În anul 2021, am continuat să facem față efectelor pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiilor și vieților noastre. Răspunsurile ferme și coordonate în materie de politici la criza provocată de pandemie, alături de progresele înregistrate de campaniile de vaccinare, au susținut ritmul rapid al redresării pe parcursul anului. Producția economică în zona euro a atins, la sfârșitul anului 2021, nivelul din perioada prepandemie.

Spre deosebire de crizele anterioare, sectorul bancar s-a aflat într-o poziție financiară solidă pentru a sprijini economia și a contribui la consolidarea răspunsurilor noastre în materie de politici. Măsurile adoptate de Supravegherea bancară a BCE au asigurat transmisia fără sincope de către bănci a măsurilor noastre de politică monetară, destinate menținerii unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele economiei. Se estimează că, luate împreună, răspunsul politicii monetare și cel al supravegherii bancare au protejat peste un milion de locuri de muncă.

În pofida redresării neobișnuit de rapide însă, trebuie să ne pregătim acum pentru dificultățile din perioada ulterioară crizei. Impactul total al pandemiei nu se va resimți decât treptat. Și, pe măsură ce soliditatea financiară reală a firmelor din unele sectoare mai vulnerabile la pandemie iese la lumină, calitatea activelor ar putea fi afectată. Prin urmare, supravegherea europeană monitorizează cu atenție acumularea de riscuri de credit.

Totodată, pandemia a condus la modificări mai fundamentale ale peisajului în care operează băncile. Digitalizarea s-a accelerat, iar urgența abordării schimbărilor climatice a sporit. Problemele de lungă durată legate de profitabilitatea scăzută și de capacitatea excedentară ar putea limita abilitatea unor bănci de a se adapta și a rămâne competitive în contextul tranziției digitale și al celei ecologice. Răspunsul necesar are două componente.

Una constă în îmbunătățirea de către bănci a eficienței costurilor și reorientarea modelelor lor de afaceri către reziliență și crearea de valoare pe termen mai lung. Aceasta include înregistrarea în continuare de progrese în ceea ce privește integrarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în strategiile și procesele de gestionare a riscurilor de care dispun băncile. Băncile sunt încă departe de a îndeplini așteptările noastre în materie de supraveghere în acest domeniu.

Cea de-a doua componentă se referă la finalizarea uniunii bancare. Un sector financiar mai solid, integrat și diversificat ar contribui la deblocarea volumului mare de investiții private în Europa, necesare pentru accelerarea tranziției digitale și a celei ecologice.

Am convingerea că acest lucru va fi posibil. La fel cum a contribuit la soluționarea cu succes a acestei crize, sectorul bancar poate sprijini și pregătirea economiei noastre pentru un viitor mai ecologic și mai digital.

Interviu introductiv cu Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere

Cum a fost anul 2021 pentru Supravegherea bancară a BCE?

Pandemia a continuat să genereze dificultăți pentru toată lumea în 2021, inclusiv pentru autoritățile de supraveghere. Sunt impresionat de reziliența operațională de care BCE, la nivel de instituție, a dat dovadă pe durata pandemiei. Deși nu am fost încă în măsură să efectuăm atâtea inspecții la fața locului cât am fi dorit, supravegherea noastră a rămas eficace. Frecvența interacțiunilor noastre cu băncile a fost, de asemenea, relativ susținută, chiar dacă majoritatea acestora au avut loc într-un regim de lucru la distanță. Am purtat discuții fructuoase în cadrul Consiliului de supraveghere și am putut să ajungem cu ușurință la un consens în privința majorității aspectelor. În pofida dificultăților generate de pandemie, am reușit să sporim colaborarea și lucrul în echipă între compartimentele organizatorice din cadrul BCE, la nivelul supravegherii bancare europene și între BCE și autoritățile naționale competente (ANC). Sunt însă nerăbdător să întâlnesc din nou colegii în persoană și să reîncepem vizitele la ANC, reuniunile față în față cu bancherii și inspecțiile la fața locului.

Pe măsură ce incertitudinile privind viitorul s-a diminuat și perspectivele macroeconomice s-au ameliorat în cursul anului 2021, am ridicat cele mai multe dintre măsurile extraordinare introduse, astfel încât să oferim băncilor posibilitatea de a contracara impactul imediat al crizei. În plus, am reluat procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) desfășurat periodic, după ce am adoptat o abordare pragmatică în 2020 pentru a ne axa pe dificultățile create de pandemie. Pentru prima dată, am analizat riscurile asociate schimbărilor climatice într-un mod structurat, cartografiind gradul în care practicile băncilor încă deviază de la așteptările noastre în materie de supraveghere. După cinci ani de activitate intensă, am finalizat analiza țintită a modelelor interne, marcând o etapă importantă în restabilirea fiabilității și a consecvenței în utilizarea modelelor interne în scopuri de reglementare. 2021 a fost, de asemenea, anul în care ne-am asumat supravegherea firmelor de investiții sistemice din țările care participă la uniunea bancară. Activitatea noastră de supraveghere a fost întotdeauna însoțită de eforturi de a comunica clar băncilor și altor participanți pe piață așteptările pe care le avem, vizând sporirea transparenței politicilor noastre și partajarea progreselor consemnate în atingerea obiectivelor noastre de supraveghere. Nu în ultimul rând, am testat un proces inovator de stabilire a priorităților pentru activitatea de supraveghere, care ar trebui să permită echipelor noastre să se axeze mai mult pe principalele riscuri și mai puțin pe sarcini birocratice împovărătoare.

