Procesul de supraveghere și evaluare din 2015

Obiectivul procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) constă în promovarea unui sistem bancar rezilient, ca o condiție prealabilă obligatorie pentru o finanțare sustenabilă și solidă a economiei. Experiența crizelor anterioare a arătat că un sistem bancar insuficient capitalizat împiedică o creștere economică sustenabilă. Avantajele pe termen lung ale unui sistem bancar capitalizat în mod corespunzător depășesc cu mult orice costuri pe termen scurt pentru băncile implicate sau pentru finanțele publice, în cazurile în care s-a furnizat sprijin din fonduri publice unor bănci aflate în dificultate.

Metodologia comună

SREP a fost derulat pentru prima dată în anul 2015, pe baza unei metodologii comune pentru cele mai mari 120 de grupuri bancare din zona euro. Procesele naționale anterioare au fost, mai degrabă, diverse. Nivelurile capitalului și lichidității băncilor supravegheate direct de BCE au fost stabilite în conformitate cu profilurile de risc ale acestora. Acolo unde s-a considerat necesar, au fost aplicate măsuri de supraveghere suplimentare.

Broșura privind metodologia SREP 2015

Metodologia MUS este în concordanță cu legislația UE și ghidurile Autorității bancare europene (ABE) și se bazează pe principalele practici utilizate în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și recomandate de organisme internaționale. A fost realizată o evaluare holistică a viabilității instituțiilor, pe baza unei perspective anticipative și aplicând principiul proporționalității. Elementele cantitative și calitative au fost combinate în cadrul unei abordări bazate pe „aprecierea limitată” a experților. Aceasta asigură consecvența, luând totodată în considerare particularitățile instituțiilor. A fost posibilă pentru prima dată efectuarea de comparații inter pares extinse și analize transversale, ceea ce a permis tuturor instituțiilor să fie evaluate în mod consecvent și, implicit, a promovat o piață bancară unică mai integrată.

Cerințele de capital

În total, cerințele de capital vor fi majorate gradual cu 50 puncte de bază în perioada 2015-2016, incluzând efectul introducerii treptate a cerințelor privind amortizorul combinat.

  • Dată fiind poziția zonei euro în cadrul ciclului economic, capitalul din sistemul bancar trebuie menținut și, în unele cazuri, consolidat. Multe bănci sunt încă în curs de redresare după criza financiară din anul 2012 și se confruntă în continuare cu riscuri și influențe nefavorabile. În acest context, comparativ cu 2015, cerințele medii de capital din Pilonul 2 au crescut cu 30 puncte de bază.
  • Un alt învățământ principal desprins în urma crizei, reflectat în cadrul MUS privind capitalul și în calibrarea în concordanță cu legislația UE, este nevoia de a limita orice efecte nefavorabile la nivel de sistem, pe care băncile de importanță sistemică globală (G-SIB) și băncile de importanță sistemică națională (D-SIB) le pot genera la adresa sistemului financiar și a economiilor zonei euro. În acest scop, în conformitate cu Ghidul ABE, amortizoarele sistemice (fie pentru G‑SIB sau D-SIB, fie amortizorul de risc sistemic) sunt adăugate la cerințele din Pilonul 2, reducând astfel propagarea la nivelul întregului sistem a probabilității și severității problemelor din cadrul acestor instituții. Amortizoarele sistemice care încep să fie introduse treptat explică a doua parte a majorării cerințelor de capital (20 puncte de bază) pentru băncile din zona euro în 2016, comparativ cu 2015, și vor continua să fie introduse treptat, conform așteptărilor, până în 2019.

Am verificat cu atenție nivelul cererii de capital pentru băncile din zona euro, ținând seama în special de cerințele privind fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) în regim de aplicare deplină și cerințele totale de capital. În cazul G-SIB, calibrarea cerințelor de capital introduse treptat și a celor în regim de aplicare deplină reflectă o serie de considerații, inclusiv necesitatea promovării unui cadru consecvent la nivelul a 120 de instituții, impactul sistemic al G-SIB și D-SIB, precum și o comparație generală cu G-SIB din alte jurisdicții.

Suma maximă distribuibilă

Cu privire la aplicarea sumelor maxime distribuibile (maximum distributable amount – MDA), abordarea MUS face referire la avizul publicat de ABE la data de 18 decembrie 2015.

Avizul 2015/24 al ABE

Această abordare ar putea fi totuși reanalizată în raport cu evoluțiile viitoare în domeniul reglementării sau cu aplicarea ghidurilor ABE, pentru a asigura consecvența și armonizarea pieței unice.

Un nivel sporit de certitudine în planificarea capitalului

Prin comunicarea noastră directă cu băncile, le oferim acestora claritatea și certitudinea în materie de supraveghere de care au nevoie pentru a face planificări privind capitalul. Ceteris paribus, cerințele din Pilonul 2 stabilite în deciziile SREP din 2015 oferă un indiciu cu privire la viitor, dat fiind în special faptul că deja am ținut seama pe deplin de pachetul complet de cerințe privind amortizorul de conservare a capitalului. Băncile pot, de asemenea, planifica introducerea progresivă a pachetului CRR/CRD IV, respectiv deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază și introducerea treptată a amortizoarelor pentru riscuri sistemice. Deși ultimele evoluții referitoare la Basel III încă nu sunt cunoscute în totalitate, s-a admis deja faptul că obiectivul acestora nu constă în majorarea semnificativă a capitalului în cadrul sistemului, ci în ameliorarea simplității, comparabilității și transparenței capitalului la nivelul băncilor.