Ce este PSE?

16 iunie 2016 (ultima actualizare: 13 noiembrie 2017)

Autoritățile de supraveghere evaluează și măsoară periodic riscurile la care este expusă fiecare bancă. Această activitate de bază poartă denumirea de „proces de supraveghere și evaluare” sau, pe scurt, „PSE” și sintetizează toate constatările autorității de supraveghere dintr-un anumit an, indicând băncii măsurile pe care trebuie să le întreprindă.

Mai exact, PSE prezintă situația unei bănci în ceea ce privește cerințele de capital și modalitatea de gestionare a riscurilor. În decizia PSE, pe care autoritatea de supraveghere o trimite băncii la finalizarea procesului, sunt stabilite obiective-cheie în vederea soluționării problemelor identificate. Ulterior, banca trebuie să „corecteze” aceste probleme într-un termen specificat.

Ce elemente analizează autoritățile de supraveghere?

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile, este esențială aplicarea acelorași criterii tuturor băncilor. PSE pune la dispoziția autorităților de supraveghere un set armonizat de instrumente pentru analizarea profilului de risc al băncii din patru perspective diferite.

Cum verifică autoritățile de supraveghere soliditatea unei bănci

Modelul de afaceri

Modelul de afaceri
Are banca o strategie de afaceri sustenabilă?

Guvernanța și riscurile

Guvernanța și riscurile
Sunt organele de conducere competente și sunt riscurile tratate în mod adecvat?

Capitalul

Capitalul
Dispune banca de amortizoare suficiente pentru a absorbi pierderile?

Lichiditatea

Lichiditatea
Poate banca să acopere necesarul de lichiditate pe termen scurt?

  1. Modelul de afaceri: autoritățile de supraveghere evaluează caracterul sustenabil al organizării activității în cazul fiecărei bănci, cu alte cuvinte dacă aceasta desfășoară o gamă largă de activități sau dacă se axează numai pe câteva direcții de activitate. O bancă al cărei domeniu de activitate este concentrat exclusiv pe transportul naval, de exemplu, ar prezenta o vulnerabilitate ridicată în cazul unei încetiniri a schimburilor comerciale la nivel mondial sau ar acorda cu prea multă generozitate credite armatorilor, trebuind, prin urmare, să gestioneze acest risc.
  2. Guvernanța și gestionarea riscurilor: autoritățile de supraveghere analizează structura organizatorică a unei bănci monitorizând organele de conducere ale acesteia și verificând dacă riscurile sunt gestionate în mod adecvat.
  3. Riscul de capital: autoritățile de supraveghere analizează dacă o bancă dispune de măsuri de siguranță suficiente pentru a absorbi pierderile generate, de exemplu, de atacurile cibernetice asupra sistemului informatic al băncii, de scăderea pronunțată a prețurilor petrolului sau de rambursarea întârziată a creditelor de către debitori.
  4. Riscul de lichiditate și de finanțare: autoritățile de supraveghere verifică dacă o bancă are capacitatea de a acoperi cerințe specifice de numerar, de exemplu, în perioade marcate de incertitudini economice, când este posibil ca deponenții să retragă mai mult numerar decât de obicei.

Cum este utilizat PSE?

Echipele comune de supraveghere realizează permanent procesul de supraveghere și evaluare și emit o decizie PSE individuală o dată pe an. Fiecare bancă primește o scrisoare în care sunt prevăzute măsurile specifice pe care trebuie să le implementeze în anul următor.

Această decizie PSE este adaptată profilului individual al fiecărei bănci. În general, fiecare bancă trebuie să respecte cerințele juridice care stabilesc volumul minim de capital pe care aceasta trebuie să îl dețină. Aceste cerințe sunt, în general, denumite „Pilonul 1”.

Acesta este momentul în care începe să fie utilizat PSE. În decizia PSE, adaptată profilului fiecărei bănci, autoritatea de supraveghere poate solicita băncii să dețină capital suplimentar și/sau poate stabili cerințe calitative („Pilonul 2”). Acestea din urmă pot viza structura de guvernanță sau cadrele de conducere ale băncii.

De asemenea, deciziile PSE individuale vin în sprijinul altor activități de supraveghere și contribuie la o monitorizare riguroasă și continuă a băncilor. Acestea sunt incluse în planificarea strategică și operațională pentru următorul ciclu de supraveghere și au un impact direct asupra frecvenței și amplitudinii activităților de supraveghere desfășurate la fața locului sau la distanță cu privire la o anumită bancă.

Care sunt implicațiile pentru bănci?

Băncile au profiluri diferite: unele desfășoară activități tradiționale de bancă comercială, iar altele administrează activele financiare ale altor companii. Unele sunt expuse la un singur sector specific, iar altele își extind activitățile pe o scară mai largă ce acoperă diferite segmente.

Deși se aplică o metodologie comună pentru a asigura o supraveghere echitabilă și consecventă, aceste diferențe se reflectă în sfera de aplicare, intensitatea și frecvența procesului de supraveghere pentru fiecare bancă. Supraveghetorii din cadrul BCE și autoritățile naționale de supraveghere, alături de echipele comune de supraveghere, iau în considerare impactul potențial al băncii asupra sistemului financiar, gradul de risc al acesteia și statutul său (entitate-mamă, filială sau instituție individuală).

De regulă, autoritatea de supraveghere solicită băncii să dețină un volum mai mare de capital ca măsură suplimentară de siguranță sau să vândă anumite portofolii de împrumuturi pentru a-și reduce riscul de credit. În ultimă instanță, autoritatea de supraveghere poate solicita unei bănci să schimbe cadrele de conducere sau să își adapteze strategia de afaceri astfel încât să devină mai profitabilă.

Reprezintă PSE o noutate?

PSE nu este o noutate în sine, procesul fiind efectuat anterior de autoritățile naționale de supraveghere. Noutatea pe care o aduce PSE în cadrul Mecanismului unic de supraveghere constă în aplicarea unei metodologii unice și a unui calendar comun pentru toate băncile semnificative din zona euro.

Conceptul de PSE a fost introdus pentru prima dată în anul 2004, odată cu Acordurile Basel II instituite de Comitetul de supraveghere bancară de la Basel. Normele actualizate au fost implementate la nivelul UE în 2006, fiind respectate de diferitele autorități naționale de supraveghere.

Cele mai mari bănci din zona euro, care sunt supravegheate direct de BCE, știu la ce să se aștepte: procesul devine mai transparent, iar băncile cu activități transfrontaliere, în special, beneficiază de cerințe mai armonizate.

BCE a transmis primele decizii PSE la începutul anului 2015. Acestea s-au bazat în continuare pe abordările naționale și au fost completate cu rezultatele exercițiului de verificare a solidităţii financiare desfășurat în anul 2014, cunoscut drept „evaluarea cuprinzătoare”.

Cea de-a doua rundă de decizii PSE, finalizate la sfârșitul anului 2015, s-a bazat, pentru prima dată, pe o abordare comună aplicată zonei euro în ansamblu. Aceasta a reprezentat o etapă importantă în direcția asigurării unor condiții de concurență echitabile în sectorul bancar european.