. În mod similar, abordarea în materie de supraveghere trebuie să se adapteze unui mediu în schimbare pentru a proteja stabilitatea financiară.

În cadrul mandatului BCE de menținere a siguranței și a solidității băncilor, asigurarea unei reziliențe sporite a sectorului bancar înseamnă adoptarea unei abordări armonizate și agile, care să evite fragmentarea.

În acest context, Consiliul de supraveghere al BCE a decis să își reformeze procesul de supraveghere și evaluare astfel încât activitățile sale de supraveghere să devină mai eficiente, mai eficace și mai incisive, concomitent cu angajamentul de a-și adapta și armoniza propriile metodologii de evaluare în scopul supravegherii. Prin urmare, BCE a solicitat o evaluare de către experți independenți^[22] a SREP. Reforma SREP a luat în considerare concluziile acestei evaluări independente efectuate de experți și a fost introdusă treptat începând din 2024.

SREP reformat va garanta același nivel de control în scopuri de supraveghere, însă cu un calendar mai raționalizat, cu procese interne optimizate și, prin urmare, cu acțiuni mai precise, ceea ce va conduce la sporirea eficacității acestui proces.

Se anticipează că acesta va fi pus în aplicare integral până în 2026.

Principalele obiective^[23] ale reformei SREP sunt prezentate în continuare.

• Axarea evaluării riscurilor pe anumite aspecte: sporirea flexibilității acordate autorităților de supraveghere în ceea ce privește prioritizarea și concentrarea evaluărilor acestora asupra riscurilor principale pe o anumită perioadă multianuală. Autoritățile de supraveghere vor utiliza o strategie de evaluare multianuală, care le va permite să efectueze o analiză aprofundată a tuturor riscurilor relevante pe parcursul unei perioade multianuale, în loc să evalueze fiecare risc individual în fiecare an. Această abordare flexibilă va permite echipelor comune de supraveghere să aloce resursele într-un mod mai eficient.
• O mai bună integrare a activităților de supraveghere: consolidarea integrării planificării inspecțiilor la fața locului, a analizelor foarte aprofundate și a analizelor tematice orizontale pentru a oferi o perspectivă structurată și cuprinzătoare asupra riscurilor cu care se confruntă băncile. Prin îmbunătățirea procesului de planificare a activităților de supraveghere, sinergiile sunt maximizate, iar băncile înțeleg mai bine prioritățile în materie de supraveghere.
• Utilizarea întregului set de instrumente de supraveghere: asigurarea unei escaladări^[24] mai eficace și mai prompte în momentul în care deficiențele nu sunt remediate imediat. Printre acestea se numără cerințe calitative obligatorii și măsuri de executare și de sancționare, dacă este necesar.
• Îmbunătățirea comunicării: raționalizarea rezultatelor SREP, cu accent exclusiv pe principalele riscuri și așteptările în materie de supraveghere. În cazul în care evaluările nu indică modificări semnificative ale profilului de risc al băncii, deciziile SREP pot fi actualizate cu o frecvență mai mică decât cea anuală.
• Creșterea stabilității metodologiilor: simplificarea metodologiilor de supraveghere și îmbunătățirea stabilității acestora, permițând astfel autorităților de supraveghere să se concentreze asupra noilor probleme și asupra riscurilor emergente. Un exemplu în acest sens îl constituie revizuirea metodologiei aferente cerinței de capital din Pilonul 2, care urmărește să facă abordarea mai intuitivă și să reducă complexitatea procedurală. În același timp, această abordare revizuită vizează sporirea robusteții prin asigurarea faptului că cerința de capital din Pilonul 2 rămâne ancorată în evaluările riguroase ale riscurilor în materie de supraveghere efectuate în cadrul SREP și se axează pe riscurile care nu sunt deja acoperite în cadrul Pilonului 1, asigurând astfel faptul că riscurile nu sunt luate în calcul de două ori.
• O mai bună utilizare a sistemelor informatice și a analizei datelor: agenda digitală a BCE prevede investiții în sistemele informatice și în analizele de date în perioada 2024-2028, încorporarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială generativă, cu scopul de a sprijini autoritățile de supraveghere în activitățile lor de rutină pentru a îmbunătăți eficiența, accesul la date, analiza riscurilor, consecvența procesului decizional și colaborarea în ansamblu.

Aceste modificări vizează optimizarea supravegherii bancare europene, făcând ca procesele să fie mai țintite, mai eficiente, mai previzibile și mai transparente. SREP va fi raționalizat și mai bine aliniat la supravegherea în timp real, permițând astfel răspunsuri mai rapide și mai eficace la riscurile emergente. Prin încurajarea unei culturi a supravegherii care să acorde prioritate vulnerabilităților semnificative și să promoveze măsuri prompte și decisive, aceste îmbunătățiri sunt menite să consolideze eficiența și consecvența practicilor de supraveghere.

1.3.1.1 Abordarea bazată pe riscuri

În anul 2024, BCE a continuat să își implementeze cadrul de toleranță la risc, în vigoare din 2023, și, implicit, a introdus mai multe caracteristici bazate pe riscuri și o flexibilitate sporită în diferite domenii ale metodologiei de supraveghere. Cadrul de toleranță la risc permite autorităților de supraveghere să acorde prioritate domeniilor de risc critice, permițând o supraveghere incisivă acolo unde este cel mai necesar și utilizând întregul set de instrumente de supraveghere în cazurile în care băncile nu îndeplinesc așteptările în materie de supraveghere ale BCE.

Cadrul de toleranță la risc facilitează transpunerea priorităților în materie de supraveghere în planificarea strategică și în supravegherea zilnică. În acest scop, BCE combină orientările de tip descendent (top-down) ale Consiliului de supraveghere cu privire la riscurile și vulnerabilitățile prioritizate cu evaluări de tip ascendent (bottom-up) ale relevanței pentru fiecare bancă. Evaluările de tip ascendent completează în mod eficace orientările de tip descendent, întrucât unele entități supravegheate tratează aspecte specifice instituției care afectează nivelurile de toleranță la risc stabilite pentru diverse riscuri și, implicit, și aspectele vizate de procesul de supraveghere.

Cadrul de toleranță la risc este utilizat ca instrument de către ECS și de autoritățile de supraveghere orizontale pentru a-și prioritiza activitățile și, prin urmare, pentru a-și concentra într-o mai mare măsură atenția asupra principalelor riscuri în materie de supraveghere. Aceasta oferă ECS mai multă flexibilitate în ceea ce privește abordarea riscurilor noi și emergente.

1.3.1.2 Principiul proporționalității

Activitățile desfășurate de ECS respectă principiul proporționalității, mai exact intensitatea supravegherii depinde de dimensiunea, importanța sistemică, riscul și complexitatea fiecărei instituții semnificative. Prin urmare, ECS care supraveghează instituții semnificative mai mari și cu un grad de risc mai ridicat planifică, în medie, un număr mai mare de activități.

Numărul activităților desfășurate în 2024 a fost marginal inferior celui planificat inițial la începutul anului. Acest lucru se datorează cu precădere anulării unui număr mic de sarcini administrative pe parcursul anului, evoluție care corespunde anilor precedenți.

1.3.1.3 Planificarea și activitățile în materie de supraveghere

Procesul de planificare a activităților de supraveghere urmează o abordare consecventă și integrată în funcție de care prioritățile în materie de supraveghere orientează planificarea activităților orizontale, a inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne, precum și a altor activități de supraveghere.

Pentru a asigura o supraveghere eficace, diferitele compartimente ale BCE colaborează îndeaproape la planificarea activităților lor, ținând seama în mod corespunzător de prioritățile în materie de supraveghere, de riscurile specifice băncilor și de cadrul de toleranță la risc. Această planificare implică selectarea unor eșantioane de entități supravegheate care urmează să participe la aceste activități orizontale și inspecții la fața locului. Similar anilor precedenți, inspecțiile la fața locului au fost abordate sub formă de campanie (Secțiunea 1.3.5). Rezultatul procesului respectiv este reflectat în planificarea activității efectuată de fiecare ECS pentru entitatea sa supravegheată. Având în vedere că această planificare reprezintă o parte importantă a comunicării între ECS și entitatea supravegheată, un plan de activitate simplificat, care descrie activitățile de supraveghere ce justifică implicarea sau contribuția entității supravegheate, este, de asemenea, comunicat acestor bănci.

Pe baza principiului proporționalității, planurile de activități la distanță includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP), (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ) și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare planificarea activității la caracteristicile specifice ale grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă).

1.3.1.4 Măsuri de supraveghere

Măsurile de supraveghere^[25] reprezintă unul dintre principalele rezultate ale activităților de supraveghere periodice desfășurate la fața locului și la distanță. Acestea stabilesc măsurile detaliate care trebuie adoptate de entitățile supravegheate în vederea remedierii deficiențelor. ECS sunt responsabile de monitorizarea implementării eficace și în timp util a acestor măsuri. În anul 2024, cel mai important factor determinant al măsurilor de supraveghere a fost reprezentat de activitățile la fața locului, inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne (efectuate în cea mai mare parte la fața locului) reprezentând 55% din totalul măsurilor. La fel ca în 2023, cele mai multe măsuri de supraveghere noi (40%) au vizat riscul de credit (Graficul 1).

Graficul 1

Măsuri de supraveghere

a) Numărul de măsuri înregistrate în fiecare an

b) Măsuri în funcție de activitate	c) Măsuri în funcție de categoria de risc

1.3.1.5 Analiza orizontală SREP

La data de 17 decembrie 2024, BCE a publicat rezultatele SREP 2024. Acestea au inclus evoluții ale scorurilor SREP și ale cerințelor și orientărilor privind capitalul din Pilonul 2, precum și o analiză a anumitor domenii de risc. Cu acordul instituțiilor semnificative relevante, BCE a pus la dispoziție cerințele de capital din Pilonul 2 specifice băncilor pentru anul 2025 aplicabile, inclusiv cele utilizate pentru contracararea riscului efectului de levier excesiv.

Scorul general SREP a rămas stabil la 2,6, 11% dintre bănci consemnând o deteriorare a scorurilor lor, iar 15% dintre bănci obținând un scor mai bun. Cerințele și orientările globale de capital au crescut ușor la 15,6% din activele ponderate în funcție de risc (față de 15,5% în 2023), în timp ce mediana cerințelor de capital din Pilonul 2 s-a situat la 2,2%, nivel, de asemenea, stabil comparativ cu anul 2023.

SREP 2024 a demonstrat că, în ansamblu, băncile aflate sub supraveghere bancară europeană au continuat să manifeste reziliență, cu poziții solide de capital și de lichiditate. Privind în perspectivă, băncile vor trebui să se adapteze la un mediu în schimbare. Prin urmare, băncile trebuie să rămână vigilente și prudente pentru a-și putea desfășura în continuare operațiunile. Nivelurile lor actuale bune de profitabilitate le oferă posibilitatea de a-și consolida reziliența.

1.3.2 Supravegherea băncilor din afara UE

În anul 2024, BCE a supravegheat 14 filiale ale băncilor din afara UE situate în zona euro, care dețin împreună active totale în valoare de 1 800 de miliarde EUR (7% din totalul activelor din cadrul Supravegherii bancare a BCE), cu o valoare combinată a portofoliului de tranzacționare de 780 de miliarde EUR (21% din totalul activelor financiare destinate tranzacționării din cadrul Supravegherii bancare a BCE) și active în custodie însumând 15 500 de miliarde EUR (37% din totalul activelor deținute în custodie în cadrul Supravegherii bancare a BCE) începând cu trimestrul III 2024.

Activitățile de supraveghere pentru filialele băncilor din afara UE au fost influențate în mare măsură de prioritățile în materie de supraveghere ale BCE pentru perioada 2023-2025. În plus, BCE a pus în aplicare mai multe inițiative specifice, inclusiv monitorizarea executării planurilor de punere în aplicare, elaborate ca răspuns la cartografierea compartimentelor de tranzacționare (Caseta 2 din Raportul anual 2023 al BCE privind activitățile de supraveghere), precum și o serie de analize foarte aprofundate privind controalele efectuate la nivelul activităților bancare de investiții și corporative și la nivelul traderilor, menite să răspundă preocupărilor tot mai mari în domenii esențiale, precum tranzacționarea și creditarea.

BCE a colaborat, de asemenea, cu filiale ale băncilor din afara UE cu privire la implicațiile articolului 21c din Directiva privind cerințele de capital VI (în vigoare de la 11 ianuarie 2027), care va impune ca grupurile din țări terțe să înființeze o prezență fizică în UE pentru activități care implică atragerea de depozite și acordarea de împrumuturi și garanții. Aceste cerințe ar putea afecta semnificativ modelele de evidență contabilă pentru creditarea filialelor băncilor din afara UE. O dificultate suplimentară în materie de supraveghere a filialelor băncilor din afara UE constă în faptul că acestea sunt deținute integral de entitățile-mamă ale acestora, ale căror strategii și politici interne nu sunt întotdeauna în conformitate cu normele UE sau cu așteptările în materie de supraveghere ale BCE. În acest sens, autoritățile de supraveghere trebuie să țină cont de aceste provocări și diferențe, asigurând totodată respectarea deplină a cerințelor standard. În acest context, BCE și-a intensificat, de asemenea, schimburile bilaterale periodice cu autorități de supraveghere bancară din afara Europei responsabile de monitorizarea băncilor din afara UE, precum Rezervele Federale ale SUA și Autoritatea de reglementare prudențială din Regatul Unit.

1.3.3 Supravegherea entităților cu activități în Rusia

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, BCE s-a angajat într-un dialog activ cu cele câteva entități supravegheate active pe piața din Rusia, a adoptat o serie de măsuri specifice acolo unde era relevant și a monitorizat îndeaproape situația. Pe parcursul anului 2024, băncile au continuat să își reducă activitățile și să adopte strategii de ieșire și de lichidare. În ansamblu, instituțiile semnificative și-au redus expunerile față de Rusia cu 5,6% între sfârșitul anului 2023 și trimestrul III 2024,^[26] diminuându-și astfel treptat nivelurile de expunere de la declanșarea războiului.

După caz, BCE a adoptat măsuri pentru a soluționa situația anumitor instituții semnificative în vederea diminuării riscurilor operaționale, reputaționale, de conformitate și financiare asociate activităților desfășurate în Rusia. Unele dintre aceste măsuri au implicat restricții privind creditarea și atragerea de depozite în Rusia, precum și plasarea de fonduri la instituții financiare cu sediul în Rusia. De asemenea, BCE anticipează o reducere a operațiunilor de plată din Rusia și a împrumuturilor transfrontaliere derulate cu clienți cu domiciliul în Rusia.

Instituțiile mai puțin semnificative au adoptat diferite strategii de reducere a expunerilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul instituțiilor semnificative. Mai multe instituții mai puțin semnificative și-au închis filialele din Rusia, și-au redus expunerea din bilanț și au restrâns tranzacțiile financiare legate de piața rusă. În unele cazuri, instituțiile mai puțin semnificative s-au retras complet de pe piața din Rusia prin lichidarea operațiunilor și renunțarea la autorizațiile bancare. În foarte puține cazuri, sancțiunile internaționale au afectat sever instituțiile mai puțin semnificative aflate în proprietatea Rusiei, obligându-le efectiv să iasă de pe piață.

În contextul escaladării tensiunilor cu Rusia, infrastructurile piețelor financiare cu autorizație bancară rămân în mod inerent vulnerabile la riscuri geopolitice. Printre aceste riscuri se numără dificultățile juridice și de conformitate legate de sancțiunile internaționale împotriva Rusiei. Pentru a face față peisajului complex și în continuă evoluție al finanțelor internaționale și al tensiunilor geopolitice, infrastructurile piețelor financiare trebuie să continue să se adapteze și să aplice strategii solide de reducere a riscurilor, în timp ce autoritățile de supraveghere trebuie să monitorizeze atent acest proces.

1.3.4 Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare

Revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare este o componentă esențială a cadrului Basel III revizuit. Aceasta constă într-o revizuire majoră a cerințelor de capital din Pilonul 1 pentru riscul de piață, care se bazează pe învățămintele desprinse în urma marii crize financiare din 2007-2008 și vizează reducerea probabilității și impactului unor evenimente similare în viitor. Mai exact, aceasta introduce norme mai stricte pentru clasificarea activelor din interiorul sau din afara portofoliului de tranzacționare, o abordare standardizată alternativă, care este mai sensibilă la riscuri, dar și mai complexă decât actuala abordare standardizată, precum și cerințe suplimentare pentru utilizarea modelelor interne.

