Declarație introductivă susținută în cadrul conferinței de presă referitoare la Raportul anual 2015 al BCE privind activitățile de supraveghere

Danièle Nouy, președinta Consiliului de supraveghere al BCE și Sabine Lautenschläger, vicepreședinta Consiliului de supraveghere al BCE,
Frankfurt pe Main, 23 martie 2016

Danièle Nouy, președinta Consiliului de supraveghere al BCE

Doamnelor și domnilor,

Vă urez bun venit la conferința noastră de presă referitoare la Raportul anual 2015 al BCE privind activitățile de supraveghere. Întrucât am prezentat deja raportul în fața Parlamentului European ieri, la Bruxelles, aș dori să profit astăzi de ocazie pentru a privi dincolo de Raportul anual și dincolo de anul 2015.

La începutul acestui an, sectorul bancar s-a aflat în centrul atenției, odată cu sporirea volatilității și scăderea cotațiilor acțiunilor băncilor. În acest sens, consider încurajator faptul că băncile europene au devenit mult mai reziliente în ultimii ani prin majorarea semnificativă a ratei fondurilor proprii. Începând cu anul 2012, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază, de exemplu, a crescut de la 9% la 13%.

Totuși, episodul recent de volatilitate a evidențiat incertitudini din partea investitorilor – nu neapărat cu privire la reziliența băncilor, ci mai degrabă cu privire la profitabilitatea lor. Pe fondul unei perioade persistente cu rate scăzute ale dobânzilor, al încetinirii economiei mondiale, al unor piețe emergente aflate în dificultate și al scăderii prețurilor petrolului, mulți investitori sunt preocupați de capacitatea băncilor de a-și ajusta modelele de afaceri și de a-și susține profitabilitatea.

Noi, de asemenea, vedem în ajustarea modelelor de afaceri cea mai mare provocare pentru sectorul bancar european. Alte dificultăți includ riscul de credit și nivelurile ridicate de credite neperformante, o inversare a interesului pentru obținerea de randamente, riscul de conduită și cel de guvernanță, riscul suveran, riscul geopolitic, vulnerabilități tot mai ridicate în economiile emergente, precum și, riscul privind tehnologia informației și criminalitatea cibernetică.

Pe baza acestor riscuri, am definit cinci priorități care vor orienta activitățile noastre de supraveghere în anul 2016:

  • în primul rând, vom analiza modelele de afaceri și profitabilitatea băncilor;
  • în al doilea rând, vom analiza riscul de credit, în special cu privire la creditele neperformante. În acest sens, anul trecut am înființat un grup de lucru specializat, care a primit misiunea de a sprijini reducerea stocurilor de credite neperformante;
  • în al treilea rând, vom analiza adecvarea capitalului – de exemplu, cu privire la capitalul necesar pentru recapitalizare internă;
  • în al patrulea rând, vom analiza gestionarea și guvernanța riscurilor. Având în vedere contextul actual caracterizat de rate foarte scăzute ale dobânzilor și de lichiditate abundentă, este tot mai important ca băncile să își gestioneze riscurile în mod corespunzător;
  • în al cincilea rând, vom analiza lichiditatea.

Acestea fiind spuse, am convingerea că băncile ar adăuga încă o provocare, respectiv faptul că trebuie să facă față numeroaselor modificări ale cadrului de reglementare. Da, au fost aduse o serie de modificări și, da, sunt necesare eforturi pentru a se adapta la acestea. Înțelegem acest lucru și ne vom strădui să asigurăm certitudine în materie de reglementare pentru a permite băncilor să își realizeze planificările în consecință și să contracareze riscurile în mod corespunzător.

Cu toate acestea, nu ar trebui să uităm de unde am venit: un sector bancar fragmentat în Europa și o criză financiară mondială. În acest context, a fost necesară reformarea cadrului de reglementare – ceea ce s-a întreprins trebuia întreprins.

