Întrebări frecvente privind testarea la stres la nivelul UE din anul 2018

2 noiembrie 2018

Testarea la stres – Întrebări frecvente

Care a fost scopul testării la stres la nivelul UE din anul 2018?

Testarea la stres la nivelul UE a analizat evoluția pozițiilor de capital ale băncilor în cadrul unui scenariu de bază și al unui scenariu nefavorabil, pe baza datelor de la sfârșitul anului 2017 referitoare la o perioadă de trei ani încheiată la sfârșitul anului 2020.

Exercițiul a oferit autorităților de supraveghere, băncilor și altor participanți pe piață un cadru analitic comun pentru a compara și a evalua reziliența băncilor din UE la șocuri economice specifice fiecărei țări.

Testarea la stres a vizat 48 de bănci, reprezentând 70% din totalul activelor bancare din Uniunea Europeană. Responsabilitatea generală pentru exercițiu revine Autorității bancare europene (ABE), care a elaborat metodologia, a decis cu privire la scenarii și la eventualele ajustări conjuncturale și a publicat rezultatele testării la stres la sfârșitul exercițiului.

La fel ca în anul 2016, testarea la stres nu a fost un exercițiu de „promovare sau respingere”. Nu au fost prevăzute praguri minime acceptabile de rentabilitate pentru a defini eșecul sau succesul băncilor în scopul acestui exercițiu. Rezultatele testării la stres vor fi o parte componentă a dialogului continuu în materie de supraveghere. Astfel, funcția de supraveghere a Băncii Centrale Europene (BCE) va utiliza atât rezultatele calitative (calitatea și caracterul oportun al raportărilor băncilor), cât și rezultatele cantitative (diminuarea capitalului și reziliența băncilor la condiții de piață nefavorabile) în procesul de supraveghere și evaluare (PSE). În contextul PSE, rezultatele testării la stres vor fi, de asemenea, utilizate pentru determinarea cererii de capital în scopuri de supraveghere a băncilor.

Care dintre băncile supravegheate de BCE au făcut obiectul testării la stres la nivelul UE derulate de ABE?

Dintre cele 48 de bănci care au făcut obiectul testării la stres derulate de ABE, 33 sunt supravegheate direct de Supravegherea bancară a BCE, reprezentând 70% din activele bancare din zona euro. ABE a publicat vineri, 2 noiembrie 2018, rezultatele individuale ale tuturor celor 48 de bănci, alături de date detaliate privind bilanțurile și expunerea la sfârșitul anului 2017.

În afară de cele 33 de bănci supravegheate de BCE din eșantionul ABE, BCE a efectuat în paralel propria testare la stres (testarea la stres din cadrul PSE) și pentru acele bănci pe care le supraveghează direct, dar care nu au fost incluse în eșantionul ABE.

La începutul acestui an, BCE a testat, de asemenea, cele patru bănci elene pe care le supraveghează direct. BCE a urmat metodologia și abordarea utilizate în cadrul testării la stres la nivelul UE derulate de ABE, dar a adoptat un calendar accelerat pentru a finaliza testarea înainte de sfârșitul celui de-al treilea program de sprijin pentru Grecia al Mecanismului european de stabilitate.

Care sunt rezultatele generale ale testării la stres din anul 2018? Care au fost vectorii principali ai acestui exerciţiu, inclusiv în raport cu testarea la stres din anul 2016?

Scenariul nefavorabil are ca rezultat o diminuare totală de 3,8 puncte procentuale, în regim de aplicare deplină, a fondurilor proprii la nivel 1 de bază (CET1) pentru cele 33 de bănci aflate sub supravegherea directă a BCE, fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) la nivel de sistem reducându-se de la 13,7% la sfârșitul anului 2017 la 9,9% la sfârșitul anului 2020. Această scădere include impactul de 0,3 puncte procentuale rezultat din aplicarea pentru prima dată a Standardului internațional de raportare financiară 9 (IFRS 9), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Diminuarea aferentă este superioară cu 0,5 puncte procentuale celei din exercițiul efectuat în anul 2016.