În anul 2024, BCE a efectuat o analiză țintită la distanță și mai multe inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne pe această temă. Analiza țintită a abordării standardizate alternative a evaluat gradul de pregătire a unui eșantion de 30 de bănci, selectat în funcție de riscuri. Aceasta a concluzionat că, întrucât raportarea în cadrul acestei abordări a început în 2021, băncile au înregistrat progrese rezonabile în ceea ce privește pregătirea și punerea în aplicare a acestei noi abordări privind cerințele de capital. În acest context, au fost identificate deficiențe pe plan mai tehnic, precum și în cadrul evaluării independente și al încorporării în raportarea de gestiune a abordării standardizate alternative utilizate în contextul revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare.

În plus, unele dintre inspecțiile la fața locului care evaluează punerea în aplicare a abordării standardizate alternative au identificat deficiențe specifice băncilor în calculele aflate la baza acesteia, în procesele operaționale și în gestionarea datelor, precum și în implicarea celei de-a doua și celei de-a treia linii de apărare. Primele două inspecții la fața locului privind abordarea standardizată alternativă au avut loc în 2023, fiind urmate de o altă inspecție la fața locului în 2024. Cinci sunt planificate ca parte a Programului de supraveghere prudențială pentru 2025.

În 2024, în urma solicitărilor băncilor de a utiliza abordarea alternativă privind modelele interne, BCE a finalizat trei investigații privind modelele interne pentru a pregăti deciziile de supraveghere respective. Principalele constatări sunt descrise în Secțiunea 1.3.5.2.

La data de 24 iulie 2024, Comisia Europeană a adoptat un act delegat prin care amâna cu un an (până la 1 ianuarie 2026) data aplicării în UE a revizuirii fundamentale a standardelor privind portofoliul de tranzacționare conform acordului Basel III pentru calcularea de către bănci a cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață. Implicarea continuă în materie de supraveghere în acest domeniu, inclusiv monitorizarea de către ECS, va asigura implementarea fără sincope a revizuirii fundamentale a portofoliului de tranzacționare.

1.3.5 Supravegherea la fața locului

În conformitate cu Regulamentul privind MUS^[27], monitorizarea de către BCE a entităților sale supravegheate se realizează atât prin supraveghere la distanță, cât și prin supraveghere la fața locului, combinarea acestor modalități având scopul de a asigura o analiză detaliată și aprofundată a operațiunilor entităților sale supravegheate. Supravegherea la fața locului se efectuează prin inspecții la fața locului, care sunt investigații aprofundate ale riscurilor, ale controalelor și guvernanței riscurilor, sau prin investigații privind modelele interne, care reprezintă evaluări aprofundate ale modelelor interne utilizate pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii, în special în ceea ce privește metodologiile, caracterul economic adecvat, riscul, precum și controlul și guvernanța riscurilor.

În 2024, au fost lansate 165 de inspecții la fața locului și 78 de investigații privind modelele interne pentru instituțiile semnificative. Similar trendului din anii precedenți, majoritatea inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne au fost efectuate pe baza unor modalități de lucru hibride. În plus, BCE a efectuat o evaluare cuprinzătoare a portofoliilor de finanțare prin îndatorare pentru o serie de bănci,^[28] care va contribui la îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate împrumuturilor cu efect de levier.

Inspecțiile la fața locului derulate în 2024 au acoperit domenii precum riscul de credit, guvernanța, riscul informatic, riscul de rată a dobânzii și riscul de marjă de credit din portofoliul bancar, unele dintre inspecții acoperind și riscul de lichiditate, modelul de afaceri și profitabilitatea, lichiditatea și riscul de finanțare, adecvarea capitalului, riscul de piață și riscul operațional. Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu au fost evaluate atât prin inspecții la fața locului specifice, cât și în cadrul inspecțiilor efectuate în alte domenii de risc, în special riscul de credit.

Investigațiile privind modelele interne efectuate în 2024 au acoperit domenii precum punerea în aplicare a celor mai recente standarde și ghiduri ale Autorității bancare europene (ABE), revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare și remedierea obligațiilor legate de investigațiile privind modelele interne desfășurate anterior.

Graficul 2

Inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne lansate în 2022, 2023 și 2024

(număr de investigații)

1.3.5.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului

În ceea ce privește riscul de credit, s-au constatat deficiențe severe în ceea ce privește capacitatea băncilor de a cuantifica în mod corespunzător pierderile anticipate din activitatea de creditare pentru creditele performante, în special în contextul incertitudinilor macroeconomice sporite. Modelele privind pierderile anticipate din activitatea de creditare nu erau adecvate pentru încorporarea de informații anticipative. Modelele pentru probabilitatea de nerambursare și pentru pierderea în caz de nerambursare au relevat deficiențe. Deși a fost identificată o gamă variată de practici, pentru o serie de bănci cadrele pentru acomodarea unor creșteri semnificative ale riscului de credit au fost considerate inadecvate în ceea ce privește transferul în timp util al creditelor către etapa 2 în temeiul IFRS 9.

Întrucât băncile au recunoscut cu o relativă lentoare deteriorarea piețelor financiare, mai ales la nivelul sectoarelor imobiliare vulnerabile, au fost inițiate numeroase constatări cu privire la conceperea și implementarea proceselor de evaluare a garanțiilor. Inspecțiile la fața locului au continuat să evidențieze deficiențe în ceea ce privește procesele de gestionare a riscurilor, strategia de risc, apetitul pentru risc și procesul de acordare a creditelor, precum și vulnerabilități în monitorizarea riscurilor și identificarea corespunzătoare a împrumuturilor restructurate și a celor în stare de nerambursare. În unele cazuri, aceste constatări au fost generate de temeri legate de cadrele de guvernanță ale băncilor care împiedică orientarea adecvată a riscurilor.

Referitor la riscul de piață, principalele vulnerabilități s-au referit la identificarea, măsurarea și gestionarea riscului de evaluare și riscului de credit al contrapartidei. Mai precis, referitor la riscul de evaluare, au fost identificate deficiențe în ceea ce privește calcularea rezervelor de reglementare și contabile deținute de instituții pentru a ține seama de incertitudinile asociate evaluării. De asemenea, au fost constatate deficiențe grave și la nivelul riscului de credit al contrapartidei, în special în ceea ce privește modelarea și validarea indicatorilor riscului de credit al contrapartidei (expunerea viitoare potențială, testările la stres), stabilirea și monitorizarea limitelor și administrarea garanțiilor.

Cu privire la riscul de lichiditate, constatările cele mai grave au vizat vulnerabilități în ceea ce privește măsurarea și monitorizarea riscurilor, inclusiv deficiențe referitoare la metodologiile de cuantificare, acuratețea și exhaustivitatea datelor, precum și vulnerabilități în conceperea scenariilor pentru testarea la stres a lichidității. Totodată, au fost constatate aspecte grave legate de raportarea în scopuri de reglementare și calcularea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate și a indicatorului de finanțare stabilă netă. Alte constatări severe au relevat un cadru organizatoric inadecvat din punctul de vedere al eficacității pentru gestionarea riscului de lichiditate, precum și inconsecvențe între planul de finanțare și strategia privind riscul de lichiditate.

Referitor la riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, majoritatea constatărilor critice au vizat vulnerabilități în ceea ce privește măsurarea și monitorizarea riscului de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, inclusiv inadecvarea metodelor de cuantificare și robustețea principalelor ipoteze de modelare, datele depășite, sistemele informatice deficitare și cadrele necorespunzătoare privind riscul modelului de afaceri. Alte constatări grave au evidențiat formalizarea insuficientă a profilului și a strategiei de gestionare a riscului de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar, precum și implicarea insuficientă a organului de gestionare a riscurilor în definirea și monitorizarea proceselor de gestionare a acestui risc.

În ceea ce privește modelul de afaceri și profitabilitatea, cele mai severe constatări au vizat cadrele, metodologiile și monitorizarea referitoare la stabilirea prețurilor produselor, care s-au axat pe o serie de inspecții la fața locului în 2024. Printre constatările grave s-au numărat vulnerabilități în alocarea veniturilor și a costurilor, în analiza factorilor determinanți ai profitabilității, precum și în ipotezele și analizele senzitivității din proiecțiile financiare ale planurilor de afaceri ale băncilor.

În legătură cu modelul de afaceri și cu profitabilitatea, inspecțiile la fața locului privind revizuirea transformării digitale a băncilor^[29] au evidențiat vulnerabilități în ceea ce privește orientarea strategică, gestionarea modificărilor și monitorizarea. Totodată, au fost identificate probleme cu privire la alocarea veniturilor și costurilor, cadrele principalilor indicatori de performanță, procesele de prognozare și de întocmire a bugetului.

Referitor la riscul legat de schimbările climatice, care reprezintă un factor determinant al altor categorii de risc existente, precum riscul modelului de afaceri sau riscul de credit, inspecțiile la fața locului au evidențiat vulnerabilități în ceea ce privește identificarea riscurilor, evaluările caracterului semnificativ, precum și monitorizarea și reflectarea riscului climatic în strategiile de afaceri ale băncilor. În plus, alte constatări grave au evidențiat deficiențe în ceea ce privește integrarea riscului legat de schimbările climatice în procesele de acordare a creditelor și în controalele interne respective.

Cu privire la guvernanța internă și temele strâns legate de aceasta, cele mai importante constatări s-au referit la (i) agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor, cauzate de cadre de guvernanță insuficient de cuprinzătoare, de arhitectura inadecvată a datelor și de infrastructura informatică, ceea ce a condus la vulnerabilități în gestionarea calității datelor; (ii) independența, domeniul de activitate și resursele pentru toate funcțiile de control intern; și (iii) activități de externalizare, inclusiv evaluări inadecvate ale riscurilor pentru procesul decizional privind externalizarea și deficiențe în gestionarea riscurilor și monitorizarea serviciilor externalizate, în special în ceea ce privește serviciile informatice. Aceste constatări au determinat autoritățile de supraveghere să considere remedierea deficiențelor la nivelul guvernanței interne drept o prioritate în materie de supraveghere.

În ceea ce privește ICAAP, cele mai grave constatări au evidențiat (i) metodologii și ipoteze interne de cuantificare inconsecvente pentru riscul de credit și riscul de piață, (ii) deficiențe în procesul de validare internă pentru metodologiile de cuantificare și (iii) metodologii inadecvate de identificare a riscurilor semnificative ca parte a procesului de identificare a riscurilor.

Referitor la calcularea capitalului reglementat (Pilonul 1), principalele constatări au vizat (i) alocarea inadecvată a ponderilor de risc pentru expuneri, ceea ce conduce la o subestimare a activelor ponderate în funcție de risc, îndeosebi pentru riscul de credit, ca urmare a alocării incorecte a claselor de expuneri și al determinării eronate a valorilor garanțiilor; și (ii) cadre de control insuficiente pentru procesul de calculare a cerințelor de capital și a fondurilor proprii.

Cu privire la riscul operațional (care nu are legătură cu riscul informatic), cele mai grave constatări s-au referit la (i) măsurarea și gestionarea riscurilor, inclusiv deficiențe în procesul de colectare a datelor privind riscul operațional, prevenirea și remedierea inadecvată a riscului în cazul evenimentelor de risc operațional și (ii) identificarea riscurilor, în special acoperirea și definirea necorespunzătoare a riscurilor operaționale semnificative.

În ceea ce privește riscul informatic, cele mai grave constatări au provenit din domeniul gestionării tehnologiei informației și a securității cibernetice, mai ales în ceea ce privește capacitățile de protecție și detectare în materie de securitate cibernetică. În același timp, inspecțiile la fața locului au continuat să identifice deficiențele legate de vulnerabilitățile cadrelor de guvernanță, ale gestionării continuității activității informatice și ale gestionării activelor informatice. Dintre constatările grave rămase, un număr considerabil au vizat operațiunile informatice ale băncilor. În plus, gestionarea riscurilor aferente terților a rămas un domeniu de interes major în materie de supraveghere,^[30] un număr semnificativ de constatări referindu-se la acordurile de externalizare a serviciilor informatice. În 2024, la fel ca în anul precedent, BCE a efectuat o inspecție specifică pentru un mare furnizor terț de servicii TIC.^[31]

În concluzie, constatările au evidențiat deficiențe semnificative la nivelul diferitelor domenii de gestionare a riscurilor din cadrul băncilor inspectate. Acestea au subliniat necesitatea unor îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește cuantificarea riscurilor, cadrele de guvernanță și controalele interne pentru a asigura un sector bancar mai robust și mai rezilient. Soluționarea acestor probleme, printre altele, va fi esențială pentru ca băncile să facă față într-un mod mai adecvat incertitudinilor viitoare, în special având în vedere persistența tensiunilor geopolitice ridicate și impactul acestora asupra perspectivelor macroeconomice.

1.3.5.2 Principalele constatări în urma investigațiilor privind modelele interne

Investigațiile privind modelele interne evaluează dacă modelele interne utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor de capital respectă cerințele juridice și de reglementare. Investigațiile privind modelele interne pot fi declanșate la cererea unei bănci (în cazul aprobărilor inițiale ale modelelor, al modificării semnificative a modelelor, al extinderii modelelor, al punerii în aplicare a acestora, al utilizării parțiale permanente sau al revenirii la abordări mai puțin sofisticate în ceea ce privește modelele) sau pot fi inițiate de BCE.

Analiza țintită a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM), încheiată în luna aprilie 2021, a reprezentat principalul efort al Supravegherii bancare a BCE în direcția armonizării tratamentului în materie de supraveghere al modelelor interne și a respectării de către acestea a normelor existente. Din acel moment, Supravegherea bancară a BCE s-a axat, în principal, pe evaluarea modificărilor modelelor solicitate de instituțiile semnificative fie pentru a se conforma noilor cerințe de reglementare care decurg, de exemplu, din analiza de reglementare a abordării bazate pe modele interne de rating („programul de reparare bazat pe ratinguri interne” al ABE), fie pentru a remedia vulnerabilitățile identificate în cadrul analizei țintite a modelelor interne. Unul dintre principalele obiective ale analizei țintite a modelelor interne a constat în reducerea variabilității nejustificate (care nu este bazată pe riscuri) a rezultatului modelelor utilizate de către instituțiile semnificative pentru calcularea cerințelor privind capitalul reglementat (Pilonul 1) și, implicit, în promovarea în continuare a încrederii în utilizarea modelelor interne.

În plus, noile standarde mai detaliate și mai stricte care rezultă din reglementările ABE și ale UE fac mai dificilă respectarea de către bănci a tuturor normelor, în special pentru portofoliile de dimensiuni mici și/sau cu date reprezentative limitate. În acest context, BCE se așteaptă ca băncile să efectueze o evaluare aprofundată a situației lor privind modelele bazate pe ratinguri interne, cu scopul de a le raționaliza. Această evaluare ar trebui să țină seama de punerea în aplicare a standardelor finale Basel III, de capacitatea operațională a băncii – și de costurile asociate – pentru implementarea sau întreținerea modelelor bazate pe ratinguri interne, precum și de caracterul adecvat al acestor modele pentru diferite portofolii (de exemplu, disponibilitatea unor date reprezentative minime).

În acest sens, peste 90% dintre investigațiile privind modelele interne din 2024 au fost declanșate de solicitările din partea băncilor de a evalua modificările modelelor, de aprobările inițiale ale modelelor sau de extinderi ale modelelor. Similar anului 2023, numărul de investigații privind modelele interne inițiate de BCE s-a situat la aproximativ 5%. De asemenea, BCE a primit și a evaluat numeroase solicitări de revenire la abordări mai puțin sofisticate, în concordanță cu inițiativele mai ample adoptate în vederea simplificării peisajelor modelelor interne descrise mai sus.

