Prioritățile în materie de supraveghere stabilesc domeniile pe care se va axa procesul de supraveghere în anul 2020. Acestea se bazează pe o evaluare a principalelor dificultăți cu care se confruntă băncile supravegheate în actualul mediu economic, de reglementare și de supraveghere.

Supravegherea bancară a BCE a identificat, în cooperare cu autoritățile naționale competente, surse de risc la nivelul sectorului bancar, bazându-se pe contribuțiile furnizate de echipele comune de supraveghere (ECS), pe analizele macroprudențiale și microprudențiale ale BCE, precum și pe rapoartele unor organisme internaționale. Principalii factori determinanți ai riscurilor la nivelul sectorului bancar sunt următorii: (i) dificultățile economice, politice și legate de sustenabilitatea datoriei în zona euro, (ii) sustenabilitatea modelelor de afaceri și (iii) criminalitatea cibernetică și deficiențele sistemelor informatice. Alți factori determinanți ai riscurilor sunt: riscul de execuție asociat strategiilor băncilor privind creditele neperformante; relaxarea standardelor de creditare; reevaluarea riscului pe piețele financiare; cazurile de abatere/spălarea de bani/finanțarea terorismului; Brexit; perspectivele globale și incertitudinile geopolitice; reacțiile la reglementări și riscurile legate de schimbările climatice.^[1]

Pentru a asigura că băncile contracarează cu eficacitate aceste dificultăți principale, Supravegherea bancară a BCE și-a revizuit prioritățile în materie de supraveghere. Dacă restabilirea solidității bilanțurilor a fost esențială în anii care au urmat înființării Mecanismului unic de supraveghere (MUS), accentul procesului de supraveghere s−a deplasat treptat în direcția rezilienței viitoare a băncilor și a sustenabilității modelelor lor de afaceri. Prin urmare, prioritățile în materie de supraveghere au fost realiniate la următoarele domenii de înaltă prioritate:

• continuarea asanării bilanțurilor;
• consolidarea rezilienței viitoare;
• alte priorități.

Activitățile de supraveghere prioritizate au fost regrupate în cadrul acestor domenii.

1 Continuarea asanării bilanțurilor

Monitorizarea aplicării liniilor directoare privind creditele neperformante

În pofida progreselor înregistrate în reducerea stocului de credite neperformante în zona euro, nivelul agregat actual al acestora se menține ridicat, comparativ cu cel la nivel internațional. Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE va continua eforturile de soluționare a problemei stocului de credite neperformante și de prevenire a acumulării de noi credite neperformante în viitor. Supravegherea bancară a BCE va continua să dialogheze cu instituțiile afectate pentru a monitoriza aplicarea așteptărilor în materie de supraveghere specifice băncilor într-un cadru armonizat. Scopul este acela de a menține progresele înregistrate în reducerea riscurilor reziduale, precum și de a asigura o acoperire consecventă a stocului și fluxului de credite neperformante pe termen mediu.

Monitorizarea aplicării măsurilor adoptate cu privire la modelele interne de rating

Activitatea referitoare la asigurarea adecvării modelelor interne utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor privind capitalul reglementat va continua. În urma investigațiilor la fața locului organizate în contextul analizei țintite a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM), se va pune accentul pe remedierea deficiențelor constatate. În plus, cu privire la modelele utilizate pentru riscul de credit, instituțiilor li se va impune un set considerabil de activități de supraveghere în vederea respectării cerințelor din programul de corectare a modelelor interne de rating al Autorității bancare europene^[2].

Riscul de tranzacționare și evaluările activelor

Misiunile la fața locului cu un accent sporit pe aspecte legate de riscul de tranzacționare și riscul de piață vor continua. În special, vor fi efectuate inspecții în cadrul băncilor expuse la instrumente complexe marcate la valoarea justă. Pot fi realizate analize foarte aprofundate și analize specifice în vederea adaptării sferei de aplicare a misiunilor la fața locului la domeniile de risc relevante.

2 Consolidarea rezilienței viitoare

Supravegherea bancară a BCE va desfășura o serie de activități de supraveghere destinate consolidării rezilienței băncilor, cea mai importantă dintre acestea fiind evidențiată mai jos.

Calitatea criteriilor de subscriere a creditelor și a expunerilor (de exemplu, sectorul imobiliar, finanțarea prin îndatorare)

Supravegherea bancară a BCE va continua să evalueze calitatea criteriilor de subscriere ale băncilor. Pe baza colectării cuprinzătoare de date destinată identificării zonelor de risc, Supravegherea bancară a BCE va efectua o analiză de monitorizare în vederea obținerii unei înțelegeri mai aprofundate a practicilor și proceselor de creditare ale băncilor. În funcție de constatări, pot fi avute în vedere măsuri specifice băncilor. În plus, calitatea expunerilor la anumite categorii de active va fi examinată prin intermediul unor inspecții la fața locului specifice în domenii precum proprietăți imobiliare comerciale, proprietăți imobiliare rezidențiale și finanțarea prin îndatorare.

