Ce sunt colegiile de supraveghere?

14 iulie 2016 (ultima actualizare: 12 decembrie 2018)

Într-o lume tot mai globalizată – după cum a demonstrat atât de limpede criza financiară –, este esențial ca băncile care funcționează în mai mult de o țară să fie supravegheate cât mai eficient posibil. Colegiile de supraveghere dețin un rol important în această privință, contribuind la optimizarea supravegherii băncilor transfrontaliere.

„Colegiile de supraveghere” pe scurt

Un colegiu de supraveghere este, în esență, o structură permanentă, dar flexibilă, formată din supraveghetorii „din țara de origine” și cei „din țara-gazdă” ai unei bănci internaționale: Comitetul de supraveghere bancară de la Basel utilizează termenul într-un sens foarte general pentru a indica ansamblul relațiilor continue dintre acești supraveghetori, incluzând orice tip de contact, care poate lua forma fie a teleconferințelor, videoconferințelor, scrisorilor, e-mailurilor, fie a comunicării prin intermediul unor website-uri securizate.

Obiectivul care stă la baza acestuia este de a ajuta membrii colegiilor să înțeleagă mai bine profilul de risc și vulnerabilitățile unei bănci transfrontaliere și de a le asigura acestora un cadru pentru soluționarea principalelor aspecte care sunt relevante din perspectiva supravegherii. Schimbul de informații și cooperarea permanentă reprezintă instrumente esențiale pentru consolidarea supravegherii acestor bănci.

Schimbul de informații în practică

Amploarea interacțiunilor dintre membrii colegiilor de supraveghere variază în funcție de fiecare grup bancar și de supraveghetorii respectivi, fiind aplicată o abordare proporțională.

Iată câteva exemple de informații care pot face obiectul unui schimb de informații între membrii colegiului:

  • evaluări ale riscurilor în materie de supraveghere, principalele concluzii ale analizelor prudențiale, precum și orice măsuri de supraveghere semnificative adoptate;
  • analize referitoare la impactul mediului operațional de pe principalele piețe/din principalele țări asupra grupului bancar și rezultatele testărilor la stres;
  • planuri de pregătire pentru situațiile de criză;
  • poziția de capital și de lichiditate și planurile aferente;
  • planuri strategice pentru întregul grup bancar și filialele sale;
  • informații privind factorii exogeni care pot fi utili pentru membrii colegiilor, precum evoluții în materie de reglementare și informații macroprudențiale.

Colegiile de supraveghere în contextul UE

În Uniunea Europeană, colegiile de supraveghere nu reprezintă numai structuri de promovare a cooperării strânse și a schimbului de informații, ci dețin și un rol decizional, adoptând, de exemplu, decizii comune privind modelul intern al unei instituții, expunerea la risc a acesteia sau baza sa de capital.

În conformitate cu Directiva privind cerințele de capital (Capital Requirements Directive IV – CRD IV) – parte componentă a cadrului juridic de supraveghere bancară al UE –, colegiile ar trebui să asigure un program de lucru aliniat și decizii armonizate în materie de supraveghere. Modelele de cartografiere, care, printre altele, indică extinderea și natura prezenței transfrontaliere a băncilor, reprezintă o componentă esențială a acestui proces. Acestea sunt completate de acorduri scrise de coordonare și cooperare, care stau la baza realizării cooperării și a schimbului de informații între membrii colegiilor – și, implicit, a unor atribuții și activități comune și a unui proces decizional comun.

În noul cadru introdus de Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (Bank Recovery and Resolution Directive – BRRD), colegiile trebuie, de asemenea, să evalueze planurile de redresare ale băncilor transfrontaliere și să adopte o decizie comună cu privire la evaluarea acestor planuri.

Principalele instrumente pentru implementarea cadrului privind colegiile de supraveghere în UE sunt ghidurile elaborate de Autoritatea Bancară Europeană, precum și regulamentele adecvate adoptate de Comisia Europeană.

BCE, care este responsabilă de supravegherea directă a băncilor semnificative din zona euro, poate participa la un colegiu de supraveghere ca supraveghetor din țara de origine (consolidant) sau ca supraveghetor din țara-gazdă: în primul caz, BCE acționează ca președinte al colegiului.