Investigațiile privind modelele interne efectuate în 2024 au evidențiat mai multe vulnerabilități, fiind identificate, în medie, 20 de constatări pentru fiecare investigație privind modelele interne, dintre care o treime erau de o severitate ridicată.^[32]

Concentrându-se pe aspectele pur procedurale ale modelelor bazate pe ratinguri interne pentru riscul de credit, aproximativ o treime dintre constatări au fost de o gravitate ridicată, circa jumătate dintre acestea vizând deficiențe ale infrastructurii informatice și ale definirii stării de nerambursare. În ceea ce privește modelarea probabilității de nerambursare și a pierderii în caz de nerambursare, aproximativ o treime dintre constatări au fost deosebit de grave. Referitor la modelarea probabilității de nerambursare, aproximativ jumătate dintre constatări au vizat cuantificarea riscurilor și calculul marjei de prudență. Cu privire la modelarea pierderii în caz de nerambursare, principalele preocupări au fost reprezentate de cuantificarea riscurilor și de structura sistemului de rating.^[33] În domeniile în care au fost înregistrate numeroase constatări grave, BCE a oferit clarificări suplimentare în versiunea revizuită a Ghidului privind modelele interne, publicată în februarie 2024.

În perioada de raportare au fost efectuate puține investigații privind riscul de piață, din cauza noilor cerințe iminente care decurg din revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare. În cursul investigațiilor privind aprobarea inițială a modelelor în conformitate cu aceste noi cerințe, principalele vulnerabilități au fost observate în cazul unora dintre elementele constitutive ale noii abordări, de exemplu evaluarea gradului de modelizare a factorilor de risc, metodele de măsurare a riscului în scenariile de stres și procesele aferente modelelor. Ca urmare a numărului scăzut de investigații privind modelele interne care au vizat riscul de credit al contrapartidei, constatările respective nu au fost grupate.

1.4 Monitorizarea și supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative de către BCE

1.4.1 Structura sectorului instituțiilor mai puțin semnificative

Numărul instituțiilor mai puțin semnificative s-a redus la 1 912 entități, la cel mai înalt nivel de consolidare, în trimestrul II 2024, comparativ cu 1 932 de instituții mai puțin semnificative la sfârșitul anului 2023. 77% dintre toate instituțiile mai puțin semnificative europene sunt situate în Germania și Austria. În 2024, majoritatea schimbărilor structurale din sectorul instituțiilor mai puțin semnificative s-au referit la fuziunile a 43 de entități, majoritatea acestora având sediul în Germania. Au fost retrase patru autorizații bancare și au fost acordate patru noi autorizații.

Deși sectorul instituțiilor mai puțin semnificative este alcătuit din modele de afaceri destul de diverse și, uneori, foarte specializate, furnizorii de credite de retail și de consum au rămas categoria predominantă, reprezentând aproximativ 60%. Aceștia sunt adesea reprezentați de bănci regionale de economii și/sau cooperatiste, multe dintre acestea fiind membre ale sistemelor instituționale de protecție și fiind situate cu precădere în Germania și Austria. În general, activitățile instituțiilor mai puțin semnificative sunt în continuare mai concentrate la nivelul anumitor regiuni și/sau produse, comparativ cu cele ale instituțiilor semnificative.

Deși numărul instituțiilor mai puțin semnificative a consemnat o scădere generală, acest sector a continuat să dețină o pondere relevantă în sectorul bancar european, reprezentând aproximativ 15,5% din totalul activelor bancare, exceptând infrastructurile pieței financiare. Ponderea activelor instituțiilor mai puțin semnificative în activele bancare totale ale țării respective înregistrează o deviație considerabilă, indicând diferențe structurale între statele membre. În Austria, Germania, Luxemburg și Malta, instituțiile mai puțin semnificative au reprezentat mai mult de o treime din activele totale deținute în sectorul bancar intern, în timp ce, în majoritatea celorlalte țări, sectorul instituțiilor mai puțin semnificative este relativ redus. De exemplu, în Belgia, Franța și Grecia, acest sector reprezintă numai 4,4%, 1,9% și, respectiv, 4,8% din totalul activelor bancare. Mai multe detalii sunt disponibile în raportul 2024 privind supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative.

Graficul 3

Clasificarea modelelor de afaceri ale instituțiilor mai puțin semnificative

(%)

1.4.2 Activități de monitorizare selectate

Majorarea rapidă a ratelor dobânzilor în 2023 a condus la o creștere semnificativă a profitabilității băncilor în 2024. Totuși, acest avans a fost însoțit de incertitudini, în special cu privire la expunerile la riscuri geopolitice și, mai ales, la expunerile la sectorul imobiliar, îndeosebi cele legate de sectorul imobiliar comercial. Creșterea ratei creditelor neperformante pentru portofoliile de credite destinate instituțiilor mai puțin semnificative la 2,5% în trimestrul II 2024, care a depășit nivelul minim înregistrat în 2023, arată că pot începe să se acumuleze riscuri. În consecință, BCE și autoritățile naționale competente au monitorizat atent evoluțiile atât la nivel sectorial, cât și la nivel de bancă în această privință. În contextul acestor incertitudini sporite, au continuat să existe preocupări cu privire la impactul potențial asupra riscului de lichiditate. Prin urmare, BCE a efectuat, împreună cu ANC, un exercițiu specific de evaluare a planurilor de finanțare pentru a evalua posibilele riscuri de lichiditate în sectorul instituțiilor mai puțin semnificative.

Având în vedere importanța sistemelor TIC, BCE a facilitat un schimb structurat între autoritățile europene de supraveghere pentru a-și prezenta abordările în ceea ce privește supravegherea riscurilor legate de tehnologia informației și comunicațiilor, care ar trebui să sprijine, de asemenea, punerea în aplicare a Actului legislativ privind reziliența operațională digitală din perspectiva reglementării. În domeniul schimbărilor climatice, BCE a organizat schimburi de informații între ANC și a continuat să le sprijine prin diseminarea de exemple de bune practici și prin furnizarea de programe de formare profesională pentru angajații lor.

1.4.3 Activități orizontale privind testarea la stres a instituțiilor mai puțin semnificative

În 2024, BCE și ANC au efectuat o monitorizare specială a analizei din 2022 a practicilor naționale pentru testarea la stres în scopul supravegherii a instituțiilor mai puțin semnificative. Aceasta a inclus o serie de ateliere privind bunele practici, metodologii și instrumente. În plus, BCE și ANC au elaborat o colecție formată din cele mai recente publicări privind testarea la stres a instituțiilor mai puțin semnificative, precum și un bilanț cantitativ al celor mai recente rezultate agregate ale testării la stres a instituțiilor mai puțin semnificative și al mai multor indicatori aferenți ai testării la stres.

Conform testărilor la stres efectuate de ANC, în ansamblu, acest bilanț a dovedit reziliența sectorului instituțiilor mai puțin semnificative. Din perspectiva metodologică, deși există numeroase similitudini la nivelul practicilor de testare la stres a instituțiilor mai puțin semnificative, există, de asemenea, diferențe, reflectând particularitățile structurilor bancare naționale la nivelul entităților supravegheate europene.

1.5 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

Coordonarea politicii macroprudențiale de către BCE în cadrul supravegherii bancare europene este esențială pentru asigurarea consecvenței și eficacității în abordarea riscurilor sistemice la nivelul zonei euro. Prin activitățile sale de monitorizare și alte funcții similare, BCE examinează măsurile adoptate de autoritățile naționale pentru a asigura că statele membre individuale și uniunea bancară în ansamblu sunt bine pregătite pentru a face față incertitudinilor economice și riscurilor la adresa stabilității financiare.

În anul 2024, BCE a purtat un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS. În acest context, similar anilor anteriori, BCE a primit și a evaluat notificări privind politica macroprudențială transmise de autoritățile naționale relevante. Aceste notificări au vizat deciziile privind stabilirea unor amortizoare anticiclice de capital, identificarea și tratarea fondurilor proprii ale instituțiilor de importanță sistemică globală (global systemically important institutions – G-SII) sau ale altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII), precum și deciziile privind alte măsuri macroprudențiale, de exemplu privind stabilirea amortizoarelor de risc sistemic și ponderi de risc mai stricte pentru expunerile băncilor la sectorul imobiliar.^[34]

În 2022 și 2023, mai multe autorități naționale au impus sau au majorat amortizoare ciclice sau structurale de capital. Această tendință a continuat și în anul 2024, având drept rezultat o situație în care toate țările din uniunea bancară au anunțat sau au pus în aplicare o formă de cerință privind amortizorul macroprudențial care poate fi eliberat, nouă țări adoptând o așa-numită „rată neutră pozitivă a amortizorului anticiclic de capital”, respectiv o rată pozitivă pentru amortizorul anticiclic de capital atunci când riscurile sistemice de natură ciclică nu sunt încă ridicate. De asemenea, autoritățile naționale au identificat 129 de alte instituții de importanță sistemică și au stabilit rate ale amortizoarelor de capital pentru băncile respective. Aceste rate ale amortizoarelor au fost în concordanță cu metodologia de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică.

Începând cu luna ianuarie 2024, BCE utilizează o metodologie revizuită de aplicare a unui prag minim pentru evaluarea amortizoarelor pentru alte instituții de importanță sistemică.^[35] Prin utilizarea mai multor categorii și a unui nivel mai ridicat al pragului minim pentru categoria cea mai înaltă, metodologia revizuită de aplicare a unui prag minim este menită să consolideze capacitatea altor instituții de importanță sistemică de a absorbi pierderile, să reducă în continuare riscul eterogenității amortizoarelor de capital aferente acestor instituții și să conducă la un tratament mai consecvent al acestora la nivelul țărilor care participă la supravegherea bancară europeană. Mai recent, astfel cum a anunțat Consiliul guvernatorilor în luna decembrie 2024, BCE și-a optimizat metodologia de aplicare a unui prag minim pentru evaluarea amortizoarelor de capital ale altor instituții de importanță sistemică notificate de autoritățile naționale, care ține acum seama și de importanța sistemică a altor instituții de importanță sistemică pentru uniunea bancară în ansamblu. Această nouă metodologie consolidată, aplicabilă de la 1 ianuarie 2025, va contracara eterogenitatea nejustificată a modului în care sunt stabilite amortizoarele pentru alte instituții de importanță sistemică și va contribui la aprofundarea integrării financiare prin reducerea disparității actuale dintre cerințele de capital pentru activitățile interne și cele transfrontaliere în cadrul uniunii bancare.^[36]

Totodată, Supravegherea bancară a BCE a participat în mod activ la mai multe domenii de activitate ale CERS. Printre acestea s-au numărat evaluările periodice ale riscurilor și vulnerabilităților din sistemul financiar al UE, activitatea sa privind implicațiile unor rate mai ridicate ale dobânzilor asupra stabilității financiare, analiza nelichidității sistemice și promovarea instrumentelor macroprudențiale pentru reziliența cibernetică,^[37] precum și activitatea sa privind vulnerabilitățile din sectorul imobiliar rezidențial și cel comercial. Această activitate a inclus, de asemenea, scenariile nefavorabile pentru exercițiul de testare la stres la nivelul UE efectuat de ABE în 2025 și exercițiul efectuat de CERS privind lichiditatea la nivel de sistem.

1.6 Riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027

Prioritățile strategice continuă să reflecte contextul actual marcat de riscuri și necesitatea remedierii la timp a constatărilor nesoluționate. În pofida bilanțurilor robuste și a profilurilor de risc ale băncilor europene pe parcursul anului 2024, persistența tensiunilor geopolitice sporite și incertitudinile asociate perspectivelor macroeconomice impun băncilor să rămână vigilente și să evalueze periodic implicațiile asupra activității, operațiunilor și profilurilor lor de risc. În același timp, având în vedere reorientarea treptată a atenției în materie de supraveghere de la identificarea riscurilor la remedierea acestora, în domenii care au făcut în trecut obiectul unui control strict în materie de supraveghere, băncilor li se va solicita să își intensifice eforturile pentru a soluționa în mod eficace deficiențele persistente.

Supravegherea bancară a BCE a efectuat ajustări țintite ale priorităților sale în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027, menținând totodată apelul adresat băncilor de a se concentra asupra unor practici prudente și solide de gestionare a riscurilor pentru a face față influențelor nefavorabile anticipate pe termen scurt și mediu. Prin urmare, prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027 se vor axa pe consolidarea rezilienței băncilor la amenințările macrofinanciare imediate și la șocurile geopolitice severe (prioritatea 1); remedierea în timp util a deficiențelor semnificative cunoscute, în special în ceea ce privește gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu și agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor (prioritatea 2); și necesitatea de a aborda provocările generate de digitalizare și de noile tehnologii (prioritatea 3). În cadrul priorității 1, se va pune un accent deosebit pe încorporarea gestionării riscurilor geopolitice în activitățile de supraveghere și în evaluarea practicilor aferente de gestionare a riscurilor ale băncilor. În plus, autoritățile de supraveghere vor desfășura și alte activități periodice și de monitorizare a măsurilor adoptate cu privire la prioritățile anterioare în materie de supraveghere, ca parte a interacțiunii lor continue cu băncile și în completarea activității privind cele trei priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027. Mai multe detalii despre prioritățile în materie de supraveghere actualizate, evaluările riscurilor aflate la baza acestora și activitățile de supraveghere conexe sunt disponibile în Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027.

Caseta 2
Riscurile geopolitice

Intensificarea tensiunilor geopolitice în ultimii ani a necesitat un control sporit. Deși impactul direct al evenimentelor geopolitice recente asupra sectorului bancar a fost până în prezent limitat, iar amenințările imediate au fost ținute sub control, este important să rămânem vigilenți și să evaluăm posibilele implicații viitoare asupra băncilor.

Riscurile geopolitice sunt definite drept „amenințarea, realizarea și escaladarea evenimentelor nefavorabile asociate cu războaie, terorism și orice tensiuni între state și actori politici care afectează desfășurarea pașnică a relațiilor internaționale”.^[38] Acestea nu sunt ușor de anticipat, provin din afara sistemului financiar și pot afecta toate categoriile tradiționale de riscuri din sectorul bancar prin intermediul a trei canale de transmisie a riscurilor: piețele financiare, economia reală și siguranța și securitatea (Figura A). Riscurile geopolitice pot conduce la creșterea aversiunii față de riscuri, ceea ce ar putea genera șocuri legate de riscul de piață și de finanțare. Un șoc macroeconomic poate declanșa riscuri sporite de credit și de profitabilitate. Riscurile la adresa canalului reprezentat de siguranță și securitate pot pune în pericol operațiunile băncilor, precum și sustenabilitatea modelelor de afaceri ale acestora.

Riscul geopolitic a constituit o prioritate esențială în materie de supraveghere pentru perioada 2024-2026 și va rămâne astfel și pentru perioada 2025-2027 (Secțiunea 1.6). Având în vedere caracterul său transversal, acest risc este contracarat printr-o varietate de inițiative în materie de supraveghere.

În primul rând, sunt necesare mecanisme solide de guvernanță pentru gestionarea riscurilor geopolitice. Prin urmare, BCE va evalua procesele de gestionare a riscurilor și cadrele privind apetitul pentru risc pe care băncile le utilizează pentru a monitoriza și a atenua riscurile geopolitice cu scopul de a contribui la conturarea opiniilor sale cu privire la așteptările în materie de supraveghere în legătură cu aceste riscuri.

În al doilea rând, riscurile geopolitice trebuie luate în considerare în contextul planificării lichidității și a capitalului. Din acest motiv, autoritățile de supraveghere evaluează instrumentele pe care băncile le utilizează pentru procesul lor de evaluare a adecvării capitalului intern și pentru cel de evaluare a adecvării lichidității interne.

În al treilea rând, riscurile geopolitice pot exacerba, de asemenea, riscul de credit prin canalul reprezentat de economia reală. Ținând cont de acest aspect, o analiză IFRS 9 a examinat modul în care băncile țin cont de riscurile noi, inclusiv de riscul geopolitic, în provizioanele lor pentru pierderile din credite.

În al patrulea rând, riscul geopolitic a reprezentat o caracteristică esențială a testării la stres la nivelul UE efectuate de ABE în 2023 și va fi, de asemenea, o componentă esențială a testării la stres la nivelul UE din 2025^[39].

În al cincilea rând, intensificarea tensiunilor geopolitice poate afecta reziliența operațională a băncilor, de exemplu prin amenințarea reprezentată de atacurile cibernetice sau prin acordurile de externalizare ale acestora. Prin urmare, băncile trebuie să dispună de cadre operaționale robuste pentru a atenua aceste amenințări, care pot fi evaluate în cadrul unor analize țintite ale acordurilor de externalizare și ale rezilienței cibernetice și au fost evaluate efectiv ca parte a testării la stres privind reziliența cibernetică desfășurată în 2024. De asemenea, au fost lansate inițiative pentru a surprinde riscurile geopolitice ale fiecărei bănci la nivel individual.

