Analiza BCE a senzitivității riscului de dobândă asociat portofoliului bancar – testare la stres 2017

28 februarie 2017

Întrebări frecvente

1. De ce efectuează Supravegherea bancară a BCE analiza senzitivității riscului de dobândă asociat portofoliului bancar (interest rate risk in the banking book – IRRBB) – testare la stres 2017?

Supravegherea bancară a BCE are obligația de a organiza anual teste de stres prudențiale (articolul 100 din CRD IV) și va efectua un astfel de exercițiu pentru băncile aflate sub supravegherea sa directă în anul 2017.

Scopul exercițiului de anul acesta este acela de a furniza BCE informații suficiente pentru a înțelege senzitivitatea la ratele dobânzilor a activelor și pasivelor din portofoliul bancar al unei bănci, precum și a veniturilor nete din dobânzi. Șocurile ipotetice aplicate în cadrul acestui exercițiu sunt extrase din standardele stabilite de Comitetul de supraveghere bancară de la Basel (CSBB) în documentul intitulat „Standards – Interest rate risk in the banking book” (Standarde – Riscul de dobândă asociat portofoliului bancar), publicat în luna aprilie 2016.

2. Pe ce anume pune accentul analiza BCE a senzitivității riscului de dobândă asociat portofoliului bancar – testare la stres 2017? Cum vor fi utilizate rezultatele?

Supraveghetorii vor examina modul în care variațiile ipotetice ale contextului ratelor dobânzilor ar afecta băncile.

Analizând cum ar fi afectate băncile de un șoc al ratelor dobânzilor, exercițiul se concentrează asupra variațiilor valorii economice a activelor și pasivelor din portofoliul bancar și asupra evoluției veniturilor nete din dobânzi generate de activele și pasivele respective. Portofoliul bancar include activele și pasivele care nu au legătură cu activitățile de tranzacționare ale băncilor. Exercițiul vizează, de asemenea, analiza modului în care modelele de comportament al clienților utilizate de bănci influențează măsurarea riscului de dobândă, întrucât comportamentul poate varia ca reacție la modificări ale ratelor dobânzilor.

Rezultatele exercițiului vor fi incluse, într-un mod nemecanic, în procesul de supraveghere și evaluare (PSE) 2017, care determină necesarul de capital pe care o bancă trebuie să îl dețină. Cererea de capital de supraveghere din decizia PSE 2017 nu va fi determinată de rezultatele cantitative ale exercițiului, ci de informațiile referitoare la vulnerabilitatea relativă a băncilor la diferitele șocuri ale ratelor dobânzilor. Mai exact, rezultatele vor sta la baza evaluării necesarului de capital pe care trebuie să îl dețină o instituție ca parte a cerințelor din Pilonul 2 (P2R) și a orientărilor din Pilonul 2 (P2G).

3. Va conduce exercițiul la niveluri mai ridicate ale cererii de capital de supraveghere pentru bănci?

În ansamblu, se anticipează că, ceteris paribus, valoarea agregată a cererii de capital pentru băncile supravegheate direct de BCE va fi stabilă.

4. Care sunt ipotezele care stau la baza variațiilor ratelor dobânzilor în cadrul testării la stres?

Vor fi utilizate șase șocuri diferite ale ratelor dobânzilor. Aceste șocuri sunt preluate din setul de șocuri stabilit în aprilie 2016 de Comitetul de supraveghere bancară de la Basel (a se vedea documentul Standards – Interest rate risk in the banking book) și vor fi aplicate portofoliului bancar. Aceste șocuri captează diferitele variații ale nivelului și formei curbei descrise de ratele dobânzilor și vor oferi autorităților de supraveghere informații referitoare la modul în care valoarea economică a elementelor din portofoliul bancar și proiecțiile privind veniturile nete din dobânzi vor varia în funcție de fiecare șoc. Șocurile sunt ipotetice și nu sunt, în niciun caz, utilizate în scopul prognozării evoluției viitoare a ratelor dobânzilor în zona euro, vizând, mai degrabă, identificarea posibilelor vulnerabilități ale portofoliilor bancare.

Prin urmare, șocurile sunt aplicate mai mult în spiritul unei analize a senzitivității. Acest tip de analiză diferă în mare măsură de o testare la stres la nivel macroeconomic, care include, de obicei, într-un scenariu, proiecții economice bazate pe un model.


yield curve IR shock

5. Care părți din bilanțurile băncilor vor face obiectul analizei senzitivității?

Analiza va fi axată pe pozițiile din portofoliul bancar. Sfera de aplicare este limitată la activele și pasivele exprimate în valutele principale ale fiecărei bănci. Exercițiul acoperă numai activele și pasivele într-o valută în care sunt exprimate peste 20% din activele din portofoliul bancar. Pentru a limita sarcinile de raportare, s-a decis să nu se țină seama de deținerile în alte valute inferioare pragului. În plus, este puțin probabil ca rezultatele aferente unor dețineri atât de reduse să conducă la modificări semnificative ale rezultatelor globale.

6. Cât va dura exercițiul?

Exercițiul debutează la 28 februarie 2017, iar rezultatele vor fi introduse, în principal, în evaluarea PSE, contribuind la calibrarea orientărilor din Pilonul 2 (P2G). Rezultatele vor fi discutate în cadrul dialogului în materie de supraveghere în contextul PSE, organizat între bănci și echipele comune de supraveghere (ECS) în această vară.

În cadrul acestui exercițiu „ascendent” (bottom-up), băncile furnizează proiecții referitoare la șocuri date ale ratelor dobânzilor, bazate pe modele proprii. Rezultatele vor fi incluse în măsurile calitative și în discuțiile purtate între ECS și bănci în contextul PSE.