Deprecierile creditelor au reprezentat unul dintre principalii vectori ai rezultatelor din cadrul scenariului macroeconomic nefavorabil. Un al doilea vector a fost constituit de un șoc la nivelul marjei de finanțare, care a fost compensat parțial de efectul pozitiv al majorării ratelor dobânzilor pe termen lung. Un al treilea vector a constat în tensiuni semnificative la nivelul veniturilor nete din taxe și comisioane, iar un al patrulea, în impactul șocurilor de lichiditate și al celor exercitate de prețurile pieței asupra portofoliilor la valoarea justă.

Rezultatele obținute în cadrul scenariul nefavorabil reflectă un scenariu macroeconomic mai sever și introducerea IFRS 9, precum și o metodologie mai sensibilă la riscuri. Efectele produse de îmbunătăţirea calităţii activelor, mai ales ca urmare a reducerii cu succes a volumelor de credite neperformante și a beneficiilor rezultate din majorarea mai accentuată a ratelor dobânzilor pe termen lung în cadrul scenariului, sunt astfel mai mult decât compensate.

În pofida diminuării mai mari, rata agregată a fondurilor proprii ulterioară expunerii la tensiuni, situată la nivelul de 9,9% pentru CET1, este superioară celei de 8,8% înregistrată în anul 2016. Aceasta confirmă îmbunătăţirea rezilienței la șocuri macroeconomice a băncilor participante la exerciţiu. Totuși, exercițiul a evidențiat, de asemenea, vulnerabilităţi ale băncilor individuale, care vor face obiectul unor acțiuni de monitorizare din partea autorităților de supraveghere.

Scenariul nefavorabil are ca rezultat o diminuare cu 0,98 puncte procentuale, în regim de aplicare deplină, a indicatorului efectului de levier pentru cele 33 de bănci aflate sub supravegherea directă a BCE, indicatorul efectului de levier reducându-se, în medie, de la 5,11% la sfârșitul anului 2017 la 4,13% la sfârșitul anului 2020.

Anticipați o creștere, în medie, a cererii de capital din sistem ca urmare a exercițiului de testare la stres?

Nu se anticipează nicio creştere, în medie, a cererii de capital ca urmare a exercițiului de testare la stres. Cu toate acestea, există evoluţii la nivelul unor componente care sporesc în mod mecanic cererea de capital. Totuși, acest lucru a fost anticipat și este independent de testarea la stres. Printre aceste componente se numără unele ale cererii de capital care vor continua să fie introduse treptat și își vor atinge valoarea completă la 1 ianuarie 2019, precum amortizoarele sistemice stabilite de autoritățile macroprudențiale (amortizoare aplicabile instituțiilor de importanţă sistemică la nivel mondial și altor instituții de importanţă sistemică și amortizoare de risc sistemic). După cum se menționează în broșurile privind PSE din anii 2016 și 2017, băncile ar trebui să se aștepte, de asemenea, la niveluri pozitive ale orientării din Pilonul 2 (Pillar 2 guidance – P2G) în viitor, indiferent de calendarul introducerii treptate a amortizoarelor de conservare a capitalului.

Cum vor fi rezultatele testării la stres luate în considerare în cadrul PSE?

Rezultatele calitative ale testării la stres vor fi incluse în calculul cerinței din Pilonul 2 (Pillar 2 requirement – P2R), în special în elementul privind guvernanța riscului din PSE.

Rezultatele cantitative, respectiv diminuarea capitalului în scenariul nefavorabil ipotetic, servesc drept punct de pornire pentru determinarea nivelului orientării din Pilonul 2 (P2G). Pentru definirea P2G, BCE va utiliza o gamă largă de informații. Una dintre valorile de referință va fi rezultatul consemnat de o bancă ulterior scenariului nefavorabil în raport cu o rată a fondurilor proprii de 5,5% sau, în cazul băncilor de importanță sistemică la nivel mondial (G-SIB), în raport cu o rată a fondurilor proprii de 5,5% plus amortizorul G-SIB.