Figura A

Canalele de transmisie a tensiunilor geopolitice la nivelul mediului macrofinanciar și al băncilor

1.7 Evaluarea eficacității în materie de supraveghere

În 2024, BCE a început să analizeze modalități de evaluare sistematică a măsurii în care activitățile sale de supraveghere oferă rezultatele scontate. O evaluare holistică a eficacității în materie de supraveghere va permite BCE să evalueze mai bine în ce măsură au fost îndeplinite prioritățile sale în materie de supraveghere și dacă strategiile sale de supraveghere trebuie adaptate. Aceasta reprezintă un element esențial al asumării responsabilității în cadrul supravegherii bancare europene în ansamblu.

O supraveghere eficace le permite autorităților de supraveghere să evalueze prompt riscurile prudențiale și să identifice deficiențele semnificative, utilizându-și astfel mai eficient instrumentarul de supraveghere și competențele de reglementare pentru a asigura că băncile își remediază deficiențele în timp util. Pentru a evalua eficacitatea supravegherii, trebuie utilizată o combinație de indicatori cantitativi, informații calitative și opinii ale experților.

Evaluarea eficacității supravegherii trebuie să țină seama de faptul că rezultatele activităților de supraveghere pot: (i) să nu fie direct observabile în datele financiare sau statistice, (ii) să aibă un impact întârziat și (iii) să fie influențate de factori externi din afara sferei de influență a autorității de supraveghere. Acest lucru face indispensabilă utilizarea unor instrumente analitice adecvate, cumulate cu opiniile experților.

BCE depune eforturi pentru a fi o autoritate de supraveghere tot mai eficace și își propune să depășească obiectivul de asigurare a conformității cu cerințele de reglementare și să încurajeze entitățile sale supravegheate să remedieze deficiențele identificate. Măsurarea eficacității supravegherii nu se referă numai la înțelegerea efectelor principale ale măsurilor de supraveghere adoptate, ci și la luarea în considerare a efectelor neintenționate și a rolului pe care mediul macroeconomic îl deține în influențarea rezultatelor în materie de supraveghere. Prin urmare, evaluarea eficacității supravegherii nu se oprește la o simplă analiză a activităților de supraveghere desfășurate, ci începe prin examinarea rezultatelor concrete ale acestor activități de supraveghere. Din acest motiv, BCE se străduiește să evalueze dacă riscurile sau deficiențele identificate au fost abordate sau remediate în mod corespunzător și în timp util de entitatea supravegheată și, de asemenea, caută modalități de prevenire a apariției unor astfel de riscuri sau deficiențe în viitor.

La rândul său, acest demers ajută BCE să decidă, de exemplu, dacă o vulnerabilitate prioritară a fost abordată în mod corespunzător sau dacă strategia sa în materie de supraveghere pentru remedierea acestor vulnerabilități trebuie ajustată. Astfel, se poate elabora un program de lucru general, alături de instrumentele de supraveghere necesare, pentru a soluționa mai eficient vulnerabilitatea prioritară. Această evaluare a eficacității BCE în materie de supraveghere ar putea, de asemenea, să sprijine comunicarea sa cu părțile interesate externe, precum Parlamentul European, pentru a furniza informații în vederea unei discuții privind responsabilitatea supravegherii bancare europene în ansamblu.

2 Proceduri de autorizare, de evaluare a competenței și onorabilității, de executare și sancționare

2.1 Autorizare

2.1.1 Evaluările caracterului semnificativ, evaluările cuprinzătoare și identificarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

2.1.1.1 Evaluările caracterului semnificativ

În conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS^[40], evaluarea anuală a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ^[41] a fost încheiată în luna noiembrie 2024. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc ale caracterului semnificativ (având ca rezultat 51 de decizii privind caracterul semnificativ), care au fost efectuate în urma modificărilor aduse structurilor grupurilor.

Prin urmare, 114 instituții^[42] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 1 ianuarie 2025, cu una mai mult decât în cazul evaluării anuale precedente a caracterului semnificativ.

Evaluarea anuală pentru 2024 a condus la modificările prezentate în continuare.

În plus, ca urmare a autorizării a două firme de investiții (clasa 1) ca instituții de credit semnificative, două instituții de credit semnificative au fost adăugate unui grup semnificativ existent în 2024.

Totodată, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor grupurilor, care au afectat numărul de entități supravegheate semnificative:

Nu în ultimul rând, au avut loc modificările prezentate în continuare la nivelul structurilor grupurilor, fără a afecta numărul de entități supravegheate semnificative.

Lista entităților supravegheate este actualizată frecvent, fiind disponibilă pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

2.1.1.2 Evaluările cuprinzătoare și evaluările calității activelor

În anul 2024, BCE a finalizat trei exerciții de evaluare a calității activelor. Cele trei bănci evaluate îndeplineau, fiecare, un criteriu pentru a fi supravegheate direct de BCE: AS LHV Group din Estonia s-a numărat printre cele mai mari trei instituții de credit din statul membru, în timp ce FinecoBank S.p.A. din Italia și J.P. Morgan SE din Germania au îndeplinit criteriul dimensiunii.

În noiembrie 2024, BCE a lansat exercițiile de evaluare a calității activelor pentru trei bănci care îndeplineau criteriul dimensiunii: Raiffeisen-Holding Niederösterreich-Wien reg.Gen.m.b.H. din Austria, Wüstenrot Bausparkasse Aktiengesellschaft din Germania și LBS Landesbausparkasse Süd din Germania. Se estimează că exercițiile se vor încheia în trimestrul II 2025.

2.1.1.3 Instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat

Ca urmare a numărului mare de instituții mai puțin semnificative, precum și a diferențelor dintre acestea în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea și profilul de risc, supravegherea bancară europeană clasifică aceste instituții în funcție de impactul acestora asupra sistemului financiar și de profilul de risc al acestora. Începând din 2022, criteriile de impact și cele de risc au fost evaluate separat. Instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt stabilite o dată pe an pentru fiecare dintre țările participante la supravegherea bancară europeană. Criteriile pentru determinarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat includ: dimensiunea, importanța pentru economie, activitățile transfrontaliere, modelul de afaceri și acoperirea minimă pe țară (Caseta 1 din Raportul 2022 privind supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative).

O instituție mai puțin semnificativă care este considerată instituție mică și cu grad redus de complexitate conform Regulamentului privind cerințele de capital nu poate fi desemnată drept instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat decât dacă este cea mai mare instituție mai puțin semnificativă dintr-o jurisdicție în care toate instituțiile mai puțin semnificative sunt instituții mici și cu grad redus de complexitate.

2.1.2 Procedurile de autorizare: introducere și statistici privind notificările

În anul 2024, BCE a fost notificată cu privire la, în total, 742 de proceduri de autorizare (Tabelul 10). Aceste notificări au cuprins 15 cereri de autorizare, nouă retrageri ale autorizațiilor, 29 de expirări ale autorizațiilor, 91 de achiziții sau majorări de participații calificate, 596 de proceduri de pașaport și două autorizări ale unor societăți financiare holding. Acestea au inclus, de asemenea, autorizarea a trei firme de investiții (clasa 1) ca instituții de credit semnificative, în concordanță cu definiția mai amplă a „instituției de credit” aplicabilă din iunie 2021, în conformitate cu Directiva revizuită privind cerințele de capital (CRD V)^[43].

În 2024 au fost finalizate 133 de decizii privind procedurile de autorizare^[44]. Acestea au reprezentat 8,3% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE din 2024.

Cinci proceduri de autorizare au condus la decizii negative. De asemenea, trei cereri de autorizare și trei notificări privind achiziții sau majorări de participații calificate au fost retrase înainte de adoptarea unei decizii finale, ca urmare a unei evaluări negative.

2.1.2.1 Evoluții ale procedurilor comune

Pe ansamblu, în 2024 numărul notificărilor transmise BCE cu privire la procedurile comune referitoare la autorizare, participații calificate și retrageri ale autorizației a scăzut, comparativ cu anul anterior.

BCE a evaluat un număr mare de participații calificate și a emis decizii negative în trei proceduri, în urma preocupărilor exprimate de autoritățile de supraveghere. Una dintre aceste decizii a fost contestată în fața Comitetului administrativ de control, care a emis un aviz prin care a confirmat decizia BCE (Secțiunea 6.3.2). Mai multe proceduri referitoare la participațiile calificate au rezultat din reorganizări interne care au făcut obiectul abordării simplificate de evaluare a participațiilor calificate. Consolidarea transfrontalieră a rămas limitată în 2024, în pofida unei dinamici emergente de transformare și de consolidare activă.

În anul 2024, majoritatea procedurilor de autorizare au fost asociate înființării unor noi instituții mai puțin semnificative. Cele câteva proceduri de autorizare referitoare la instituțiile semnificative s-au datorat, în principal, necesității de a prelungi autorizațiile pentru activitățile reglementate suplimentare planificate de bănci, astfel cum se impune în unele state membre. BCE a aprobat două prelungiri ale autorizațiilor pentru activitățile legate de criptoactive desfășurate în Germania în legătură cu cerința specifică de autorizare impusă în temeiul legislației germane. În plus, a fost acordată o autorizație în temeiul cadrului de reglementare al UE pentru firmele de investiții, introdus odată cu punerea în aplicare a regulamentului și directivei privind firmele de investiții începând cu 26 iunie 2021.

Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor în luna iunie 2023 și cu aplicarea acestuia începând din decembrie 2024, instituțiile de credit din întreaga UE analizează posibilitatea de a iniția activități și servicii legate de criptoactive, astfel cum se prevede în regulament. Instituțiile de credit, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind cerințele de capital, nu necesită autorizare suplimentară în conformitate cu Regulamentul privind piețele criptoactivelor pentru serviciile și activitățile legate de criptoactive, ci fac obiectul unor cerințe de notificare.

În 2024, BCE a primit două cereri de autorizare în contextul unei reforme naționale care impunea cooperativelor de credit locale să devină instituții de credit. Unele cereri de autorizare au fost depuse de entități din țări terțe care intenționau să își extindă activitatea în UE. În aceste cazuri, evaluările s-au axat pe buna reputație a entității și pe respectarea de către aceste entități din țări terțe a normelor în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Autoritățile naționale competente (ANC) au inițiat retrageri ale autorizațiilor pentru două instituții mai puțin semnificative (din Germania și Luxemburg). Una a fost cauzată de faptul că instituția de credit dispunea de acționari inadecvați și a decis lichidarea operațiunilor, iar cealaltă, de caracterul inadecvat al acționarilor, de încălcări legate de guvernanță și de încălcări grave ale cerințelor de combatere a spălării banilor. Una dintre cele două decizii de retragere a autorizației a fost contestată în fața Comitetului administrativ de control al BCE, care a emis un aviz prin care a confirmat decizia BCE (Secțiunea 6.3.2). Ambele decizii ale BCE au fost contestate în fața Tribunalului Uniunii Europene. Procedurile sunt încă în curs.

2.1.2.2 Evoluții ale procedurilor de pașaport și ale societăților financiare holding (mixte)

În anul 2024, BCE și ANC au tratat 462 de proceduri de pașaport.

După un aflux de proceduri în 2021 și 2022 ca urmare a transpunerii CRD V, numărul de proceduri s-a stabilizat în 2023 și 2024. În anul 2024, BCE a fost notificată cu privire la două proceduri referitoare la societățile financiare holding (mixte) ale grupurilor semnificative: una solicita o aprobare, iar cealaltă o exceptare.

2.2 Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității

În anul 2024, BCE a fost notificată cu privire la un total de 1 557 de proceduri individuale de evaluare a competenței și onorabilității^[45] referitoare la instituțiile semnificative (Tabelul 11).

În 2024, 63,0% din totalul procedurilor individuale de evaluare a competenței și onorabilității au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere, iar 25,8% au vizat membri ai organului de conducere în funcția sa executivă. Celelalte proceduri individuale au implicat persoane care dețin funcții-cheie (8,9%), cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (1,6%) și funcții de conducere neexecutive suplimentare (0,7%).

Timpul mediu necesar pentru efectuarea evaluărilor competenței și onorabilității și pentru adoptarea de către BCE a unei decizii a fost redus de la 109 zile în 2023 la 97 de zile în 2024, situându-se în intervalul maxim de patru luni prevăzut la punctul 179 din Ghidul comun al ESMA și ABE privind evaluarea adecvării membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie.

2.2.1 Evoluții ale procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității

BCE a continuat să îmbunătățească eficiența deciziilor privind competența și onorabilitatea prin simplificarea proceselor (utilizând Heimdall, instrumentul său de lectură automată) și prin elaborarea și actualizarea ghidurilor și modelelor, cu un accent sporit pe diversitate și caracterul adecvat colectiv. La data de 24 aprilie 2024, BCE a organizat un seminar comun cu Institutul Universitar European din Florența pentru a sensibiliza publicul din sectorul bancar cu privire la o guvernanță și o cultură a riscurilor eficace.

BCE a utilizat criteriul de competență și onorabilitate al caracterului adecvat colectiv pentru a îmbunătăți eficacitatea consiliilor de administrație prin promovarea diversității competențelor, experienței, genului, vârstei și provenienței geografice în consiliile de administrație ale băncilor. În 2024, BCE a avut așteptări mai mari și cu privire la caracterul adecvat colectiv, concentrându-se asupra cunoștințelor de specialitate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și al riscurilor de securitate în cadrul organului de conducere în funcția sa de supraveghere.

O evaluare a caracterului adecvat poate conduce la impunerea unor dispoziții auxiliare atunci când, pe baza celor cinci criterii privind competența și onorabilitatea, anumite temeri cu privire la o persoană numită în funcție trebuie abordate. Deciziile conținând o dispoziție auxiliară au înregistrat o creștere, de la 9,5% în 2023 la 14,5% în 2024. Cele mai frecvente preocupări exprimate în evaluările competenței și onorabilității în 2024 au fost legate de experiență, conflicte de interese și caracterul adecvat colectiv. Aceasta a condus la 55 de condiții, 151 de obligații și 20 de recomandări în 2024, față de 47, 179 și, respectiv, 21 în 2023.

În cazul în care există preocupări semnificative cu privire la caracterul adecvat al unei persoane numite în funcție, BCE poate considera necesară efectuarea unei evaluări mai aprofundate și, în ultimă instanță, poate să își comunice intenția de a adopta o decizie negativă. Băncile tind apoi să retragă cererea pe parcursul dialogului în materie de supraveghere. În 2024, s-a procedat astfel în 50 de cazuri.

În anul 2024, BCE a inițiat cinci reevaluări ale unor membri ai organelor de conducere ale băncilor, în principal pe seama unor temeri legate de reputație. Totodată, a continuat să dezvolte și să promoveze instrumente informatice pentru procesarea procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității (Secțiunea 5.2.3).

2.3 Măsuri de executare și sancționare și avertizări de integritate

2.3.1 Măsuri de executare și sancționare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor de executare și sancționare depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată. Sancțiunile impuse de BCE în limitele atribuțiilor sale în materie de supraveghere și cele impuse de ANC la solicitarea BCE sunt publicate pe pagina web a BCE privind sancțiunile în materie de supraveghere.

Scopul sancțiunilor este acela de a pedepsi abaterile și de a acționa ca factor de descurajare nu numai pentru entitatea supravegheată respectivă, ci și pentru sectorul bancar în ansamblu. Măsurile de executare, precum penalitățile cu titlu cominatoriu, sunt menite să oblige entitățile supravegheate să respecte cerințele prudențiale prevăzute în deciziile sau regulamentele de supraveghere.

În 2024, BCE a tratat opt proceduri de executare și sancționare. Dintre acestea, șapte au fost proceduri de sancționare, conducând la trei decizii ale BCE^[46], iar una a fost o procedură de executare, care se afla în desfășurare la sfârșitul anului (Tabelul 12).

Totodată, BCE a emis, în același an, 13 decizii de supraveghere cu caracter obligatoriu privind riscurile legate de schimbările climatice, care au în vedere acumularea de penalități cu titlu cominatoriu pentru fiecare zi de încălcare, în cazul în care băncile nu respectă cerințele prudențiale prevăzute în aceste decizii ale BCE. Patru dintre aceste decizii conțineau cerințe prudențiale privind consolidarea procesului de identificare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu. BCE a notificat entitățile supravegheate în cauză cu privire la aceste patru decizii la începutul anului 2024, dar procedurile fuseseră inițiate în 2023. 18 decizii pe aceeași temă, care au vizat, de asemenea, acumularea de penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care băncile nu se conformează, au fost notificate entităților în 2023. Celelalte nouă decizii notificate în 2024 conțineau cerințe prudențiale privind integrarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în cadrele de guvernanță, strategie și gestionare a riscurilor ale băncilor.

