Menu

Stabilirea priorităților în materie de supraveghere în fiecare an oferă un mecanism important pentru coordonarea măsurilor de supraveghere la nivelul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) într-un mod armonizat, eficace și proporțional. Un set clar de priorități în materie de supraveghere, comunicate publicului în mod transparent, contribuie la consolidarea impactului supravegherii asupra băncilor și la asigurarea generală a unor condiții echitabile.

Prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2021 se bazează pe o evaluare a principalelor riscuri și vulnerabilități din sectorul bancar. Până în prezent, pandemia de coronavirus (COVID-19) a constituit un eveniment fără precedent, care a afectat economia reală și a pus la încercare reziliența băncilor europene. Incertitudinile legate de profunzimea și amploarea ultimă a impactului global al pandemiei rămân ridicate pe termen scurt și mediu.

Supravegherea bancară a BCE evaluează în mod continuu riscurile și își poate adapta prioritățile și măsurile în materie de supraveghere în concordanță cu evoluțiile mediului economic în care funcționează instituțiile supravegheate. În acest context, Supravegherea bancară a BCE își va axa eforturile viitoare în materie de supraveghere pe patru domenii prioritare care au fost afectate semnificativ de criza actuală. Cele patru domenii prioritare pentru 2021 sunt următoarele:

  • gestionarea riscului de credit;
  • soliditatea capitalului;
  • sustenabilitatea modelelor de afaceri;
  • guvernanța.

În plus, în anul 2021 vor fi desfășurate activități de supraveghere suplimentare legate de alte riscuri structurale pe termen mediu și mai lung la adresa băncilor europene, care nu se referă la impactul pandemiei de COVID-19. Supraveghetorii își vor concentra, de asemenea, atenția asupra alinierii băncilor cu așteptările enunțate în Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, asupra riscurilor prudențiale generate de spălarea de bani, a riscurilor cibernetice și a celor legate de digitalizare, precum și asupra gradului de pregătire a băncilor pentru etapele finale ale implementării acordului Basel III. În funcție de evoluția crizei, activitățile de supraveghere specifice pot fi ajustate și adaptate profilurilor de risc specifice ale băncilor.

1 Riscul de credit

Pandemia de COVID-19 și deteriorarea mediului macroeconomic vor avea un impact direct asupra calității activelor băncilor, în condițiile în care este probabil ca noi reduceri ale ratingurilor, o creștere a numărului de debitori aflați în situații de dificultate și o depreciere a valorilor garanțiilor să se materializeze. Măsurile de sprijin public, inclusiv cele monetare, fiscale, de reglementare și de supraveghere, au avut efectul intenționat de evitare a unei crize financiare: tensiunile privind lichiditatea exercitate asupra băncilor și debitorilor au fost atenuate, evitându-se transformarea problemelor de lichiditate în probleme de solvabilitate. Unul dintre învățămintele desprinse în urma Marii crize financiare, când s-a înregistrat o acumulare în timp de credite neperformante, care au grevat bilanțurile băncilor, este acela că sunt esențiale recunoașterea și diferențierea dificultăților financiare pur temporare cauzate de pandemie de o deteriorare de natură economică, cu efecte mai durabile, a creditelor. Constituirea unor provizioane corespunzătoare și recunoașterea pierderilor înainte de încetarea moratoriilor și a măsurilor de sprijin fiscal vor contribui la evitarea unor efecte de deteriorare abruptă și a unor efecte prociclice care ar putea amplifica costul economic al pandemiei.

În acest sens, este importantă consolidarea în continuare a inițiativelor deja lansate în 2020 pentru a asigura că băncile dispun de practici adecvate de gestionare a riscurilor pentru a identifica, a măsura și a reduce impactul riscului de credit, precum și de capacitatea operațională necesară pentru a gestiona creșterea anticipată a numărului de debitori aflați în situații dificultate.

Totodată, Supravegherea bancară a BCE își va concentra eforturile asupra adecvării gestionării, a operațiunilor, a monitorizării și a raportării băncilor în ceea ce privește riscul de credit. Se va acorda o atenție deosebită nu numai capacității băncilor de a identifica într-o etapă timpurie orice deteriorare a calității activelor și de a constitui, în consecință, provizioane oportune și adecvate, ci și capacității lor de a continua să adopte măsurile necesare pentru gestionarea corespunzătoare a arieratelor și a creditelor neperformante. Echipele comune de supraveghere (ECS) vor examina practicile băncilor în aceste domenii și, dacă este necesar, vor fi efectuate analize țintite foarte aprofundate și inspecții la fața locului și la distanță.