Acest rezultat va fi ajustat în continuare în sensul creșterii sau al scăderii, ținând seama de alți factori, printre care profilul de risc specific al instituției individuale și senzitivitatea acesteia în raport cu scenariile de stres; modificările provizorii ale profilului său de risc după data-limită a testării la stres (31 decembrie 2017); și măsurile adoptate de bancă pentru atenuarea senzitivităților la risc, precum vânzările de active. Prin urmare, rezultatele testării la stres nu vor fi incluse în P2G în mod mecanic.

Astfel, P2G nu poate fi calculată pentru orice instituție pe baza unei abordări mecanice și fără cunoașterea celorlalți factori.

Care sunt concluziile principale desprinse în urma testării la stres din acest an?

Pierderile din activitatea de creditare pot fi explicate, în principal, cu ajutorul scenariului macroeconomic. Stocurile de credite neperformante au deținut un rol mai puțin proeminent în cadrul exercițiului din 2018, comparativ cu cel din 2016, ca urmare a îmbunătățirii situației bilanțiere a băncilor.

În cadrul scenariului nefavorabil, impactul reevaluării totale a riscului de piață a fost cel mai puternic la nivelul G-SIB, însă un aspect pozitiv l-a constituit creșterea generată de acesta la nivelul veniturilor aferente clienților. Impactul tensiunilor asupra incertitudinii modelului și rezervelor de lichiditate a afectat, de asemenea, aceste bănci într-o măsură mai mare decât alte bănci.

Ajustarea dividendelor, a plăților cupoanelor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar și a remunerației variabile (suma maximă distribuibilă) conform articolului 141 din Directiva privind cerințele de capital ca reacție la o criză ar reduce impactul general în cadrul scenariului nefavorabil cu aproximativ 40 de puncte de bază.

Testarea la stres furnizează informații suplimentare importante privind capacitățile băncilor de efectuare a testărilor la stres și de gestionare a riscurilor. Alături de evaluarea calității și oportunității raportărilor băncilor pe parcursul exercițiului, aceste informații vor fi incluse în PSE și calculul P2R, precum și în planificarea inspecțiilor la fața locului și a altor activități de supraveghere.

Testarea ne permite, de asemenea, să verificăm dacă băncile au soluționat cu succes deficiențele identificate în exercițiile anterioare, de exemplu cu privire la testarea la stres, agregarea datelor sau capabilitățile de modelare.

Ce anume a fost testat în cadrul acestui exercițiu și care au fost diferențele principale comparativ cu testarea la stres din anul 2016?

Exercițiul a evaluat reziliența băncilor la evoluții nefavorabile pe piață, analizând modul în care a evoluat poziția lor de capital în ipoteza unui bilanț static pe perioada de trei ani cuprinsă între sfârșitul anului 2017 și sfârșitul anului 2020, atât în cadrul unui scenariu de bază, cât și în cadrul unui scenariu nefavorabil. Scenariul de bază a fost în concordanță cu prognoza publicată de BCE în luna decembrie, iar scenariul nefavorabil a luat în calcul ipoteza materializării a patru riscuri sistemice considerate a reprezenta cele mai importante amenințări la adresa stabilității sectorului bancar al UE. Riscurile respective au fost următoarele:

  1. o reevaluare abruptă și semnificativă a primelor de risc pe piețele financiare internaționale;
  2. interacțiunile negative dintre profitabilitatea modestă a băncilor și creșterea nominală scăzută, determinată de declinul activității economice în UE;
  3. preocupări privind sustenabilitatea datoriei publice și private, în contextul unei posibile reevaluări a primelor de risc și al incertitudinilor politice sporite;
  4. riscuri de lichiditate în sectorul financiar nebancar, cu efecte de contagiune potențiale asupra sistemului financiar în sens mai larg.

Testarea la stres a evaluat impactul factorilor determinanți ai riscurilor asupra solvabilității băncilor. Băncilor li s-a solicitat să expună la tensiuni un set comun de riscuri (riscul de credit, inclusiv securitizări; riscul de piață și riscul de credit al contrapartidei; și riscul operațional, inclusiv riscul de conduită). În plus, acestora li s-a cerut să elaboreze proiecții cu privire la efectul scenariilor asupra veniturilor nete din dobânzi și să expună la tensiuni elementele de profit și pierdere și de capital neacoperite de alte tipuri de risc.

