Menu

Competențele naționale exercitate de BCE

Majoritatea competențelor de supraveghere ale BCE, precum cele prevăzute de Regulamentul privind MUS sau de directiva și regulamentul privind cerințele de capital, se bazează pe legislația UE. BCE aplică aceste competențe tuturor băncilor semnificative care fac obiectul supravegherii bancare europene. În plus, BCE exercită anumite competențe acordate în temeiul legislației naționale care nu sunt menționate în mod explicit în legislația UE. Aceste competențe naționale nu sunt armonizate la nivel european și acoperă numai băncile din țara în care se aplică legislația națională.

Competențele naționale pot include competența de a aproba:

  • fuziuni bancare;
  • achiziționarea sau vânzarea de active sau pasive;
  • modificări ale statutelor băncilor;
  • proiecte de externalizare;
  • operațiuni în țări terțe.

Lista completă a competențelor naționale exercitate în prezent de BCE

Băncile supravegheate direct de BCE trebuie, în mod normal, să prezinte BCE orice solicitări, cereri sau notificări în legătură cu aceste competențe (a se vedea „scrisoarea referitoare la punctul de intrare” trimisă băncilor). BCE emite apoi o decizie de supraveghere pentru banca relevantă, în care autorizează operațiunea planificată sau formulează obiecții cu privire la aceasta. În unele cazuri, dacă autoritatea de supraveghere nu formulează obiecții într-un anumit interval de timp, se consideră că aceasta este o aprobare implicită. În aceste cazuri, BCE nu trebuie să emită o decizie de supraveghere. Legislația națională poate, de asemenea, să precizeze cerințe suplimentare pentru bănci și criterii specifice pentru evaluarea în scopul supravegherii.

Scrisoarea referitoare la punctul de intrare

Actualizări pe teme specifice

Competențe legate de obligațiunile garantate

La momentul trimiterii către bănci, în anul 2017, a scrisorii referitoare la punctul de intrare, clarificarea delimitării competențelor între BCE și autoritățile naționale competente (ANC) în ceea ce privește emisiunea de obligațiuni garantate era încă în curs de examinare. În 2018, BCE, în cooperare cu Comisia Europeană, a clarificat în continuare această chestiune după cum se prezintă mai jos.

BCE are competența de a decide cu privire la autorizarea generală a emiterii de obligațiuni garantate în toate cazurile prevăzute de legislația națională.

În țările în care, pe lângă autorizația bancară generală, se impune o autorizare generală pentru emiterea de obligațiuni garantate (de exemplu, Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda și Luxemburg), BCE decide cu privire la această autorizare. Competența BCE în acest domeniu este legată de competența sa exclusivă de a acorda autorizații, ca parte a procedurilor comune, instituțiilor de credit semnificative și celor mai puțin semnificative (exceptând în cazul Belgiei). În consecință, instituțiile de credit care intenționează să solicite o autorizare generală pentru emiterea de obligațiuni garantate ar trebui să depună cererea la ANC respectivă, în conformitate cu procedura de acordare a unei autorizații de funcționare ca instituție de credit.

În țările în care activitatea de emitere de obligațiuni garantate este acoperită de autorizația bancară generală, clarificarea de mai sus nu implică niciun transfer de competențe între BCE și ANC. De asemenea, ANC își păstrează competența exclusivă de a autoriza programele de emitere individuale sau emisiunile de obligațiuni garantate și de a realiza supravegherea continuă a obligațiunilor garantate.