Toate cele șapte proceduri de sancționare tratate în anul 2024 s-au referit la presupuse încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv decizii și regulamente ale BCE) comise de șase instituții semnificative. Patru dintre aceste proceduri au fost finalizate în 2024, trei decizii ale BCE impunând cinci sancțiuni în valoare de 15 625 000 EUR asupra a trei entități supravegheate. Prima decizie a impus două sancțiuni legate de încălcări ale cerințelor prevăzute în deciziile BCE privind modelele interne, cea de-a doua decizie a impus două sancțiuni legate de raportarea eronată a cerințelor de fonduri proprii pentru riscul valutar și riscul de credit, iar cea de-a treia decizie a impus o sancțiune referitoare la raportarea de informații inexacte privind cerințele de fonduri proprii și activele ponderate în funcție de risc pentru riscul de credit.

Procedura de executare tratată în 2024 a vizat nerespectarea de către o instituție semnificativă a deciziilor BCE prin care i se impunea să își consolideze procesul de identificare a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu până la un termen specificat în 2024. Această procedură de executare legată de guvernanță era în curs la sfârșitul anului 2024.

Graficul 4 prezintă repartizarea în funcție de natura încălcării a procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2024, precum și a procedurilor finalizate în perioada 2020-2023.

Graficul 4

Activitatea de executare și sancționare pentru fiecare tip de încălcare în perioada 2020-2024

(număr de proceduri)

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, o ANC a impus, în 2024, o sancțiune pecuniară în valoare de 97 500 EUR. Mai multe informații privind sancțiunile pecuniare impuse de ANC la solicitarea BCE sunt disponibile pe pagina web a BCE privind sancțiunile în materie de supraveghere.

Informații detaliate, inclusiv statistici cuprinzătoare privind activitățile de sancționare desfășurate de BCE și ANC în 2024 în legătură cu încălcări ale cerințelor prudențiale, vor fi prezentate în Raportul anual privind activitățile de sancționare în cadrul MUS în 2024. Raportul va fi publicat pe website-ul BCE privind supravegherea bancară în trimestrul II 2025.

2.3.2 Alte măsuri pecuniare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și în scopul exclusiv al îndeplinirii atribuțiilor sale de supraveghere, BCE exercită prerogativele de care dispun ANC în temeiul legislației naționale relevante. În această privință, în 2021 BCE a impus asupra a două instituții semnificative măsuri administrative aflate la dispoziția unei ANC conform legislației sale naționale de punere în aplicare a Directivei privind cerințele de capital. Măsurile administrative naționale impuse nu au avut caracter punitiv și au constat în plata de dobânzi în valoare de aproximativ 21,5 milioane EUR pentru încălcarea cerințelor privind limitele expunerilor mari. În urma anulării deciziilor BCE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2024, BCE, ținând seama de hotărârea Curții, a adoptat o nouă decizie de impunere a unor dobânzi în valoare de aproximativ 10,2 milioane EUR într-unul dintre aceste cazuri. În al doilea caz nu a fost adoptată o nouă decizie, întrucât entitatea încetase să existe.

2.3.3 Avertizările de integritate

În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura introducerea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE, proces cunoscut și sub denumirea „avertizare de integritate”. În consecință, BCE operează o platformă online de avertizare de integritate.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2024, BCE a primit 421 de avertizări de integritate, în creștere de la 355 în anul 2023. 124 dintre aceste avertizări s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 117 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar șapte intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

În limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, cele mai frecvente presupuse încălcări raportate s-au referit la aspecte legate de guvernanță (86%) și la calcularea fondurilor proprii și a cerințelor de capital (8%). Aspectele legate de guvernanță au vizat cu precădere gestionarea riscurilor și controalele interne, cerințele privind competența și onorabilitatea, structura organizatorică și funcțiile organelor de conducere. Repartizarea completă a acestora este prezentată în Graficul 5.

Graficul 5

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

Echipelor comune de supraveghere relevante li s-au adus la cunoștință informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate, iar acestea au adoptat decizii cu privire la măsurile de monitorizare adecvate.

Principalele măsuri de investigare adoptate în 2024 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE primite în cursul anului, sau anterior, au inclus:

• evaluări interne pe baza documentației existente (44%);
• solicitări de documente sau explicații din partea entității supravegheate (43%);
• solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (10%);
• intervievarea persoanelor acuzate (3%).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Cazuri de criză în 2024

În 2024, nicio instituție semnificativă nu a fost evaluată ca fiind în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție^[47]. În anul respectiv, contextul macroeconomic a fost favorabil băncilor, în special în ceea ce privește profitabilitatea. Cu toate acestea, privind în perspectivă, băncile vor trebui să se adapteze riscurilor geopolitice sporite, schimbărilor structurale, riscurilor legate de schimbările climatice și celor de mediu, precum și perspectivelor macroeconomice mai puțin favorabile.

3.2 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

În anul 2024, BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze strâns. Președinta Consiliului de supraveghere al BCE și președintele Comitetului unic de rezoluție au purtat discuții periodice și au vizitat împreună mai multe autorități naționale competente (ANC) și autorități naționale de rezoluție. De asemenea, au avut loc schimburi frecvente între BCE și Comitetul unic de rezoluție la nivel de conducere și la nivel de experți.

Interacțiunile periodice dintre echipele comune de supraveghere ale BCE și echipele interne de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție au continuat să reprezinte o componentă esențială a cooperării dintre cele două organizații. Cooperarea a fost deosebit de strânsă în cazul băncilor care fac obiectul cadrului de gestionare a crizelor al BCE. Acest demers a fost susținut de memorandumul de înțelegere bilateral încheiat între BCE și Comitetul unic de rezoluție privind cooperarea și schimbul de informații, precum și de memorandumul de înțelegere specific privind schimbul de date confidențiale, care a fost semnat în 2023.

BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze pe teme de interes comun legate de politici. Organizațiile s-au asigurat că au fost aliniate îndeaproape în ceea ce privește reforma cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor, din perspectiva supravegherii și a rezoluției. Totodată, BCE și Comitetul unic de rezoluție și-au continuat eforturile comune privind măsurarea și raportarea lichidității. În 2024, acestea au finalizat al doilea exercițiu anual comun privind lichiditatea, care testează gradul de pregătire a băncilor pentru situații de criză, pe baza modelului de lichiditate elaborat în comun.

În 2024, BCE și Comitetul unic de rezoluție au participat la exerciții de testare ca parte a obiectivului lor comun de evaluare a capacităților existente și de consolidare a gradului de pregătire pentru situații de criză. De asemenea, au participat la exercițiul trilateral la nivel de experți principali, care a implicat autorități de rezoluție, autorități de supraveghere, bănci centrale și ministere ale finanțelor din Statele Unite, Regatul Unit și uniunea bancară. În plus, BCE și Comitetul unic de rezoluție au participat la exercițiul de simulare a crizelor pentru țările baltice și nordice destinat testării gradului de pregătire a acestora pentru o eventuală situație de criză.

În concordanță cu cadrul de reglementare, Comitetul unic de rezoluție a fost consultat cu privire la planurile de redresare transmise BCE de către instituțiile semnificative. La rândul său, Comitetul unic de rezoluție a consultat BCE cu privire la proiecte de planuri de rezoluție și la calcularea retratărilor propuse care trebuie plătite Fondului unic de rezoluție de către instituțiile semnificative, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție.

3.3 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între ANC relevantă și BCE. Deși responsabilitatea în materie de supraveghere pentru gestionarea crizelor cu care se confruntă instituțiile mai puțin semnificative revine ANC, necesitatea intensificării cooperării și a schimbului de informații devine evidentă atunci când o instituție mai puțin semnificativă se apropie de momentul în care devine neviabilă, întrucât BCE este responsabilă de retragerea autorizațiilor.

În etapele incipiente ale unei crize declanșate de o deteriorare a situației financiare a unei instituții mai puțin semnificative, ANC relevantă informează BCE printr-o notificare oficială. În anul 2024, BCE a primit 11 astfel de notificări de la ANC.

După transmiterea unei notificări privind deteriorarea financiară, sunt înființate, în general, grupuri de contact pentru gestionarea crizelor, cu excepția cazului în care ANC responsabilă sau BCE identifică motive justificate de exceptare. Aceste grupuri, alcătuite din reprezentanți ai compartimentelor relevante ale BCE și ai ANC respective, pot fi înființate în urma unor încălcări ale cerințelor de capital, a unei deteriorări a calității activelor sau a poziției de lichiditate ori a unor deficiențe severe ale sistemelor de guvernanță internă sau de control. În decursul anului au fost înființate 12 grupuri de contact pentru gestionarea crizelor. La fel ca în anii anteriori, aceste grupuri au asigurat monitorizarea atentă a crizelor și adoptarea unor măsuri în materie de supraveghere în timp util și de o manieră coordonată. În 2024, a fost retrasă o autorizație bancară și a existat un caz de expirare a autorizației, respectiv instituția mai puțin semnificativă vizată și-a predat în mod proactiv autorizația bancară.

În anul 2023, BCE și ANC au colaborat în vederea simplificării Cadrului de cooperare pentru gestionarea crizelor destinat instituțiilor mai puțin semnificative în vederea simplificării schimbului de informații între părțile interesate relevante și a consolidării abordării privind gestionarea viitoarelor situații de criză ale instituțiilor mai puțin semnificative. Standardele comune de supraveghere revizuite au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

4 Cooperarea interinstituțională

4.1 Cooperarea europeană și internațională

4.1.1 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere din UE și autorități ale unor țări din afara UE

În anul 2024, BCE și-a consolidat în continuare cooperarea cu alte autorități de supraveghere la nivel transfrontalier și sectorial, inclusiv prin negocierea de memorandumuri de înțelegere suplimentare (Tabelul 13).

4.1.1.1 BCE și colegiile de supraveghetori

În cazul grupurilor bancare semnificative care desfășoară operațiuni în afara uniunii bancare, BCE participă în cadrul unor colegii de supraveghetori. Aceasta permite BCE să elaboreze abordări și decizii coordonate în materie de supraveghere și să asigure programe de lucru comune cu alte autorități de supraveghere implicate în supravegherea aceluiași grup bancar transfrontalier. BCE organizează colegii în cazurile în care, în calitate de autoritate de supraveghere din țara de origine, este autoritatea responsabilă de supravegherea unui grup bancar pe bază consolidată. Alternativ, BCE este autoritatea de supraveghere din țara-gazdă a unor entități specifice din cadrul unui grup bancar. În acest caz, participă în cadrul colegiilor de supraveghetori la invitația autorității de supraveghere din țara de origine. În afara colegiilor de supraveghetori, BCE cooperează, de asemenea, cu mai multe autorități internaționale de supraveghere. De exemplu, participă la reuniuni trilaterale cu Bank of England și cu Rezervele Federale ale SUA.

4.1.1.2 Consolidarea cooperării cu autoritățile naționale responsabile de conduita pe piață și cu autoritățile UE din afara MUS

Grupurile bancare semnificative desfășoară operațiuni pe piețele instrumentelor financiare, astfel încât BCE cooperează cu autoritățile naționale de piață din UE în conformitate cu legislația Uniunii. În anul 2024, BCE a încheiat un memorandum de înțelegere în materie de supraveghere cu Comisia națională pentru piața valorilor mobiliare (Comisión Nacional del Mercado de Valores – CNMV) din Spania.

BCE a continuat să consolideze schimbul de informații și cooperarea cu autoritățile naționale de supraveghere și de rezoluție din cele șase state membre ale UE care nu participă la supravegherea bancară europeană în ceea ce privește operațiunile grupurilor bancare semnificative din aceste țări. În 2024, BCE a încheiat memorandumuri de înțelegere cu Comitetul unic de rezoluție și cu autoritățile naționale de supraveghere și de rezoluție respective din cele șase state membre ale UE din afara MUS.

4.1.1.3 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere sectoriale din UE și cu autorități de supraveghere prudențială din afara UE

BCE acționează în calitate de coordonator pentru grupurile bancare semnificative care sunt identificate drept conglomerate financiare și care fac obiectul unei supravegheri suplimentare. În acest sens, cooperează îndeaproape cu autoritățile competente relevante responsabile cu supravegherea celorlalte entități reglementate care aparțin conglomeratului financiar și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (European Insurance and Occupational Pensions Authority – EIOPA).

În 2024, BCE și-a consolidat schimburile cu EIOPA și cu autoritățile naționale de supraveghere în domeniul asigurărilor implicate în supravegherea suplimentară a conglomeratelor financiare, prin organizarea de workshopuri pentru a discuta despre provocările comune în materie de supraveghere și a identifica modalități de îmbunătățire în continuare a eficacității supravegherii suplimentare.

BCE a publicat noi memorandumuri de înțelegere în materie de supraveghere încheiate cu Superintendencia de Servicios Financieros del Banco Central del Uruguay, cu Agenția pentru reglementare și supraveghere bancară din Turcia și cu Guernsey Financial Services Commission. Pe lângă dialogul periodic și structurat, purtat cu autorități precum Autoritatea de reglementare prudențială din Regatul Unit și Rezervele Federale ale SUA, BCE a găzduit, de asemenea, mai multe întâlniri bilaterale pe teme de actualitate cu autoritățile de supraveghere bancară din alte țări din afara UE pentru a discuta aspecte de interes comun, inclusiv supravegherea conglomeratelor financiare și riscurile financiare legate de schimbările climatice.

În anul 2024, BCE a continuat să își consolideze cooperarea cu autorități de supraveghere prudențială din afara UE și cu privire la utilizarea tehnologiei în domeniul supravegherii. Aceasta a inclus colaborarea cu Rezervele Federale ale SUA, Bank of England și Autoritatea pentru conduită financiară din Regatul Unit prin echipe interdisciplinare și interfuncționale („tiger teams”). BCE a deținut un rol activ și în cadrul Rețelei de inovare a Băncii Reglementelor Internaționale, o platformă de colaborare promovată de Centrul de inovare al Băncii Reglementelor Internaționale care permite schimbul de cunoștințe și stimulează cooperarea între băncile centrale și autoritățile de supraveghere din întreaga lume prin intermediul grupurilor sale de lucru specializate la nivel de experți.

4.1.1.4 BCE și combaterea spălării banilor: cele mai recente evoluții

În prezent, responsabilitatea supravegherii instituțiilor de credit și a celor financiare în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului este asumată exclusiv la nivel național. Cu toate acestea, autoritățile prudențiale și cele de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului trebuie să colaboreze și să coopereze îndeaproape pentru a-și îndeplini mandatele respective.

Similar anilor precedenți, BCE a reflectat riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în cadrul supravegherii prudențiale^[48] și a oferit sprijin în materie de politici pentru instituirea Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (ACSB) la nivelul UE.

În 2024, BCE a continuat schimbul de informații în materie de supraveghere cu autoritățile din domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Aceasta a inclus participarea în calitate de observator și schimbul de informații în cadrul a 66 de colegii dedicate combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, care au fost înființate pentru instituțiile semnificative.^[49] BCE a raportat, de asemenea, vulnerabilități semnificative în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în baza de date centrală a Autorității bancare europene (ABE), EuReCa.

BCE a participat în calitate de observator la Comitetul permanent pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului al ABE. În paralel, principalul său obiectiv de politică a fost reprezentat de noul pachet legislativ al UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, publicat în iunie 2024. BCE sprijină această evoluție în materie de reglementare și, în special, a susținut introducerea unui cadru legislativ care să faciliteze cooperarea și schimbul de informații eficace între toate autoritățile de supraveghere în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în sectorul financiar din cadrul sistemului de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și autoritățile relevante care nu activează în acest domeniu. BCE a început să contribuie la lucrările pregătitoare desfășurate de ABE în urma solicitării Comisiei Europene de consiliere privind standardele tehnice și orientările de reglementare în contextul noului cadru privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

În calitate de autoritate de supraveghere prudențială, BCE se pregătește pentru o cooperare strânsă și armonioasă cu ACSB și pentru partajarea învățămintelor desprinse în urma creării MUS cu Comisia și cu grupul operativ specializat al acesteia. BCE a inițiat, de asemenea, preparativele privind un memorandum de înțelegere între BCE și ACSB, astfel cum se prevede în pachetul legislativ.