În cazul băncilor care aplică IFRS, proiecțiile din cadrul testării la stres au ținut seama de introducerea IFRS 9 la 1 ianuarie 2018. De asemenea, acestea au luat în considerare dispozițiile Regulamentului (UE) 2017/2395 privind măsurile tranzitorii pentru diminuarea impactului introducerii IFRS 9. Formularele privind transparența publicate de ABE includ, de asemenea, impactul adoptării pentru prima dată a IFRS 9.

În ce mod a fost BCE implicată în preparativele pentru testarea la stres?

BCE a susținut preparativele pentru testarea la stres la nivelul UE prin contribuții la elaborarea metodologiei ABE și prin furnizarea scenariului de bază.

Acest scenariu a reflectat evoluțiile macroeconomice în condiții normale, ținând seama de proiecțiile elaborate de Eurosistem, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În plus, BCE a contribuit, sub coordonarea generală a Comitetului european pentru risc sistemic, la elaborarea scenariului nefavorabil al testării la stres.

Care este rolul BCE în cadrul testărilor la stres derulate de ABE?

În cadrul general al testărilor la stres la nivelul UE coordonate de ABE, BCE este responsabilă de procesul de asigurare a calității pentru băncile aflate sub supravegherea sa directă. Obiectivul principal al acestei atribuții, îndeplinită în comun de BCE și autoritățile naționale competente, este acela de a asigura aplicarea corectă de către bănci a metodologiei comune elaborate de ABE.

Pe lângă exercițiul la nivelul UE, Supravegherea bancară a BCE efectuează testări la stres în cadrul PSE pentru băncile care se află sub supravegherea sa directă, dar care nu sunt incluse în eșantionul ABE. Această testare la stres utilizează o metodologie care este consecventă cu metodologia ABE, dar acordă atenția cuvenită dimensiunii și complexității mai reduse a instituțiilor participante.

Cum asigură BCE proporționalitatea în cadrul testărilor la stres?

Proporționalitatea este deja integrată în metodologia și formularele ABE. Aceasta se reflectă în faptul că băncile mai mici și mai puțin complexe pot aplica abordări mai puțin sofisticate și au obligația de a raporta mai puține date.

În cazul testării la stres efectuate în cadrul PSE, Supravegherea bancară a BCE extinde aplicarea principiului proporționalității în cazul băncilor mai mici și mai puțin complexe prin utilizarea unor abordări mai puțin sofisticate și a unor praguri de raportare mai puțin stricte.

Care au fost principalele caracteristici ale scenariului nefavorabil utilizat pentru testarea la stres din 2018 și cât de realist a fost acesta?

Scenariul nefavorabil pentru testarea la stres din 2018 s-a bazat pe condiții macroeconomice consecvente și severe. Acestea au inclus o contracție cu 2,4% a produsului intern brut (PIB) la nivelul zonei euro, șocuri de 17% la nivelul prețurilor din sectorul imobiliar și o scădere a cotațiilor acțiunilor de 31%.

Scenariul a reflectat principalele riscuri sistemice identificate la începutul exercițiului. Printre acestea s-au numărat: reevaluarea abruptă și semnificativă a primelor de risc pe piețele financiare internaționale; interacțiunile negative dintre profitabilitatea modestă a băncilor și creșterea nominală scăzută; preocupări privind sustenabilitatea datoriei publice și private; și riscuri de lichiditate în sectorul financiar nebancar, cu posibile efecte de contagiune asupra sistemului financiar în sens mai larg.

Cu privire la plauzibilitate, scenariile macroeconomice nefavorabile pentru testarea la stres ar trebui să fie severe, dar plauzibile, pentru a asigura credibilitatea rezultatelor testării la stres.

Calibrarea scenariului ABE s-a bazat pe principalele riscuri la adresa stabilității financiare care au fost considerate relevante la lansarea testării la stres. Scenariul a reflectat o configurație plauzibilă de evenimente, deși o astfel de combinație de șocuri negative ar fi rară.

