Combaterea spălării banilor
Deși atribuțiile de supraveghere ale BCE exclud în mod explicit supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, spălarea banilor și finanțarea terorismului pot reprezenta riscuri semnificative la adresa siguranței și solidității băncilor. Prin urmare, ținem seama de aceste riscuri în cadrul supravegherii noastre prudențiale.
Directiva privind cerințele de capital (Capital Requirements Directive – CRD) aduce clarificări cu privire la legătura dintre supravegherea prudențială și cea în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și impune autorităților de supraveghere prudențială să acționeze pe baza informațiilor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Mai exact, CRD introduce o obligație explicită de cooperare între autoritățile de supraveghere prudențială, autoritățile de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și unitățile de informații financiare. Aceasta facilitează o supraveghere eficientă și eficace, precum și măsuri de supraveghere coordonate, acolo unde este necesar.
În 2024, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou pachet legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care armonizează pentru prima dată normele UE în acest domeniu, cu scopul de a proteja cetățenii și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul include un regulament de instituire a unei noi autorități a UE de combatere a spălării banilor (Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului – ACSB), care va avea competențe de supraveghere directă și indirectă a entităților obligate cu grad ridicat de risc din sectorul financiar.
În luna iunie 2025, BCE a încheiat un memorandum de înțelegere cu ACSB, care definește modul în care cele două autorități vor colabora. Acesta stabilește principii pentru schimbul de informații și colaborarea periodică cu privire la politici și standarde.
Supravegherea respectării de către instituțiile financiare a cerințelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului rămâne o competență exclusivă a autorităților de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Cu toate acestea, preocupările legate de spălarea banilor sau de finanțarea terorismului, mai ales cele care provin de la ACSB și din evaluările efectuate de autoritățile naționale de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului cu privire la riscurile asociate instituțiilor individuale, sunt luate în considerare în procesele de supraveghere prudențială, în special:
în procedurile de autorizare și evaluările competenței și onorabilității, în măsura în care modelul de afaceri al solicitantului, sistemele și controalele propuse de gestionare a riscurilor și caracterul adecvat al acționarilor, membrilor, organului de conducere, cadrelor de conducere de nivel superior și persoanelor care dețin funcții-cheie generează riscuri de spălare de bani și de finanțare a terorismului;
ca parte a supravegherii continue și a procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP), în cadrul evaluării riscurilor, atunci când riscurile de spălare de bani și de finanțare a terorismului sunt legate de modele de afaceri, operațiuni de credit, guvernanță și gestionarea internă a riscurilor;
la luarea oricăror măsuri administrative de natură prudențială, în special la impunerea de sancțiuni sau la inițierea procesului de retragere a unei autorizații, asigurându-se prin aceasta că deficiențele în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului cu impact prudențial sunt luate în considerare la aplicarea măsurilor de supraveghere prudențială și a competențelor de atenuare a acestor preocupări.
În acest context, cooperarea strânsă și schimbul de informații dintre autoritățile de supraveghere prudențială, ACSB și autoritățile naționale de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului rămân esențiale, întrucât autoritățile însărcinate cu supravegherea prudențială utilizează în procesele lor de supraveghere informațiile deținute de autoritățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și, invers, acestea din urmă includ informațiile provenite de la autoritățile însărcinate cu supravegherea prudențială în abordarea lor în materie de supraveghere a instituțiilor cu privire la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Consolidarea măsurilor de reglementare și de supraveghere în sine nu va fi suficientă pentru a combate cu succes spălarea de bani și finanțarea terorismului în sectorul financiar. În primul rând instituțiile trebuie să se asigure că nu sunt utilizate în aceste scopuri și că aspectele legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului beneficiază de o atenție corespunzătoare din partea conducerii.
În acest sens, instituțiile trebuie garanteze, în permanență, că membrii organului de conducere și cadrele de conducere de nivel superior se bucură, în permanență, de o reputație suficient de bună și posedă un nivel suficient de cunoștințe, competențe și experiență pentru a-și îndeplini atribuțiile. Instituțiile au, de asemenea, responsabilitatea de a asigura că guvernanța lor și gestionarea riscurilor sunt adecvate și le permit să identifice, să evalueze și să gestioneze riscurile la care sunt (sau pot fi) expuse, inclusiv riscurile de spălare de bani și de finanțare a terorismului.