Combaterea spălării banilor

Legiuitorii UE au luat o serie de măsuri pentru a clarifica și a consolida legătura importantă care există între combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și chestiunile de natură prudențială, precum și pentru a completa cadrul juridic existent al Uniunii. Aceste măsuri includ modificări ale Directivei privind cerințele de capital (Capital Requirements Directive – CRD), care aduc clarificări suplimentare cu privire la legătura dintre supravegherea prudențială și cea în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și care impun autorităților de supraveghere prudențială să acționeze în baza informațiilor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (pentru detalii, a se vedea Opinion of the European Banking Authority on communications to supervised entities regarding money laundering and terrorist financing risks in prudential supervision).

În plus, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un plan de acțiune privind combaterea spălării banilor, care stabilește un set de obiective, însoțite de rezultatele preconizate și de calendare, și care evidențiază necesitatea de a optimiza eficacitatea supravegherii în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului. Deși conformitatea supravegherii instituțiilor financiare cu cerințele de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului rămâne o competență exclusivă a autorităților naționale de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, planul de acțiune menționează că îmbunătățirea schimbului de informații și a colaborării între autoritățile respective și cele însărcinate cu supravegherea prudențială, în special la nivel transfrontalier, sunt esențiale pentru a obține o supraveghere eficace.

În acest context, Supravegherea bancară a BCE, în exercitarea atribuțiilor sale de supraveghere prudențială, ia măsuri cu privire la preocupările în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului care ar putea afecta siguranța și soliditatea unei instituții. Aceste preocupări, în special cele provenite din evaluările efectuate de autoritățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului cu privire la riscurile asociate instituțiilor individuale, vor fi luate în considerare în procesul de supraveghere prudențială, în special, dar nu numai, după cum urmează:

1. în procesul de autorizare, în măsura în care modelul de afaceri al solicitantului, sistemele și controalele propuse de gestionare a riscurilor și caracterul adecvat al acționarilor, membrilor, organului de conducere, cadrelor de conducere de nivel superior și persoanelor care dețin funcții-cheie generează riscuri în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
2. ca parte a supravegherii continue, în procesul de evaluare a achizițiilor de participații calificate și în cel de evaluare a competenței și onorabilității organului de conducere;
3. în contextul procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), ca parte a evaluării riscurilor, modelelor de afaceri, operațiunilor de creditare, guvernanței și gestionării interne a riscurilor;
4. în contextul luării oricăror măsuri administrative de natură prudențială și, în special, al impunerii de sancțiuni sau al inițierii procesului de retragere a unei autorizații, asigurându-se prin aceasta că deficiențele în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului cu impact prudențial sunt luate în considerare la aplicarea măsurilor de supraveghere prudențială și a competențelor de atenuare a acestor preocupări.

În acest sens, necesitatea permanentă de a consolida cooperarea și schimbul de informații între autoritățile însărcinate cu supravegherea prudențială și autoritățile competente de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, este cu atât mai importantă. Motivul ar fi acela  că, după cum s-a arătat mai sus, autoritățile însărcinate cu supravegherea prudențială vor utiliza în procesele lor de supraveghere informațiile deținute de autoritățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și, invers, acestea din urmă vor include informațiile provenite de la autoritățile însărcinate cu supravegherea prudențială în abordarea lor în materie de supraveghere a instituțiilor cu privire la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Consolidarea măsurilor de reglementare și de supraveghere în sine nu va fi suficientă pentru a combate cu succes spălarea de bani și finanțarea terorismului în sectorul financiar. În acest sens, instituțiile dețin rolul principal. Acestea sunt primele care trebuie să se asigure că nu sunt utilizate în aceste scopuri și că aspectele legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului beneficiază de o atenție corespunzătoare din partea conducerii. Astfel, instituțiile trebuie să garanteze, printre altele, că membrii organului de conducere și cadrele de conducere de nivel superior se bucură, în permanență, de o reputație suficient de bună și posedă suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a-și exercita atribuțiile. În mod similar, instituțiile au responsabilitatea de a se asigura că guvernanța lor și gestionarea riscurilor sunt adecvate și le permit să identifice, să evalueze și să gestioneze riscurile la care sunt (sau pot fi) expuse, inclusiv riscurile în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

Articole publicate în Supervision newsletter cu privire la combaterea spălării banilor

Mai 2019 – Gearing up to fight money laundering Mai 2018 – The ECB and anti-money laundering: what we can and cannot do