Noile cerințe de capital și de lichiditate au sporit reziliența băncilor individuale și a întregului sistem bancar. Din punct de vedere sistemic, ne aflăm într-o poziție mult mai puternică decât înainte de ultima criză. Indiferent din ce parte s-ar abate asupra noastră următoarea furtună, băncile vor fi mult mai reziliente. Iar dacă o bancă intră în dificultate, noile norme privind recapitalizarea internă vor proteja contribuabilii. La rândul său, acest lucru realiniază stimulentele pentru investitori. Majorarea spread-urilor aferente anumitor instrumente de capital este un indiciu potrivit căruia piețele se ajustează la aceste noi norme.

De asemenea, Basel III, elementul central al reformei în materie de reglementare, urmează să fie finalizat în anul 2016. Nu vor exista majorări suplimentare semnificative ale cerințelor de capital și nu discutăm despre Basel IV. Reforma în materie de reglementare se apropie de sfârșit. Aceasta a deschis calea către un sistem bancar mai stabil. Cu siguranță, a fost o călătorie lungă, și nu dintre cele mai ușoare. Criza a subminat încrederea și restabilirea deplină a acesteia va necesita timp și eforturi – recentul episod de volatilitate a fost un exemplu în acest sens.

În calitate de supraveghetori, contribuim, împreună cu cei care se ocupă de reglementare, la restabilirea încrederii în sistemul bancar. Dar băncile însele trebuie să se asigure că dispun de modele de afaceri sustenabile. Băncile în sine trebuie să își gestioneze riscurile cu prudență. Admiterea acestui lucru și luarea de măsuri în consecință reprezintă un alt pas necesar în direcția obiectivului unui sistem bancar stabil care să deservească economia reală.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sabine Lautenschläger, vicepreședinta Consiliului de supraveghere al BCE

Doamnelor și domnilor,

Vă urez și eu bun venit la conferința noastră de presă. Danièle Nouy tocmai a menționat reformele în materie de reglementare ca sursă de modificări pentru sistemul bancar. Cu toate acestea, a existat o altă reformă care a adus schimbări majore. Mă refer, desigur, la supravegherea bancară europeană.

Plasarea supravegherii bancare la nivel european a fost la fel de necesară precum reforma în materie de reglementare; și, la fel ca reforma în materie de reglementare, va contribui la restabilirea încrederii în sistemul bancar. Care sunt beneficiile reale ale supravegherii bancare europene?

În primul rând, supravegherea bancară europeană nu se oprește la granițele naționale, ci adoptă o perspectivă europeană. Prin urmare, poate să efectueze comparații între bănci și să le evalueze în raport cu valori de referință la nivel transfrontalier pentru a identifica problemele de timpuriu.

În al doilea rând, supravegherea bancară europeană combină experiența și expertiza a 19 autorități naționale de supraveghere, la care se adaugă BCE. Aceasta se poate baza deci pe o rezervă uriașă de putere analitică.

În al treilea rând, supravegherea bancară europeană poate acționa atunci când se impune luarea de măsuri. În cele din urmă, supravegherea bancară europeană asigură faptul că băncile din întreaga zonă euro sunt supravegheate în conformitate cu aceleași standarde înalte – în limitele sferei de aplicare a legislației naționale.

În anul 2015, am adoptat măsuri importante în această direcție, de exemplu cu privire la principalul instrument de supraveghere bancară, procesul de supraveghere și evaluare sau, pe scurt, PSE. Cerințele de capital – întemeiate pe o analiză bazată pe riscuri și anticipativă și integrate în PSE – sunt esențiale în protejarea stabilității sistemului financiar.

În anul 2015, PSE a fost efectuat, pentru prima dată, în concordanță cu o metodologie armonizată. Băncile din întreaga zonă euro au fost evaluate în raport cu un criteriu comun. În consecință, observăm acum o corelație mai puternică între profilul de risc al instituțiilor și cerințele relevante privind capitalul de supraveghere.

În 2016, vom perfecționa în continuare PSE. În acest context, am solicitat clarificări cu privire la baza juridică a PSE și am primit documentul intern de dezbatere al Comisiei Europene în vederea formulării de comentarii. Întâmpinăm favorabil obiectivul Comisiei de a crea certitudine în materie de reglementare, întrucât aceasta este esențială atât pentru bănci, cât și pentru piețe.