2 Soliditatea capitalului

Nivelul sporit al riscului de credit, alături de posibilele ajustări pe piață, pot deprecia cotele de capital ale băncilor. Va fi important să se asigure adecvarea pozițiilor de capital ale băncilor și să se identifice într-o etapă timpurie vulnerabilitățile specifice băncilor în vederea adoptării oricăror măsuri de remediere, după caz.

În consecință, este esențial ca băncile să aplice practici solide de planificare a capitalului, bazate pe proiecții privind capitalul care se pot adapta unui mediu caracterizat de schimbări rapide, îndeosebi într-o situație de criză. Prin urmare, ECS vor examina adecvarea planificării capitalului băncilor și, în acest sens, vor supune unei analize critice adecvarea politicilor lor privind dividendele și răscumpărările de acțiuni. De asemenea, testarea la stres la nivelul UE, coordonată de Autoritatea bancară europeană, va fi efectuată pe parcursul anului 2021 și va constitui un element important în evaluarea rezilienței capitalului băncilor ca parte a dialogului în materie de supraveghere cu privire la planificarea capitalului.


3 Sustenabilitatea modelelor de afaceri

Profitabilitatea băncilor și sustenabilitatea modelelor de afaceri sunt supuse în continuare presiunilor exercitate de mediul economic actual caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor, de o capacitate excedentară, de o eficiență redusă a costurilor și de concurența din partea băncilor și a instituțiilor financiare nebancare. Pandemia de COVID-19 exacerbează aceste presiuni.

În cursul anului 2021, Supravegherea bancară a BCE își va continua eforturile de a supune unei analize critice planurile strategice ale băncilor și măsurile adoptate de cadrele de conducere de nivel superior ale băncilor pentru remedierea deficiențelor existente. Mai mult, întrucât pandemia a accelerat procesul de transformare digitală, supraveghetorii vor evalua progresele băncilor ca răspuns la aceste evoluții. După caz, ECS vor iniția un dialog în materie de supraveghere structurat cu cadrele de conducere ale băncilor cu privire la monitorizarea strategiilor lor de afaceri.[1]


4 Guvernanță

Aplicarea unor practici de guvernanță solide și a unor controale interne robuste este esențială pentru reducerea riscurilor cu care se confruntă băncile în condiții normale și, mai ales, în perioadele de criză. Soliditatea guvernanței consiliilor de administrație reprezintă un motor esențial al depășirii unei crize și, în acest context, evaluarea guvernanței va constitui unul dintre aspectele asupra cărora se va concentra procesul de supraveghere. În plus, autoritățile de supraveghere vor continua să se axeze pe adecvarea cadrelor băncilor de gestionare a riscurilor în perioade de criză și pe capacitatea băncilor de a le adapta și a le implementa în mod corespunzător în contextul crizei actuale. Se va aștepta ca organele de conducere să acceseze, să evalueze și să testeze cu eficacitate acuratețea informațiilor privind riscurile, îndeosebi a informațiilor legate de practicile de gestionare a riscului de credit, inclusiv cu privire la capacitatea operațională și adecvarea mecanismelor de provizionare în contextul actual. Supravegherea bancară a BCE va testa băncile cu privire la capacitatea lor de agregare a datelor referitoare la riscuri și cu privire la informațiile despre riscuri raportate cadrelor de conducere. De asemenea, supraveghetorii vor monitoriza practicile de gestionare și guvernanța riscului informatic și a celui cibernetic la nivelul băncilor, inclusiv riscurile rezultate din externalizarea serviciilor către furnizori terți. Nu în ultimul rând, Supravegherea bancară a BCE va continua evaluarea impactului prudențial al riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului, îndeosebi cu privire la cadrele de control intern ale băncilor.

© Banca Centrală Europeană, 2021

Adresa poștală 60640 Frankfurt am Main, Germany
Telefon +49 69 1344 0
Website www.bankingsupervision.europa.eu

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu indicarea sursei.

Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați glosarul MUS (disponibil numai în limba engleză).

HTML ISBN 978-92-899-4610-0, ISSN 2599-8633, doi:10.2866/194100 QB-BZ-21-001-RO-Q


[1]În concordanță cu abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea, profitabilitatea și sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor vor fi evaluate cu atenție în situația în care băncile prezintă BCE un proiect de consolidare.