4.1.1.5 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programs – FSAP) ale Fondului Monetar Internațional (FMI) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

În anul 2024, FMI a derulat cel de-al doilea FSAP pentru zona euro, care urmează să se încheie în 2025. FMI evaluează conformitatea cadrului de reglementare al zonei euro și a practicilor în materie de supraveghere ale MUS cu Principiile fundamentale ale Comitetului de la Basel, care au fost revizuite în aprilie 2024 pentru a include cerințe consolidate legate, printre altele, de riscurile financiare și riscurile emergente asociate schimbărilor climatice, de reziliența operațională și de sustenabilitatea modelelor de afaceri, precum și de rolul supravegherii bancare europene în gestionarea crizelor. De asemenea, BCE efectuează o testare la stres de tip descendent (top-down) care vizează instituțiile semnificative. Totodată, FMI evaluează implementarea recomandărilor adresate BCE și colegiuitorilor UE în cadrul FSAP anterior pentru zona euro, care a fost finalizat în 2018.

În 2024, FMI a încheiat FSAP naționale pentru Luxemburg, Țările de Jos și Spania, a continuat activitatea privind exercițiul pentru Slovacia și a lansat FSAP pentru Franța. FSAP naționale evaluează aspecte nebancare, precum cadrele macroprudențiale și de asigurare interne, și presupun o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor care intră sub incidența autorităților naționale care supraveghează instituțiile mai puțin semnificative, sau a celor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, luând în considerare faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare.

Implicarea BCE în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană se referă la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

4.2 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.2.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În calitate de membră a Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF), Supravegherea bancară a BCE a participat activ la reuniunile plenare ale CSF, precum și la ședințele Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare, ale Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor, ale Grupului de coordonare a mecanismelor de rezoluție și ale Grupului consultativ regional pentru Europa. Aceasta a contribuit la diverse inițiative ale CSF, inclusiv la analizarea învățămintelor desprinse în urma turbulențelor bancare din 2023 pentru a consolida cadrele de pregătire și rezoluție pentru situații de criză, la impulsionarea eforturilor privind riscurile financiare și publicările de informații legate de schimbările climatice și la evaluarea implicațiilor planurilor de tranziție pentru stabilitatea financiară. A sprijinit evaluarea efectelor reformelor financiare ale G20 asupra securitizării, a participat la stabilirea bilanțului abordărilor în materie de supraveghere a riscurilor financiare legate de natură și a contribuit la activitatea privind provocările transfrontaliere în materie de reglementare generate de monedele digitale stabile (stablecoins) la nivel mondial pe piețele emergente. În plus, a colaborat la elaborarea cadrului de schimb de informații pentru raportarea incidentelor.

4.2.2 Contribuția la activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară

În anul 2024, BCE a continuat să contribuie semnificativ la activitatea Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB). Aceasta a participat la mai multe direcții de activitate, furnizând cunoștințe de specialitate în cadrul grupurilor CBSB și cooperând cu membri ai Comitetului de la Basel la nivelul UE și la nivel mondial.

În mod deosebit, reprezentanți ai BCE au coprezidat și au contribuit la coordonarea activității a două grupuri ale Comitetului de la Basel. Vicepreședintele Consiliului de supraveghere al BCE, Frank Elderson, a coprezidat Grupul operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Risks – TFCR), alături de Kevin Stiroh, consilier principal în cadrul Consiliului Rezervelor Federale ale SUA, iar Korbinian Ibel, director general al Direcției generale instituții universale și diversificate, a coprezidat Grupul pentru politici și standarde (Policy and Standards Group – PSG), alături de Arthur Yuen, director adjunct al Autorității monetare din Hong Kong.

Printre principalele etape ale activității Grupului operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice din 2024 s-au numărat publicarea unui document de dezbatere privind utilizarea analizei scenariilor climatice și evaluarea feedbackului primit ca răspuns la documentul său de consultare privind un cadru de publicare a informațiilor aferent Pilonului 3 pentru riscurile financiare legate de schimbările climatice. Grupul operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice a continuat, de asemenea, să abordeze unele dintre celelalte priorități strategice ale Comitetului de la Basel, inclusiv evaluarea caracterului semnificativ al lacunelor din actualul cadru Basel, examinarea planificării tranziției băncilor și monitorizarea punerii în aplicare a principiilor pentru gestionarea și supravegherea eficace a riscurilor financiare legate de schimbările climatice.

În anul 2024, Grupul pentru politici și standarde a deținut un rol esențial în publicarea finală a (i) Ghidului privind gestionarea riscului de credit al contrapartidei, a (ii) cadrului de publicare a informațiilor privind expunerile la criptoactive ale băncilor și a unor modificări țintite aduse standardului său privind criptoactivele, a (iii) ajustărilor țintite ale standardului său privind riscul de dobândă asociat portofoliului bancar și a (iv) unui raport privind practicile existente de sprijinire a jurisdicțiilor care doresc să aplice rate pozitive neutre din punctul de vedere al ciclurilor. Totodată, Grupul pentru politici și standarde a contribuit la lansarea consultării privind măsurile de contracarare a comportamentului de cosmetizare al băncilor în contextul cadrului pentru băncile de importanță sistemică globală și al consultării privind principiile pentru o bună gestionare a riscurilor generate de terți.

În afara acestor două grupuri, BCE a contribuit, printre altele, și la publicarea finală a revizuirilor Principiilor de bază pentru o supraveghere bancară eficace și la activitatea privind lichiditatea și eficacitatea supravegherii, ca parte a inițiativelor de monitorizare adoptate de Comitetul de la Basel în legătură cu turbulențele bancare din martie 2023.

4.2.3 Contribuția la activitatea Autorității bancare europene și la elaborarea de politici la nivel european

În anul 2024, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu ABE pentru a încuraja o supraveghere consecventă la nivelul sectorului bancar european și a promova siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.

La data de 18 martie 2024, BCE și ABE au semnat un memorandum de înțelegere privind înființarea Comitetului comun de raportare bancară în vederea îmbunătățirii integrării și a reducerii costurilor de raportare în scopuri de reglementare ale băncilor. Ambele instituții au fost, de asemenea, implicate în discuții privind proiectul de metodologie și descriere pentru exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2025, precum și posibile modalități de îmbunătățire a testărilor la stres, pe baza celor mai recente modificări în materie de reglementare.

În contextul reformelor Basel III, BCE și-a adus aportul la mai multe dintre proiectele de reglementare ale ABE. Totodată, a contribuit la consultarea ABE referitoare la proiectul de orientări pentru gestionarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (environmental, social and governance – ESG), precum și la elaborarea proiectelor de documente de consultare privind publicarea de informații ESG și raportarea în scopuri de supraveghere cu privire la ESG.

BCE a sprijinit activitatea de politică a ABE referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului privind piețele criptoactivelor, precum și Actului legislativ privind reziliența operațională digitală, inclusiv în ceea ce privește extinderea orientărilor privind externalizarea la acordurile cu părți terțe.

Pe lângă colaborarea cu ABE, experții BCE au pregătit o contribuție publică la consultarea specifică a Comisiei Europene referitoare la funcționarea cadrului de securitizare al UE. Această contribuție valorifică și completează avizul ABE din decembrie 2022 și rapoartele elaborate de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere în conformitate cu articolul 44 din Regulamentul privind securitizarea.

5 Organizarea Supravegherii bancare a BCE

5.1 Dotarea cu personal a Supravegherii bancare a BCE

5.1.1 Angajări

În general, Supravegherea bancară a BCE anunță posturile vacante mai întâi pe plan intern, cu excepția posturilor la nivel de debutant, care sunt publicate pe piața externă. În 2024, Supravegherea bancară a BCE a angajat 53 de candidați din campanii externe pentru posturi pe termen mai lung.

Graficul 6

Numărul de numiri pe categorie de membri ai personalului în 2024

5.1.2 Programe de schimb de experiență

În urma programului de schimb de personal introdus în 2023 cu Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale, Comitetul unic de rezoluție, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe și Banca Europeană de Investiții (BEI), în 2024 a fost lansată, împreună cu Comitetul unic de rezoluție și BEI, o a doua ediție, care a condus la un schimb de roluri între 12 perechi de membri ai personalului.

5.1.3 Consolidarea capacităților

Supravegherea bancară a BCE efectuează evaluări periodice ale gradului de pregătire a organizației (în principal pentru echipele comune de supraveghere și echipele la fața locului) pentru a-și evalua capacitățile în raport cu atribuțiile în curs și cu posibilele priorități în materie de supraveghere. Aceste evaluări sunt utilizate pentru actualizarea planului de consolidare a capacităților, care permite organizației să acorde prioritate dezvoltării talentelor și inițiativelor conexe în domenii cu un nivel mai redus de pregătire.

În perioada 2023-2024, Supravegherea bancară a BCE s-a axat pe consolidarea capacităților pentru atribuțiile de supraveghere legate de externalizarea serviciilor informatice, securitatea informatică, riscurile cibernetice și noul mandat al BCE în temeiul Actului legislativ privind reziliența operațională digitală.

De asemenea, au fost intensificate eforturile de formare profesională în toate domeniile supravegherii bancare. În 2024 au fost introduse două noi programe de formare profesională: Programul introductiv privind MUS, destinat persoanelor nou angajate, și Programul de bază privind MUS, conceput pentru a furniza supraveghetorilor din domeniul bancar un nivel comun de cunoștințe și competențe tehnice de bază pe teme tradiționale și emergente în domeniul supravegherii. Etapa-pilot a Programului de bază privind MUS s-a încheiat în luna iunie 2024.

În luna februarie 2024 a fost lansată o direcție cuprinzătoare de învățare privind riscurile legate de schimbările climatice și de natură, care vizează diferite roluri și funcții. În 2024, 1 000 de persoane care activează în domeniul supravegherii bancare au încheiat această formare profesională.

Totodată, au fost dezvoltate în continuare instrumentele de învățare digitală ale MUS, cu scopul de a consolida cunoștințele supraveghetorilor cu privire la rolul inteligenței artificiale (IA) în cadrul băncilor, la supravegherea riscului informatic și la alte teme esențiale legate de digitalizare și inovare. În anul 2024, 2 050 de persoane care activează în domeniul supravegherii bancare au participat la formarea profesională.

În 2025, eforturile de optimizare a ofertei de formare profesională în cele trei domenii principale vor continua să valorifice parteneriatele de colaborare consacrate ale BCE, cu un accent deosebit pe cele mai recente evoluții în domeniul supravegherii bancare.

5.1.4 Diversitate și incluziune

Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a crea o cultură a muncii care să valorifice puterea diversității și a incluziunii și care să permită fiecărui coleg să se manifeste autentic la locul de muncă. Ca parte a acestei viziuni, realizarea echilibrului de gen rămâne o prioritate strategică principală. În cadrul Supravegherii bancare a BCE, 42% dintre angajați sunt femei. Ponderea femeilor variază de la un nivel ierarhic la altul. Femeile reprezintă 49% din personalul la nivel de analist și 42% la nivel de experți. La nivel de șef de echipă și de conducere, ponderea este de 33% și, respectiv, 35%, în timp ce 42% dintre funcțiile de conducere superioară sunt deținute de femei. BCE va continua să își intensifice eforturile pentru asigurarea echilibrului de gen.

Figura 1

Personalul Supravegherii bancare a BCE, în cifre

5.2 Digitalizarea, cadrul de raportare a datelor și gestionarea informațiilor

5.2.1 Agenda digitală și strategia MUS privind tehnologia

În 2024, Consiliul de supraveghere al BCE a aprobat o nouă strategie tehnologică pentru supravegherea bancară europeană, care acoperă perioada 2024-2028: strategia MUS privind tehnologia. În condițiile în care sectorul bancar devine mai complex, iar resursele de supraveghere sunt tot mai limitate, strategia abordează în mod holistic nevoile digitale ale supravegherii bancare europene, cu scopul de a consolida supravegherea eficace, bazată pe riscuri.

Strategia MUS privind tehnologia se întemeiază pe sistemele de bază existente și pe punerea în aplicare a 14 aplicații tehnologice de supraveghere (SupTech), cuprinzând doi piloni fundamentali: tehnologia și oamenii. Axându-se pe ambii, aceasta va promova practicile de supraveghere prin intermediul tehnologiei de vârf, menținând, în același timp, supraveghetorii în centrul evoluțiilor tehnologice.

În cadrul pilonului tehnologic, strategia urmărește simplificarea și consolidarea peisajului informatic pentru a încuraja o supraveghere eficientă și coerentă, care să aducă beneficii atât autorităților de supraveghere, cât și băncilor. Printre principalele obiective se numără integrarea sistemelor de bază și a instrumentelor SupTech și dezafectarea sistemelor învechite. În acest sens, Project Olympus urmărește să creeze un peisaj informatic mai integrat la nivelul supravegherii bancare europene. În acest scop, va crea un centru de supraveghere unificat – o platformă personalizabilă care să ofere autorităților de supraveghere informații esențiale pentru a raționaliza sarcinile, a spori eficiența și a îmbunătăți colaborarea în echipă. De asemenea, acesta va consolida canalele pe care băncile le utilizează pentru a face schimb de informații cu BCE, sub forma unui portal unic la nivelul MUS. Aceasta va reduce semnificativ eforturile de raportare ale băncilor și va simplifica comunicarea aferentă între bănci și autoritățile de supraveghere.

Strategia MUS privind tehnologia evidențiază, de asemenea, utilizarea responsabilă a IA generative pentru a consolida procesele de supraveghere. De exemplu, o îmbunătățire semnificativă a modelului lingvistic de mari dimensiuni utilizat pentru Athena, platforma de IA a supravegherii bancare europene pentru analiza textuală, va permite supraveghetorilor să prelucreze volume mari de documente, să extragă informații și să redacteze în mod eficient texte.

La fel de important este și al doilea pilon, reprezentat de oameni. În cadrul strategiei MUS privind tehnologia, toate instrumentele sunt concepute pentru a răspunde nevoilor supraveghetorilor. Strategia subliniază, de asemenea, importanța asigurării unei formări profesionale de înaltă calitate și a promovării unei culturi digitale la toate nivelurile și pentru toate funcțiile. Această abordare asigură faptul că supraveghetorii înțeleg pe deplin noile tehnologii și știu cum să le utilizeze în mod optim.

Punerea în aplicare a strategiei MUS privind tehnologia pentru perioada 2024-2028 le va oferi autorităților de supraveghere instrumentele și tehnologiile adecvate pentru a-și îndeplini atribuțiile în mod eficace. Acest demers va avea implicații pozitive pentru bănci: un peisaj informatic modern și raționalizat va contribui la o supraveghere consecventă, eficientă și mai promptă, va reduce sarcina de raportare, va îmbunătăți nivelul de transparență și, nu în ultimul rând, va contribui la un sector bancar european sigur și solid.

5.2.2 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

BCE și ANC se pregătesc pentru punerea în aplicare a cadrului de raportare actualizat al ABE, care include modificări ale conținutului și reflectă noile cerințe care decurg din CRR III și CRD VI. Acesta introduce, de asemenea, o nouă arhitectură a taxonomiei, cu o primă dată de referință preconizată la 31 martie 2025.

Pentru a se conforma cerințelor de raportare introduse în CRR III, băncile trebuie să efectueze mai multe adaptări tehnice ale sistemelor lor de raportare internă într-un interval de timp limitat. De exemplu, punerea în aplicare a pragului minim al modelelor interne (output floor) generează nevoi suplimentare în materie de date pentru băncile care utilizează modele interne bazate pe riscuri. Având în vedere noile norme și pentru a reduce costurile de punere în aplicare pentru bănci și a le acorda suficient timp pentru a se pregăti, termenul pentru raportarea informațiilor în materie de supraveghere care fac obiectul cadrului actualizat a fost prelungit până la 30 iunie 2025. Pe lângă raportarea conform cadrului ABE actualizat, autoritățile de supraveghere solicită, de asemenea, băncilor informații ad-hoc de care au nevoie pentru a-și îndeplini atribuțiile de supraveghere, de exemplu pentru a monitoriza evoluțiile riscurilor emergente. BCE administrează o bază de date cu astfel de colectări de date ad-hoc pentru monitorizarea și gestionarea sarcinii de raportare.^[50] Băncile ar trebui să fie în măsură să răspundă acestor dificultăți pentru a îndeplini așteptările în materie de supraveghere cu privire la capacitățile adecvate de guvernanță și agregare a datelor.