În anul 2016, PSE va fi suplimentat cu două testări la stres: o testare la stres la nivelul UE efectuată de Autoritatea bancară europeană (ABE) și o testare la stres la nivelul zonei euro efectuată de BCE. MUS va putea astfel să evalueze toate instituțiile semnificative din zona euro dintr-o perspectivă anticipativă.

Pentru ambele testări la stres, vor fi relevante dispozițiile metodologiei ABE. Informațiile obținute în urma testărilor la stres efectuate de ABE și BCE vor fi incluse în PSE din 2016; în consecință, acesta nu este un exercițiu de acceptare sau de respingere. De asemenea, orice aspecte legate de calitatea datelor sau de asigurarea calității identificate pe parcursul exercițiului vor fi, de asemenea, incorporate în PSE din 2016 pentru instituțiile respective.

Reglementarea europeană furnizează un număr mare de dispoziții care oferă supraveghetorilor o relativă marjă de manevră în a decide cu privire la implementarea concretă a acestora. Când am convenit asupra exercitării acestor opțiuni și prerogative discreționare într-un mod armonizat la nivelul întregii zone euro în anul 2015, am făcut un alt pas în direcția armonizării supravegherii bancare. Regulamentul și ghidul relevante vor intra în vigoare în luna octombrie 2016.

În concluzie, în primul an întreg de supraveghere bancară europeană, am realizat multe în direcția armonizării supravegherii bancare la nivelul zonei euro. Dar eforturi sunt în continuare necesare.

De exemplu, pregătim o analiză țintită a modelelor interne ale băncilor. Fondul analizei noastre îl constituie faptul că multe instituții semnificative utilizează modele interne pentru stabilirea cerințelor privind capitalul reglementat. Analiza noastră vizează reducerea variabilității nebazate pe riscuri a cerințelor de capital bazate pe modele.

Doamnelor și domnilor, în declarațiile noastre de astăzi ne-am concentrat până în prezent asupra instituțiilor semnificative, respectiv acele bănci care sunt supravegheate direct de BCE. Totuși, nu trebuie să uităm de cele aproximativ 3 200 de instituții mai puțin semnificative. În multe țări, aceste bănci mici și mijlocii sunt deosebit de importante pentru economia regională și națională. Și, ca grup, pot fi relevante și pentru stabilitatea financiară națională.

Băncile respective sunt supravegheate direct de autoritățile naționale competente și nu ne-am propus să schimbăm acest lucru și să le supraveghem direct. Mai degrabă, MUS exercită un rol de monitorizare a funcționării în ansamblu a sistemului. Împreună cu autoritățile naționale de supraveghere, elaborăm standarde comune de supraveghere, care iau în considerare aspecte regionale, precum și dimensiunea, activitățile și profilurile de risc ale instituțiilor individuale.

În consecință, am convenit cu aceste autorități, de exemplu, asupra unui standard comun privind planificarea supravegherii pentru instituțiile mai puțin semnificative. Acest standard permite autorităților naționale de supraveghere definirea unor priorități în materie de supraveghere pentru instituțiile mai puțin semnificative „proprii”, în conformitate cu o metodologie comună. În același spirit, am convenit recent asupra unui standard comun de supraveghere privind planificarea redresării pentru instituțiile mai puțin semnificative.

Analizăm și sistemele instituționale de protecție, care sunt deosebit de relevante pentru instituțiile mai puțin semnificative. În conformitate cu legislația europeană, băncilor le pot fi acordate anumite privilegii, dacă aparțin unui sistem de protecție. Având în vedere obiectivul nostru privind armonizarea, există multe argumente în favoarea acordării acestor privilegii pe baza unor criterii uniforme. Am definit acum criteriile relevante și organizăm, în prezent, o consultare publică, care se va desfășura până la mijlocul lunii aprilie.

Pe scurt, deși reforma în materie de reglementare se apropie de sfârșit, încă optimizăm metodele și procesele de supraveghere. În cele din urmă, vom crea un cadru de supraveghere puternic, care să contribuie la siguranța și soliditatea sistemului bancar, ținând seama pe deplin și în mod corespunzător de unitatea și integritatea pieței interne.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Contacte media