Obiectivul procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) constă în promovarea unui sistem bancar rezilient, ca o condiție prealabilă obligatorie pentru o finanțare sustenabilă și solidă a economiei. Experiența crizelor anterioare a arătat că un sistem bancar insuficient capitalizat împiedică o creștere economică sustenabilă. Avantajele pe termen lung ale unui sistem bancar capitalizat în mod corespunzător depășesc cu mult orice costuri pe termen scurt pentru băncile implicate sau pentru finanțele publice, în cazurile în care s-a furnizat sprijin din fonduri publice unor bănci aflate în dificultate.
SREP a fost derulat pentru prima dată în anul 2015, pe baza unei metodologii comune pentru cele mai mari 120 de grupuri bancare din zona euro. Procesele naționale anterioare au fost, mai degrabă, diverse. Nivelurile capitalului și lichidității băncilor supravegheate direct de BCE au fost stabilite în conformitate cu profilurile de risc ale acestora. Acolo unde s-a considerat necesar, au fost aplicate măsuri de supraveghere suplimentare.
Broșura privind metodologia SREP 2015
Metodologia MUS este în concordanță cu legislația UE și ghidurile Autorității bancare europene (ABE) și se bazează pe principalele practici utilizate în cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și recomandate de organisme internaționale. A fost realizată o evaluare holistică a viabilității instituțiilor, pe baza unei perspective anticipative și aplicând principiul proporționalității. Elementele cantitative și calitative au fost combinate în cadrul unei abordări bazate pe „aprecierea limitată” a experților. Aceasta asigură consecvența, luând totodată în considerare particularitățile instituțiilor. A fost posibilă pentru prima dată efectuarea de comparații inter pares extinse și analize transversale, ceea ce a permis tuturor instituțiilor să fie evaluate în mod consecvent și, implicit, a promovat o piață bancară unică mai integrată.
În total, cerințele de capital vor fi majorate gradual cu 50 puncte de bază în perioada 2015-2016, incluzând efectul introducerii treptate a cerințelor privind amortizorul combinat.
Am verificat cu atenție nivelul cererii de capital pentru băncile din zona euro, ținând seama în special de cerințele privind fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) în regim de aplicare deplină și cerințele totale de capital. În cazul G-SIB, calibrarea cerințelor de capital introduse treptat și a celor în regim de aplicare deplină reflectă o serie de considerații, inclusiv necesitatea promovării unui cadru consecvent la nivelul a 120 de instituții, impactul sistemic al G-SIB și D-SIB, precum și o comparație generală cu G-SIB din alte jurisdicții.
Cu privire la aplicarea sumelor maxime distribuibile (maximum distributable amount – MDA), abordarea MUS face referire la avizul publicat de ABE la data de 18 decembrie 2015.
Această abordare ar putea fi totuși reanalizată în raport cu evoluțiile viitoare în domeniul reglementării sau cu aplicarea ghidurilor ABE, pentru a asigura consecvența și armonizarea pieței unice.
Prin comunicarea noastră directă cu băncile, le oferim acestora claritatea și certitudinea în materie de supraveghere de care au nevoie pentru a face planificări privind capitalul. Ceteris paribus, cerințele din Pilonul 2 stabilite în deciziile SREP din 2015 oferă un indiciu cu privire la viitor, dat fiind în special faptul că deja am ținut seama pe deplin de pachetul complet de cerințe privind amortizorul de conservare a capitalului. Băncile pot, de asemenea, planifica introducerea progresivă a pachetului CRR/CRD IV, respectiv deducerile din fondurile proprii de nivel 1 de bază și introducerea treptată a amortizoarelor pentru riscuri sistemice. Deși ultimele evoluții referitoare la Basel III încă nu sunt cunoscute în totalitate, s-a admis deja faptul că obiectivul acestora nu constă în majorarea semnificativă a capitalului în cadrul sistemului, ci în ameliorarea simplității, comparabilității și transparenței capitalului la nivelul băncilor.