Lituania: Importanța aplicării unor standarde înalte de supraveghere

29/12/2014

Odată cu adoptarea euro, la data de 1 ianuarie 2015 Lituania va adera la Mecanismul unic de supraveghere. Ingrida Šimonytė, viceguvernatoare a Lietuvos bankas, va deveni membră a Consiliului de supraveghere. Într-un interviu online, dna Šimonytė vorbește despre caracteristicile principale ale sectorului bancar din Lituania și despre dificultățile cu care se confruntă funcția de supraveghere bancară a BCE.

Ce înseamnă pentru Lituania statutul de membru cu drepturi depline al zonei euro și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS)? Cum vă simțiți în calitate de viitoare membră a Consiliului de supraveghere?

Obținerea statutului de membru cu drepturi depline al zonei euro cât mai curând posibil a fost întotdeauna considerată drept unul dintre reperele majore ale integrării noastre europene, având în vedere că am avut aranjamente de tip consiliu monetar încă din 1994 și că moneda litas a fost ancorată la euro din februarie 2002.

În aceste condiții, obiectivul obținerii rapide a statutului de membru al zonei euro reprezintă o strategie firească, mai ales având în vedere faptul că țara noastră a depus eforturi semnificative pentru a susține ancorarea la euro în timpul crizei din 2008-2009. Statutul de membru al zonei euro înseamnă eliminarea totală a riscului valutar și a costurilor de tranzacție, precum și sporirea gradului de rezistență a sectorului bancar.

Aderarea la Mecanismul unic de supraveghere și la Consiliul de supraveghere aproape de la bun început este o întâmplare fericită, întrucât va fi nevoie de mai puține adaptări și ajustări decât ar fi fost altfel cazul. Aștept cu nerăbdare să colaborez cu ceilalți membri în vederea îndeplinirii atribuțiilor pentru care a fost creat MUS.

Evaluarea cuprinzătoare a fost o avanpremieră a supravegherii directe de către BCE a celor mai mari trei bănci lituaniene. Cum anume sunt pregătite băncile pentru această tranziție? Care a fost rolul dumneavoastră în acest proces?

Două dintre băncile cele mai mari au bănci-surori în Estonia și în Letonia, prin urmare exercițiul a avut un caracter orizontal pentru ele și pentru grupurile SEB și Swedbank, deși, fiind grupuri, acestea nu intră în domeniul de aplicare al Mecanismului unic de supraveghere. Cea de-a treia bancă – DNB – a participat, de asemenea, la exercițiul din Estonia. Posibilitățile de sinergie au fost multiple. Băncile s-au descurcat bine, iar corecțiile au fost minore, chiar și în scenariul utilizat pentru testarea la stres. În orice caz, capitalul s-a menținut mult peste nivelurile minime. Aceasta se datorează faptului că toate băncile au adoptat o orientare foarte prudentă după declanșarea crizei la nivel mondial, recunoscând pierderile potențiale în baza unor ipoteze foarte conservatoare, și, prin urmare, nu a fost cu adevărat nevoie de ajustări în acea perioadă. Nu am nicio îndoială că aderăm la MUS de pe baze foarte sustenabile.

Lietuvos bankas a deținut deja un rol foarte amplu în acest proces, având în vedere faptul că am avut mai puțin timp la dispoziție pentru acest exercițiu decât alte țări, întrucât am început mai târziu. În consecință, nu am fost implicați numai în coordonare și supraveghere, ci am efectuat și unele părți din evaluarea calităţii activelor pentru a ne putea încadra în timp și pentru a asigura rentabilitatea exercițiului, având în vedere că era dificil pentru auditorii și consultanții locali să pună la dispoziție personal suficient într-un interval atât de scurt.

Care sunt principalele caracteristici ale sectorului bancar din Lituania și ce impact va avea supravegherea efectuată de BCE?

După cum am menționat deja, profilul sistemului bancar este similar celui din celelalte țări baltice, chiar și denumirile băncilor importante fiind, în mare parte, aceleași. Sistemul bancar este dominat de filiale ale băncilor nordice, principalele trei bănci reprezentând aproximativ 70% din cota de piață. Mai există câteva bănci mai mici care nu se încadrează în definiția instituțiilor de importanță sistemică și unele sucursale.

Sistemul bancar a dat dovadă de reziliență în perioada crizei, pierderile fiind recunoscute, în majoritatea cazurilor, imediat, iar capitalul a fost consolidat. Cu toate acestea, în perioada 2011-2013 unele dintre băncile mici au trebuit lichidate, din motive de gestionare defectuoasă, dar acest lucru nu a avut efecte negative de propagare la nivel sistemic, sistemul bancar în ansamblu devenind și mai rezistent și mai prudent.

Ratele prudențiale ale băncilor care funcționează în Lituania se situează în continuare la niveluri semnificativ superioare valorilor minime impuse. De exemplu, la data de 1 octombrie 2014, rata de adecvare a capitalului la nivelul sistemului bancar era de 20,7%.

Toate cele trei bănci semnificative din Lituania sunt filiale ale unor grupuri bancare străine care își au sediul în țări neparticipante. Cum va funcționa cooperarea cu autoritățile de supraveghere din țara de origine a acestor bănci în cadrul MUS?

Cooperarea dintre Lietuvos bankas și supraveghetorii consolidanți ai celor mai mari trei bănci, situați în Suedia și Norvegia, există de multă vreme și reprezintă un exemplu bun de cooperare transfrontalieră. Colegiile de supraveghere au asigurat un dialog eficient și bine organizat între autoritățile naționale de supraveghere și servesc, în mod cert, scopului în care au fost create.

În cadrul MUS, BCE va deveni un membru cu drepturi depline al acestor colegii, continuând și contribuind la această experiență productivă. Autoritățile naționale de supraveghere din țările participante, inclusiv Lietuvos bankas, vor rămâne în colegiile de supraveghere ca observatori și vor sprijini pe deplin BCE în implicarea activă a acesteia în activitățile colegiilor. Cele mai recente ședințe ale colegiilor la care a participat BCE au arătat deja că această cooperare productivă va continua în aceeași notă.

În general, care considerați că sunt principalele dificultăți cu care se confruntă supravegherea bancară europeană?

În opinia mea, este important să se asigure faptul că BCE reprezintă o autoritate de supraveghere care oferă atât standarde înalte de supraveghere, cât și un tratament echitabil al băncilor supravegheate.

Nu ar trebui să existe dubii cu privire la strictețea și integritatea supravegherii, evitându-se totodată o abordare simplistă de tipul soluțiilor universale. Deciziile ar trebui să fie clare și ușor de înțeles. Băncile supravegheate ar trebui să aibă un cuvânt de spus și ar trebui să se asigure un nivel înalt de cooperare.

Întrucât vă numărați printre cei mai tineri lideri din țara dumneavoastră, ați realizat deja o mulțime de lucruri în carieră. Ce vă motivează și de unde vă vine inspirația?

Mulți tineri s-au alăturat instituțiilor și companiilor după ce Lituania și-a recâștigat independența și au luptat să construiască un cadru instituțional și un mediu de afaceri la standarde occidentale. Pe vremea când eram copil sub ocupația sovietică, visam la ziua în care țara mea va deveni liberă și va putea să aspire la standarde de democrație și prosperitate despre care știam că există de cealaltă parte a cortinei de fier. Sunt norocoasă că acest vis a devenit realitate și că am putut deține un rol în această tranziție fenomenală. Schimbările enorme pe care le-am realizat până în prezent reprezintă principalul factor motivant pentru mine și pentru omologii mei.