În 2024, BCE a elaborat o metodologie pentru identificarea retransmiterilor semnificative de date de supraveghere care intră sub incidența standardelor tehnice de punere în aplicare ale ABE și pentru colectarea de explicații privind natura și cauzele profunde ale retransmiterilor. Metodologia s-a bazat pe informațiile obținute în urma exercițiului-pilot desfășurat de BCE în 2023.

BCE a comunicat băncilor raportul anual al administratorilor cu privire la guvernanța și calitatea datelor (Secțiunea 1.2.3.2). Acesta include indicatori cantitativi la nivel de bancă și un chestionar și vizează sporirea asumării responsabilității de către organele de conducere, permițând autorităților de supraveghere și băncilor să identifice și să soluționeze deficiențele în ceea ce privește agregarea datelor referitoare la riscuri și raportarea riscurilor.

Ca parte a eforturilor sale continue de gestionare a costurilor de raportare, BCE evaluează colectările de date privind modelul de afaceri și adecvarea capitalului în vederea identificării domeniilor care ar putea fi raționalizate și standardizate, ceea ce ar trebui să permită instituțiilor supravegheate să îndeplinească cu mai mută eficacitate așteptările cu privire la capacitățile de agregare a datelor referitoare la riscuri și de raportare a riscurilor (Secțiunea 1.2.3.2).

În 2024, BCE și-a extins statisticile trimestriale privind supravegherea în domeniul bancar prin adăugarea unor defalcări mai granulare ale ratei creditelor neperformante și ale creditelor și avansurilor cu o creștere semnificativă a riscului de credit. Cifrele de la începutul anului și până la momentul respectiv din tabelele privind profitul și pierderile au fost ajustate pentru a reflecta o anualizare liniară, facilitând compararea datelor pentru diferite perioade. De asemenea, au fost aduse îmbunătățiri semnificative calendarului de publicare a statisticilor trimestriale privind supravegherea în domeniul bancar, permițând date de publicare anticipate (o reducere de la 40 la 30 de zile lucrătoare după data transmiterii standardului tehnic de punere în aplicare).

Nu în ultimul rând, BCE și-a desfășurat exercițiul anual de reconciliere între raportările selectate din Pilonul 3 și raportarea în scopuri de supraveghere, concentrându-se asupra expunerilor băncilor la riscurile legate de schimbările climatice. Acest exercițiu a condus la îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește consecvența și calitatea datelor. Datele extrase au fost publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară, alături de o notă însoțitoare care evidențiază principalele rezultate.

5.2.3 Gestionarea informațiilor

Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS) este suita de sisteme informatice de bază care susțin procesele de supraveghere. Acesta este utilizat de autoritățile de supraveghere bancară și entitățile supravegheate la nivel european pentru a se conecta digital și a accesa informațiile partajate.

În 2024, IMAS a continuat să evolueze și să se adapteze la modificările aduse sistemului financiar și reglementării acestuia, precum și la metodologia și strategia de supraveghere. Principalele modificări aduse IMAS s-au referit la reforma procesului de supraveghere și evaluare (SREP) (Secțiunea 1.3.1). În cadrul IMAS, autoritățile de supraveghere pot demara acum mai devreme evaluările anuale ale riscurilor pe care le efectuează, în funcție de tipul de risc, și pot integra mai ușor rezultatele altor procese de supraveghere în SREP, precum și în cadrul de escaladare al BCE privind măsurile de supraveghere.

În plus, înainte de intrarea în vigoare a Actului legislativ privind reziliența operațională digitală, a fost pus în aplicare un nou proces care să permită primirea automată a raportării incidentelor majore de la entitățile supravegheate și evaluarea ulterioară a acesteia în cadrul IMAS.

De asemenea, în 2024 au fost optimizate și alte procese de supraveghere în IMAS. Printre acestea s-au numărat inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne, evaluări ale caracterului semnificativ, proceduri de executare și sancționare, evaluări ale planurilor de redresare, programul de supraveghere prudențială și planificarea operațională a acestuia, precum și servicii de baze de date și informatice care generează rapoarte și tablouri de bord care funcționează pe principiul autoservirii și care conțin toate datele de supraveghere disponibile.

Totodată, pe portalul IMAS au fost adăugate noi procese care permit interacțiunea digitală dintre entitățile supravegheate și autoritățile de supraveghere. Aceasta a inclus: (i) monitorizarea online a măsurilor de supraveghere în curs și a măsurilor de remediere aferente acestora, (ii) inspecții la fața locului destinate evaluării calității creditului și (iii) actualizări ale proceselor existente, inclusiv evaluarea cererilor de evaluare a competenței și onorabilității și a celor de autorizare și achiziția de participații calificate. Formularul online pentru evaluările competenței și onorabilității a fost, de asemenea, îmbunătățit, ceea ce a facilitat procesul prin care entitățile supravegheate pot depune noi cereri.

6 Guvernanța supravegherii bancare europene

6.1 Cerințe privind asumarea răspunderii

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE fac obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE. De-a lungul anilor, BCE a extins sfera interacțiunilor sale cu Parlamentul European dincolo de aspectele menționate în acordul interinstituțional, subliniind în continuare importanța pe care BCE o acordă asumării responsabilității.

În anul 2024, președinta Consiliului de supraveghere s-a prezentat în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European în cadrul a trei audieri publice periodice. În cadrul audierii sale publice din 21 martie, președinta a prezentat Raportul anual 2023 al BCE privind activitățile de supraveghere. Celelalte două audieri publice periodice au avut loc la 2 septembrie și 18 noiembrie. Discuțiile s-au axat pe dificultățile cu care se confruntă băncile, îndeosebi incertitudinile macroeconomice, digitalizarea, riscurile climatice și cele de mediu și riscul geopolitic. Totodată, președinta a explicat eforturile recente de consolidare a supravegherii. Discuțiile s-au axat pe punerea în aplicare a acordului Basel III și a dosarelor legislative de consolidare a uniunii bancare, precum revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor (bank crisis management and deposit insurance – CMDI) și a sistemului european de asigurare a depozitelor (European deposit insurance scheme – EDIS).

În 2024, președinta Consiliului de supraveghere a răspuns la trei întrebări scrise adresate de deputați în Parlamentul European privind aspecte legate de supravegherea bancară și, în conformitate cu cerințele de raportare ale BCE cu privire la parlamentele naționale, la o întrebare scrisă din partea unui membru al unui parlament național. Toate scrisorile de răspuns adresate deputaților în Parlamentul European au fost publicate pe website. Scrisorile au abordat aspecte privind ratele dobânzilor la depozite, creditele ipotecare pentru locuințe cu blocuri defectuoase, cerințele de capital și competitivitatea băncilor din UE, precum și reziliența operațională în contextul transformării digitale.^[51]

În concordanță cu Acordul interinstituțional, BCE a pus, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere și sintezele seminarelor Consiliului de supraveghere.

Totodată, pentru a consolida în continuare dialogul cu Parlamentul European, Supravegherea bancară a BCE a răspuns la observațiile și sugestiile furnizate de Parlamentul European în rezoluția sa referitoare la uniunea bancară – Raportul anual 2023. În feedbackul său, BCE a formulat observații cu privire la evoluțiile din sectorul bancar și la dosarele legislative relevante pentru supravegherea bancară. Printre acestea s-au numărat riscurile de rată a dobânzii și de calitate a activelor, invadarea Ucrainei de către Rusia, expunerile băncilor la riscuri de mediu, sociale și de guvernanță, cadrul de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor și sistemul european de asigurare a depozitelor, combaterea spălării banilor și diversitatea în consiliile de administrație ale instituțiilor financiare.

În ceea ce privește interacțiunile cu Consiliul UE în 2024, președintele Consiliului de supraveghere a participat la două schimburi de opinii cu Eurogrupul, la 13 mai și 4 noiembrie. În preajma fiecăreia dintre aceste discuții, BCE a publicat o prezentare generală a activităților sale de supraveghere relevante^[52]. Principalele teme discutate au fost primul deceniu de supraveghere bancară europeană, situația sistemului bancar european în contextul macroeconomic și geopolitic actual, prioritățile în materie de supraveghere și aspecte instituționale și de reglementare.

6.2 Transparență și comunicare

În anul 2024, președinta și vicepreședintele Consiliului de supraveghere au susținut 33 de discursuri, iar reprezentanții BCE, 11. Împreună, au acordat 23 de interviuri și au publicat nouă articole pe blog și articole de opinie. Președinta a organizat, de asemenea, o conferință de presă privind rezultatele procesului de supraveghere și evaluare (SREP) pentru 2024. Supravegherea bancară a BCE a publicat două episoade de podcast și 22 de comunicate de presă, precum și alte texte, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, orientări adresate băncilor și statistici în materie de supraveghere. Buletinul trimestrial „Supervision Newsletter”, o publicație digitală cu peste 10 000 de abonați, a furnizat informații și actualizări cu privire la proiectele și constatările în materie de supraveghere în curs. BCE evidențiază, de asemenea, teme relevante legate de supravegherea bancară europeană pe canalele sale de comunicare socială, utilizând chestionare și videoclipuri pentru a explica conceptele de bază publicului mai tânăr.

În 2024, Supravegherea bancară a BCE a efectuat prima sa testare la stres privind reziliența cibernetică și a lansat trei consultări publice. Aceste consultări au vizat Ghidul privind guvernanța și cultura riscului (Secțiunea 1.2.3.1), Ghidul privind externalizarea serviciilor cloud către furnizorii de servicii cloud (Caseta 1) și politicile revizuite privind opțiunile și marjele de apreciere aflate la dispoziția autorităților de supraveghere în temeiul legislației UE (Caseta 3). În urma evaluării SREP de către grupul de experți și a reacțiilor primite din partea Curții de Conturi Europene, BCE a revizuit SREP pentru a se asigura că procesele sale de supraveghere rămân eficace și eficiente. Un articol publicat pe blog de către președintă și un set de răspunsuri la întrebări frecvente prezintă principalele elemente ale noului proces de supraveghere și evaluare (Secțiunea 1.3.1).

Pentru a încuraja dialogul cu specialiștii de pe piață, BCE a organizat două ședințe ale Grupului de contact între Supravegherea bancară și piață, discuțiile axându-se pe perspectivele riscurilor la nivelul sectorului bancar european, pe evaluările băncilor în context internațional și pe reziliența informatică și cibernetică a acestora. În plus, cu ocazia vizitelor la autoritățile naționale competente, președinta Consiliului de supraveghere s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile din 13 țări.

În anul 2024, BCE a tratat 923 de întrebări din partea publicului pe teme legate de supravegherea bancară. Astfel, a răspuns la întrebări privind riscul legat de schimbările climatice, testarea la stres privind reziliența cibernetică, autorizațiile bancare, precum și politicile și cadrele de supraveghere, în special cele referitoare la modelele interne. La Centrul pentru vizitatori, BCE a organizat prelegeri privind supravegherea bancară pentru 469 de participanți, iar 12 798 de vizitatori au beneficiat de prezentări privind principalele atribuții ale BCE și elementele de bază ale supravegherii bancare europene.

6.3 Luarea deciziilor

6.3.1 Ședințele și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 14 ori în anul 2024. Șase ședințe au avut loc la Frankfurt pe Main, iar una, în Cipru. Celelalte reuniuni s-au desfășurat prin videoconferință.

În plus, la invitația Banka Slovenije, Consiliul de supraveghere a organizat o reuniune strategică restrânsă la Ljubljana în octombrie 2024.

Comitetul director^[53] al Consiliului de supraveghere a organizat patru ședințe în 2024, toate în sistem de videoconferință.

Comitetul director a organizat alte 12 ședințe cu accent pe digitalizare, simplificarea proceselor MUS și integrarea la nivelul MUS. Toate aceste reuniuni au avut loc în sistem de videoconferință, participarea fiind deschisă tuturor membrilor Consiliului de supraveghere care și-au exprimat interesul.

În anul 2024, BCE a adoptat 2 174 de decizii de supraveghere^[54] privind entități supravegheate specifice (Figura 2). Dintre acestea, 1 312 decizii au fost adoptate de șefi ai unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 845 de decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Aceste cifre includ 123 de operațiuni (precum înființarea de sucursale) pe care BCE le-a aprobat implicit prin absența unei obiecții în termenele legale.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la evaluările competenței și onorabilității (50,7%), fondurile proprii (12,2%), competențele naționale (9,0%), modelele interne (6,9%), SREP (4,4%) și participațiile calificate (4,2%).

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise spre adoptare Consiliului guvernatorilor, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale. Mai exact, aceste decizii s-au referit la Strategia MUS privind tehnologia pentru perioada 2024-2028, supravegherea riscului informatic, exercițiul de testare la stres privind reziliența cibernetică din 2024, punerea în aplicare a Actului privind reziliența operațională digitală în cadrul de supraveghere, evaluarea cadrului BCE pentru exercitarea opțiunilor și a marjelor de apreciere, aspecte legate de mediu și de schimbările climatice, consolidarea în continuare a cadrului SREP și prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2025-2027. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au inclus reprezentanți ai BCE și ai autorităților naționale competente, care au efectuat preparative pe temele relevante.

În plus, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au avut drept rezultat ghiduri, rapoarte și analize publice, precum actualizarea Ghidului BCE privind modelele interne.

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor sale prin procedură scrisă.^[55]

32 dintre cele 113 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în ianuarie 2024 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză.

Figura 2

Decizii ale Consiliului de supraveghere în 2024

6.3.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

Comitetul administrativ de control este un organism al BCE format din membri care sunt independenți în mod individual și colectiv față de BCE și cărora le este încredințată misiunea controlării deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor cu privire la aspecte legate de supraveghere, pe baza unei cereri de control admisibile.

În anul 2024, Comitetul administrativ de control a primit patru cereri de control administrativ al deciziilor de supraveghere ale BCE (Tabelul 14). Secretariatul Comitetului administrativ de control a primit, de asemenea, și altă corespondență, care a fost transmisă compartimentelor competente ale BCE. Comitetul administrativ de control a organizat 21 de ședințe, dintre care 15 au fost în format virtual, iar șase cu prezență fizică, inclusiv o reuniune externă la Zagreb, în Croația.

Două cereri de control au vizat achiziția unei participații calificate. În ambele situații, după audierea solicitanților, Comitetul administrativ de control a propus Consiliului de supraveghere ca decizia să fie înlocuită cu o decizie cu conținut identic. Cea de-a treia cerere, referitoare la retragerea unei autorizații, a fost considerată inadmisibilă de către Comitetul administrativ de control. A patra cerere a fost retrasă de solicitant.

Comitetul administrativ de control a publicat, de asemenea, un document care prezintă detaliat activitățile sale din ultimii zece ani.

În 2024, Comitetul administrativ de control a fost prezidat de Pentti Hakkarainen. Ceilalți membri ai săi au fost André Camilleri (vicepreședinte), F. Javier Aríztegui Yáñez, René Smits și Christiane Campill. Damir Odak a fost membru supleant. Mandatele dlui Camilleri, dlui Aríztegui Yáñez și dlui Smits au expirat în septembrie 2024. Consiliul guvernatorilor i-a numit pe Edouard Fernandez-Bollo, Ilias Plaskovitis și Verica Trstenjak drept succesori pentru un mandat de cinci ani. Structura actuală a Comitetului administrativ de control este disponibilă pe pagina web a BCE dedicată Comitetului administrativ de control.

6.3.3 Domeniile de interes ale reprezentanților BCE în Consiliul de supraveghere

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu Decizia BCE 2014/4^[56], Consiliul guvernatorilor numește patru reprezentanți ai BCE în Consiliul de supraveghere. Reprezentanții oferă sprijin președintei și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere și reprezintă Supravegherea bancară a BCE pe plan intern și extern.

În 2024, reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere au fost Kerstin af Jochnick, Edouard Fernandez-Bollo, Elizabeth McCaul și Anneli Tuominen. Mandatele dnei af Jochnick, dlui Fernandez-Bollo și dnei McCaul s-au încheiat în cursul anului. Consiliul guvernatorilor i-a numit pe Patrick Montagner, Sharon Donnery și Pedro Machado drept succesori ai acestora.

6.4 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari, cadrele de conducere și membrii personalului BCE. Acesta cuprinde Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și Orientarea de stabilire a principiilor Cadrului etic al Mecanismului unic de supraveghere. Implementarea și dezvoltarea în continuare a cadrului sunt sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de Comitetul de etică și conformitate.