De exemplu, pentru majoritatea țărilor, componentele principale ale scenariului macroeconomic al testării la stres din 2018 au fost mai severe decât în cadrul exercițiului din 2016. S-a pornit de la ipoteza unei crize macroeconomice mondiale profunde, cu o durată de doi până la trei ani. Scenariul a modelat un șoc global care a afectat economiile europene în moduri diferite. Prin urmare, rezultatele ar trebui interpretate ca fiind generate de o combinație între riscul de țară și riscul bancar idiosincrasic.

Scenariul pentru 2018 a trebuit elaborat mai devreme decât cel pentru anul 2016, întrucât testarea la stres a fost efectuată mai devreme pentru băncile elene decât pentru alte bănci, iar exercițiul principal a durat mai mult ca urmare a introducerii IFRS 9. Cu toate acestea, scenariul a fost suficient de amplu pentru a acoperi mai multe evenimente neprevăzute. Acest lucru este cu atât mai pregnant cu cât, prin definiție, un scenariu nu este un exercițiu predictiv, ci un proces de tipul „ce-ar fi dacă...?”, menit să scoată la lumină vulnerabilitățile relevante pentru evaluarea băncilor, chiar dacă riscurile aflate la baza acestora s-ar putea materializa în moduri diferite.

Ce diferențe există între testarea la stres din 2018 și testările la stres desfășurate în alte jurisdicții?

În pofida unei serii de diferențe metodologice la nivelul cadrelor diferitelor testări la stres, rezultatele globale ale testării coordonate de ABE sunt, în linii mari, comparabile cu cele ale exercițiilor recente derulate în alte jurisdicții.

De exemplu, dacă facem o comparație între scenariul nefavorabil al ABE din 2018 și cel utilizat în Evaluarea și analiza cuprinzătoare a capitalului (Comprehensive Capital Analysis and Review – CCAR) efectuată de Rezervele Federale ale SUA pentru anul 2018, severitatea scenariului ABE pentru economia internă se situează între scenariul nefavorabil și cel deosebit de nefavorabil ale CCAR. Severitatea scenariului nefavorabil al ABE din 2018 pentru economia internă este comparabilă cu cea a scenariului ciclic anual pentru 2018 al Bank of England. De asemenea, aceasta este comparabilă cu cea a testării la stres din cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar pentru zona euro, publicată de FMI în luna iulie 2018.

Testarea la stres a luat în considerare impactul potențial al rezultatului referendumului din Regatul Unit privind apartenența la UE? Au fost analizate consecințele unui scenariu în care nu se ajunge la un acord?

Elementele scenariului de bază au reflectat media unei serii de rezultate posibile ale Brexit în ceea ce privește relațiile comerciale între Regatul Unit și UE.

Scenariul nefavorabil aplicat a fost semnificativ mai dur decât prognozele analiștilor cu privire la impactul negativ al Brexit asupra economiei zonei euro. Niciun eveniment conjunctural, precum Brexit, nu a fost integrat în ipoteze. Cu toate acestea, proiecțiile privind PIB al zonei euro în cadrul scenariului nefavorabil au fost mai severe pentru fiecare an al orizontului testării la stres decât efectul negativ exercitat de Brexit asupra creșterii PIB, astfel cum a fost prognozat de analiști.

Scenariul nefavorabil a inclus o mare varietate de riscuri macroeconomice care ar putea fi asociate Brexit. Unul dintre vectorii principali ai scenariului nefavorabil a fost legat de incertitudinile politice (inclusiv evoluții legate de Brexit). S-a pornit, printre altele, de la ipoteza că aceste incertitudini vor genera șocuri nefavorabile asupra încrederii în economiile dezvoltate la începutul orizontului de proiecție.

Consecințele scenariului în care nu se ajunge la un acord nu au fost analizate în mod explicit, dar implicațiile potențiale pentru creșterea economică au fost, în linii mari, acoperite de scenariul nefavorabil, care a presupus o deteriorare generală severă a tuturor variabilelor economice și financiare principale pentru Regatul Unit. Brexit ar putea avea însă efecte grave asupra băncilor individuale.