Gestionarea capitalului și a lichidității, ICAAP și ILAAP și integrarea în continuare în SREP

Procesele de evaluare a adecvării capitalului intern și lichidității interne (Internal Capital Adequacy Assessment Process – ICAAP și Internal Liquidity Adequacy Assessment Process – ILAAP) reprezintă instrumente esențiale de gestionare a riscurilor pentru instituțiile de credit. Supravegherea bancară a BCE va continua să depună eforturi în vederea îmbunătățirii ICAAP și ILAAP ale băncilor prin promovarea unei înțelegeri comune a așteptărilor BCE cu privire la acestea. De asemenea, ICAAP ale băncilor vor face obiectul unor inspecții la fața locului specifice. Vor fi, de asemenea, derulate în continuare activități destinate sporirii transparenței în ceea ce privește factorii determinanți ai riscurilor acoperiți de cerințele de capital din Pilonul II.

Sustenabilitatea modelelor de afaceri

Profitabilitatea băncilor din zona euro este în continuare supusă presiunilor din partea mediului economic, a ratelor scăzute ale dobânzilor, a problemelor reziduale și a concurenței bancare și nebancare. În plus, digitalizarea prezintă dificultăți semnificative pentru bănci, oferind totodată posibilități de eficientizare și noi operațiuni. Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE va continua să evalueze modelele de afaceri și profitabilitatea băncilor, inclusiv în contextul avansului digitalizării, această evaluare fiind completată de analize orizontale.

Riscul informatic și cel cibernetic

Supravegherea bancară a BCE va continua să evalueze riscul informatic și cel cibernetic cu care se confruntă băncile prin efectuarea unor inspecții la fața locului și va monitoriza aceste riscuri în cadrul Procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP). În plus, băncile semnificative vor raporta BCE orice incidente cibernetice majore, ca parte a procesului de raportare a incidentelor cibernetice în cadrul MUS.

Exerciții de testare la stres la nivelul UE (bienale) și/sau realizate de BCE

Următoarele testări la stres în scopul supravegherii ale băncilor semnificative vor avea loc în anul 2020. Vor fi efectuate două exerciții complementare: un eșantion de bănci semnificative mari va participa la testarea la stres la nivelul UE coordonată de Autoritatea bancară europeană. În paralel, BCE va efectua o testare la stres suplimentară pentru restul băncilor semnificative care nu participă la testarea la stres la nivelul UE. Rezultatul ambelor exerciții va fi inclus în SREP. Rolul testării la stres este și acela de a încuraja băncile să își optimizeze propriile capacități de testare la stres și gestionare a riscurilor.

Guvernanță

Printre constatările semnificative ale activității de supraveghere din 2019 se numără necesitatea încă valabilă de a aduce în continuare îmbunătățiri cadrului de guvernanță al băncilor. Prin urmare, guvernanța va rămâne o prioritate a activității de supraveghere în anul 2020. Având în vedere caracterul său transversal, autoritățile de supraveghere se vor axa pe aderarea băncilor la așteptările în materie de guvernanță ale băncilor în contextul fiecăreia dintre activitățile destinate consolidării rezilienței viitoare menționate mai sus. În funcție de activitatea de supraveghere respectivă, supraveghetorii vor evalua aspectele legate de guvernanță din mai multe perspective, inclusiv în ceea ce privește funcționarea consiliului de administrație și cadrul organizațional, funcțiile de control intern, precum și calitatea și agregarea datelor, completând astfel evaluarea continuă a guvernanței de către ECS în cadrul SREP.

3 Alte priorități

Monitorizarea aplicării măsurilor adoptate în contextul activității legate de Brexit

Brexit rămâne o înaltă prioritate pentru Supravegherea bancară a BCE. BCE se așteaptă ca băncile să se pregătească pentru toate rezultatele posibile și să finalizeze implementarea măsurilor de urgență destinate unui Brexit fără acord. Alături de autoritățile naționale de supraveghere, BCE va continua să monitorizeze implementarea planurilor legate de Brexit ale băncilor și aderarea acestora la așteptările în materie de supraveghere. Aceasta include progresele înregistrate de bănci în direcția implementării modelelor-țintă de operare în zona euro în termenele convenite.

Riscurile și prioritățile în materie de supraveghere menționate mai sus nu ar trebui considerate exhaustive. Alte activități decât cele menționate în mod explicit aici, precum cele legate de implementarea IFRS 9, sunt efectuate în mod continuu. De asemenea, la nivelul băncilor pot fi necesare activități diferite de supraveghere, adaptate la profilurile de risc specifice ale instituțiilor de credit. Cu toate acestea, prioritățile în materie de supraveghere reprezintă un instrument esențial de coordonare a măsurilor de supraveghere la nivelul băncilor într-un mod suficient de armonizat, proporțional și eficace, contribuind astfel la asigurarea unor condiții echitabile și la consolidarea impactului în materie de supraveghere.