Normele consolidate privind tranzacțiile financiare private și obligațiile de transparență aferente, care au intrat în vigoare în 2023, au condus la o creștere a cererilor transmise Comitetului de etică, în special în ceea ce privește obținerea autorizației prealabile pentru vânzarea activelor reziduale. Începând din 2024, BCE a început, de asemenea, să publice tranzacțiile financiare private efectuate de înalți funcționari ai BCE în cursul anului calendaristic precedent ca anexă la declarațiile anuale de interese.

În conformitate cu mandatul său, Comitetul de etică a efectuat o evaluare anuală a declarațiilor de interese ale membrilor Consiliului de supraveghere înainte de publicarea acestora pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. De asemenea, Comitetul a răspuns solicitărilor de consultanță transmise de înalții funcționari ai BCE implicați în supravegherea bancară și, în acest context, a emis 16 avize, majoritatea acestora referindu-se la notificări postangajare. Avizele Comitetului de etică sunt publicate pe website-ul BCE la șase luni de la data emiterii acestora.

În anul 2024, Biroul de conformitate și guvernanță și-a continuat eforturile în direcția digitalizării pentru a oferi personalului consiliere etică într-un mod mai rapid și mai ușor de utilizat. În 2024, 3 070 de cereri au necesitat contribuții din partea personalului Biroului de conformitate și guvernanță, comparativ cu 2 767 de cereri în 2023. Aproximativ 44% dintre cererile de consiliere au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE. Nu în ultimul rând, monitorizarea riscurilor de conduită a fost îmbunătățită prin integrarea declarațiilor privind absența conflictelor de interese pentru șefii de misiuni și membrii echipelor de inspecție pe portalul IMAS.

Graficul 7

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2024

(număr de cereri)

Pe lângă cursurile de formare și programele de învățare online, Biroul de conformitate și guvernanță a organizat în luna octombrie campanii de informare cu privire la cadrul etic, precum Zilele porților deschise pe teme de etică pentru noii angajați și un Sezon al sensibilizării cu privire la etică, contribuind la o campanie de sensibilizare cu privire la avertizarea de integritate la nivelul BCE. Ziua Mondială a Eticii din 2024, dedicată tuturor membrilor personalului și susținută de conducerea BCE, a inclus standuri privind conștientizarea aspectelor legate de etică și a oferit sesiuni de actualizare a cunoștințelor privind normele referitoare la tranzacțiile financiare private, perioada postangajare, întâlniri cu părți externe și acceptarea de cadouri și ospitalitate.

Pentru a evita situațiile reale sau percepute de tip „ușă turnantă”, Biroul de conformitate și guvernanță a evaluat posibilele conflicte de interese generate de membrii personalului care au în vedere oferte de locuri de muncă în sectorul privat, a oferit consiliere cu privire la normele aplicabile și a impus măsuri de atenuare, după caz. În ceea ce privește demisiile membrilor personalului în 2024, șase cazuri au declanșat o interdicție temporară privind inițierea unei alte activități profesionale, în conformitate cu cadrul etic. În 19 cazuri au fost impuse măsuri de siguranță suplimentare, precum realocarea sarcinilor, transferul membrilor personalului în alte posturi și/sau reducerea drepturilor de acces pentru a evita o situație de tip „ușă turnantă”, internalizând practic perioada de așteptare (cooling-off period).

Biroul de conformitate și guvernanță a organizat exercițiul său anual de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului și ale înalților funcționari ai BCE. Similar anilor precedenți, exercițiul a identificat numai un număr limitat de situații de neconformitate, dintre care aproximativ 55% s-au referit la personalul Supravegherii bancare a BCE. Niciuna dintre situațiile respective nu a presupus o conduită defectuoasă intenționată sau alte cazuri grave de neconformitate.

Comitetul de etică și conformitate este un forum de schimb de experiență și colaborare în cadrul Eurosistemului și al MUS pe teme legate de etică și integritate. În 2024, Comitetul a continuat activitatea în direcția punerii în aplicare a orientărilor în materie de etică ale MUS și Eurosistemului și a organizat sesiuni tematice cu vorbitori externi, la care au participat reprezentanți ai 50 de instituții europene și internaționale. Pentru a marca Ziua Mondială a Eticii, Comitetul de etică și conformitate a lansat o campanie de afișe pe tema „Etica: busola noastră comună”. Aceasta a fost disponibilă în toate limbile UE, evidențiind angajamentul comun față de o etică solidă.

6.5 Principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2024, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE^[57], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare funcție de politică a trebuit să demonstreze că informațiile pe care le solicita de la o altă funcție de politică erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, este necesară aprobarea Comitetului executiv pentru schimbul de date neanonimizate de raportare comună (COREP) și de raportare financiară (FINREP), de alte date brute și de informații care conțin evaluări sau recomandări de politică. Compartimentele organizatorice din cadrul celor două funcții de politică ale BCE au făcut schimb de astfel de date în conformitate cu cadrul aprobat și revizuit periodic de Comitetul executiv.

În cazul în care informațiile solicitate se refereau la date anonimizate sau informații sensibile care nu au legătură cu politicile, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39.

Partajarea de date referitoare la impactul invadării Ucrainei de către Rusia asupra sectorului bancar, care a fost activată în temeiul dispoziției de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39 în februarie 2022, continuă, sub rezerva unei cerințe stricte privind necesitatea de a cunoaște.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.

7 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

7.1 Cheltuieli aferente anului 2024

Regulamentul privind MUS impune BCE să aloce resurse adecvate pentru îndeplinirea cu eficacitate a atribuțiilor sale de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii directe și indirecte de către BCE. Aceasta din urmă depune toate eforturile necesare pentru a-și reprioritiza și optimiza resursele în vederea asigurării faptului că funcția de supraveghere își poate îndeplini atribuțiile în mod adecvat într-un mediu în schimbare, îmbunătățindu-și astfel eficacitatea și limitând costurile în concordanță cu angajamentul de stabilizare a costurilor asumat de întreaga organizație.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE. Cheltuielile suportate constau în cheltuieli directe aferente funcției de supraveghere a BCE. Funcția de supraveghere se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport ale BCE^[58].

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget, alcătuit din membri provenind de la toate băncile centrale naționale din Eurosistem și de la BCE. Comitetul pentru buget asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

În anul 2024, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE au fost de 680,6 milioane EUR, nivel cu 3,0% superior celui estimat de 661,0 milioane EUR, care a fost comunicat în luna martie 2024. Această evoluție reflectă o utilizare peste așteptări a bugetului, care a ajuns la 97,4% din cheltuielile de 698,9 milioane EUR planificate pentru atribuțiile de supraveghere în 2024.

Clasificările furnizate în Tabelul 15 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative), în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul privind taxele^[59].^[60] Tabelul 16 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate.

În 2024, cheltuielile asociate atribuțiilor de supraveghere au crescut cu 4,2%, comparativ cu anul 2023, când s-au situat la 653,5 milioane EUR. Această creștere anuală cu 27,1 milioane EUR a cheltuielilor totale reflectă o utilizare mai mare a bugetului planificat pentru toate funcțiile de supraveghere, precum și efecte ale inflației curente. În plus, intensificarea activităților de supraveghere, mai exact în legătură cu evaluarea cuprinzătoare a portofoliului de finanțare prin îndatorare (Secțiunea 1.3.5) și evaluările periodice ale calității activelor au condus la costuri mai ridicate pentru supravegherea la distanță și funcția de supraveghere.^[61] În mod similar, evoluțiile și îmbunătățirile continue ale sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare au sporit costurile în cadrul funcțiilor legate de politici, consiliere și reglementare, precum și la nivelul funcției de statistici în materie de supraveghere în 2024. În schimb, costurile aferente atribuțiilor macroprudențiale au fost mai scăzute, întrucât în anul 2024 nu au fost efectuate testări la stres la nivelul UE coordonate de Autoritatea bancară europeană.

Pe lângă resursele sale interne, BCE utilizează servicii de consultanță externă pentru expertiză specializată sau consultanță integrată, sub îndrumarea personalului calificat, îndeosebi în perioadele de vârf. În anul 2024, BCE a cheltuit 42,1 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor de supraveghere principale, cu 8,2 milioane EUR mai mult față de 2023. Aceste cheltuieli au inclus 11,3 milioane EUR pentru dezvoltarea sistemului informatic, 18,7 milioane EUR pentru inițiative de supraveghere (Secțiunile 2.1.1.2 și 1.3.5) și 11,8 milioane EUR pentru atribuții de supraveghere la fața locului, inclusiv misiuni transfrontaliere. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Capitolul 1. Totodată, compartimentele care sprijină funcția de supraveghere a BCE au suportat costuri pentru consultanță în valoare de 10,5 milioane EUR, acestea fiind legate, în principal, de funcționarea și întreținerea sistemelor informatice.

În 2024, s-a înregistrat o creștere cu 1,7 milioane EUR a cheltuielilor aferente deplasărilor profesionale legate de activitățile de supraveghere, comparativ cu 2023, cheltuielile totale ridicându-se la 13,1 milioane EUR. Aceasta reflectă costurile mai mari legate de internalizarea resurselor pentru activitățile la fața locului, precum și majorarea prețurilor legate de deplasările profesionale.

Repartizarea costurilor între cheltuielile care pot fi atribuite direct atribuțiilor de supraveghere ale BCE și cheltuielile cu serviciile comune a fost, în linii mari, similară anului precedent (Graficul 8).

Graficul 8

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

(milioane EUR)

Cheltuielile care pot fi atribuite direct, în valoare de 410,5 milioane EUR în 2024, cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere, inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de evaluări ale calității activelor) și alte cheltuieli de exploatare, precum deplasările în interes profesional și formarea profesională. Sunt incluse aici și cheltuielile curente privind tehnologia informației specifică, de exemplu Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS), platforma STAR (Stress Test Account Reporting) și proiectele asociate, precum și evoluțiile SupTech (Secțiunea 5.2.1).

Cheltuielile din categoria serviciilor comune au atins 270,2 milioane EUR, cuprinzând servicii utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere.^[62] Aceste costuri se repartizează între cele două funcții utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, precum echivalentul de normă întreagă, spațiile pentru birouri și numărul de solicitări de traducere. Având în vedere angajamentul său de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, BCE optimizează periodic indicatorii de alocare a costurilor.

În 2024, cheltuielile pentru proiectele legate de tehnologia informației și proiectele conexe care pot fi atribuite direct includ cheltuielile de amortizare pentru IMAS și STAR, în valoare de 18,9 milioane EUR.

Cheltuielile totale aferente costurilor care pot fi atribuite direct au crescut cu 7,5 milioane EUR în 2024 față de 2023, reflectând intensificarea activităților legate de inițiativele de supraveghere și dezvoltarea și întreținerea sistemelor informatice dedicate supravegherii bancare. Majorarea cu 14,6 milioane EUR a acestor categorii de costuri a fost compensată de reducerea cheltuielilor de personal comparativ cu anul 2023, întrucât în 2024 nu s-au efectuat testări la stres bienale. Cheltuielile de personal aferente personalului intern implicat în activitățile legate de inițiativele de supraveghere sunt înregistrate în categoria inițiativelor de supraveghere, și nu în categoria cheltuielilor de personal.

Creșterea anuală a costurilor pentru serviciile comune reflectă costurile asociate investițiilor în hardware și servicii informatice clasificate în categoria serviciilor de tehnologia informației. Creșterile suplimentare la nivelul tuturor serviciilor comune au fost, în general, în concordanță cu rata inflației, dar reflectă și costurile suplimentare pentru 2024, inclusiv contribuțiile BCE la extinderea Școlii Europene din Frankfurt (în cadrul serviciilor de resurse umane).

7.2 Perspectivele taxelor de supraveghere ale BCE în 2025

Plafonul bugetar planificat pentru atribuțiile de supraveghere în 2025 se situează la 703,8 milioane EUR. În concordanță cu tendința progresivă de optimizare a utilizării bugetului, BCE anticipează utilizarea aproape integrală a acestor cheltuieli planificate anul viitor. Această estimare reflectă continuarea investițiilor în tehnologia în domeniul supravegherii și include un buget suplimentar pentru noul mandat care decurge din Actul legislativ privind reziliența operațională digitală, precum și costurile pentru testările la stres bienale la nivelul UE planificate în 2025. În plus, pentru anul 2025 se anticipează costuri de tranziție, pe fondul restrângerii sediului BCE de la trei clădiri la două.^[63] Aceste creșteri ale costurilor vor fi compensate de reducerea cheltuielilor de amortizare pentru IMAS și STAR și vor fi în continuare limitate prin angajamentul actual al BCE de stabilizare a costurilor.

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2025, care va fi percepută în 2026, va fi calculată numai la sfârșitul perioadei de taxare din 2025 și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar 2025, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile.

Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută pentru fiecare categorie de instituții pentru 2025 va fi de 95,8% în cazul instituțiilor semnificative și de 4,2% în cazul instituțiilor mai puțin semnificative.

7.3 Cadrul privind taxarea în 2024

Alături de Regulamentul privind MUS, Regulamentul privind taxele și decizia asociată^[64] prevăd cadrul juridic în temeiul căruia BCE aplică o taxă anuală de supraveghere pentru cheltuielile suportate în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere.

7.3.1 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2024

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2024 se ridică la 680,6 milioane EUR. Această sumă se compune aproape în totalitate din costurile anuale efective pentru 2024, în valoare de 680,6 milioane EUR, cu ajustări de 4 538 EUR pentru rambursările (nete) către bănci individuale aferente unor perioade de taxare anterioare și de 78 283 EUR pentru dobânzile de întârziere primite, ceea ce reprezintă o ajustare totală de 73 746 EUR.

De asemenea, taxa anuală de supraveghere poate fi ajustată pentru a ține seama de sumele scoase în afara bilanțului care nu au putut fi colectate. O astfel de ajustare nu a fost necesară în 2024.

Suma de recuperat prin taxe anuale de supraveghere este împărțită în două părți, în funcție de statutul entității supravegheate (semnificativă sau mai puțin semnificativă) și, prin urmare, de gradul de control în scopul supravegherii aplicat de BCE. Cheltuielile sunt alocate fie instituției semnificative, fie instituției mai puțin semnificative, în conformitate cu o metodologie care face obiectul unei reevaluări continue pe baza atribuțiilor de supraveghere îndeplinite efectiv.

Pentru 2024, suma totală percepută instituțiilor semnificative este de 651,4 milioane EUR, în timp ce pentru instituțiile mai puțin semnificative aceasta se ridică la 29,2 milioane EUR, reprezentând 95,7% și, respectiv, 4,3% din costul total aferent atribuțiilor de supraveghere ale BCE.

7.3.2 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de entitate sau de grup, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru entitățile supravegheate.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

7.4 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere ale BCE

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru nerespectarea legislației bancare aplicabile a UE privind cerințele prudențiale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). La calcularea taxelor anuale de supraveghere nu sunt luate în considerare nici veniturile aferente, nici rambursările acestor sancțiuni în cazul în care deciziile anterioare de sancționare sunt modificate sau anulate. Sumele aferente sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2024, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate s-au ridicat la 15,6 milioane EUR.

8 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru autoritățile naționale competente. Această secțiune conține lista instrumentelor juridice din domeniul supravegherii bancare care au fost adoptate de BCE în 2024 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe EUR-Lex. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.

8.1 Regulamentele BCE

BCE nu a adoptat regulamente în domeniul supravegherii bancare în anul 2024.

8.2 Instrumente juridice ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2024/8
Decizia (UE) 2024/871 a Băncii Centrale Europene din 8 martie 2024 privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2023 (BCE/2024/8) (JO L, 2024/871, 21.3.2024)

BCE/2024/10
Decizia (UE) 2024/902 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2024 de modificare a Deciziei (UE) 2021/1486 de adoptare a unor norme interne privind restricționarea drepturilor persoanelor vizate în legătură cu atribuțiile Băncii Centrale Europene legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (BCE/2021/42) (BCE/2024/10) (JO L, 2024/902, 22.3.2024)

BCE/2024/18
Decizia (UE) 2024/2023 a Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2024 de modificare a Deciziei BCE/2004/2 de adoptare a Regulamentului de procedură al Băncii Centrale Europene (BCE/2024/18) (JO L, 2024/2023, 25.7.2024)