După doi ani de pandemie, cum credeți că s-au descurcat băncile în această perioadă?

De la declanșarea pandemiei, băncile europene au demonstrat o reziliență puternică pe ansamblu. Consider că acesta este rezultatul reformelor introduse după criza financiară, al eforturilor noastre îndelungate de consolidare a capitalului băncilor, a calității activelor și a rezervelor de lichiditate, precum și al implementării rapide a unor măsuri extraordinare de sprijin public. Ratele fondurilor proprii ale băncilor s-au menținut reziliente în toată această perioadă, iar băncile au fost în măsură să acorde în continuare credite gospodăriilor populației, micilor întreprinderi și sectorului corporativ. Până în prezent, nu au existat dovezi clare ale unei deteriorări a calității activelor.

Deși proiecțiile macroeconomice pentru zona euro sunt în general pozitive, există încă incertitudini cu privire la evoluția pandemiei. Mai exact, în unele sectoare mai vulnerabile la efectele pandemiei, au fost observate indicii privind un risc de credit latent. În plus, perturbările la nivelul lanțurilor de aprovizionare afectează schimburile comerciale și activitatea economică în ansamblu. Gradul de îndatorare din sistemul financiar a fost, de asemenea, în creștere și, întrucât unele dintre băncile noastre sunt expuse acestuia, trebuie să rămânem vigilenți. Ajustările ratelor dobânzilor și ale marjelor de credit pe parcursul redresării ar putea să majoreze riscul de credit pentru multe bănci și să afecteze, de asemenea, acei creditori cu o expunere semnificativă la instituții financiare nebancare cu un grad ridicat de îndatorare. Această situație necesită o atenție deosebită.

În ansamblu, aș spune că băncile europene s-au dovedit reziliente în fața unei crize foarte grave și sunt într-o poziție mult mai bună comparativ cu cea în care se aflau după criza din 2008.

Care considerați că sunt principalele dificultăți cu care urmează să se confrunte băncile europene? Au depășit acestea criza generată de pandemia de COVID-19?

Din fericire, perspectivele macroeconomice s-au îmbunătățit în 2021 și nu ne mai așteptăm la valul de credite neperformante de care ne temeam la începutul pandemiei. Acestea fiind spuse, băncile nu ar trebui să fie mai puțin precaute. Evoluțiile pozitive din 2021 au determinat băncile să reducă semnificativ constituirea de provizioane comparativ cu nivelurile maxime consemnate în 2020. Evaluarea nivelului de risc se menține însă dificilă, iar perspectivele încă prezintă indicii ale unui risc de credit latent. Ponderea creditelor neperformante nu s-a redus în 2021. În sectorul HoReCa, precum și în sectorul transportului aerian și al călătoriilor, creditele neperformante au continuat să înregistreze o creștere substanțială în cursul anului. Prin urmare, vom continua să încurajăm băncile să combată în mod proactiv riscurile de credit și să urmărească îndeaproape portofoliile lor de credite pentru a depista orice deteriorare potențial semnificativă a calității activelor.

În plus, unele bănci și-au sporit expunerile față de contrapartide corporative cu un grad ridicat de îndatorare, depășind așteptările noastre în materie de supraveghere comunicate anterior, câteva fiind expuse indirect efectului de levier prin fondurile speculative și alte instituții financiare nebancare. Aceste bănci sunt expuse în mod deosebit la ajustări bruște ale ratelor dobânzilor și ale marjelor, care se pot materializa dacă ieșirea din mediul caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor se dovedește a fi anevoioasă. În această situație, putem fi martorii unor corecții semnificative ale prețurilor și marjelor activelor, la o reducere costisitoare a gradului de îndatorare și la canale neașteptate de contagiune directă și indirectă.

În plus, prea multe bănci europene încă se confruntă cu o profitabilitate scăzută și structuri greoaie de cost – dinamica agregată a raportului costuri/venituri începând cu anul 2015 indică o problemă persistentă de ineficiență la nivelul sectorului bancar european.

Mai multe bănci au demarat recent programe cuprinzătoare și bazate pe tehnologie de optimizare a costurilor, deși va fi nevoie de timp pentru ca aceste eforturi să se concretizeze într-o ameliorare a indicatorilor profitabilității și eficienței costurilor. Am îndemnat băncile să își reorienteze modelele de afaceri către crearea de valoare pe termen lung, întrucât capacitatea robustă și constantă de generare de venituri constituie prima linie de apărare în medii de afaceri dificile. Sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor continuă să reprezinte una dintre prioritățile noastre în materie de supraveghere. În 2021, am lansat o serie de inspecții privind modelele de afaceri și profitabilitatea, care vor continua pe parcursul anului 2022.

Trecând la digitalizarea în sectorul bancar și cel nebancar, cum fac față băncile concurenței sporite generate de aceasta, pe de o parte, și creșterii cererii de produse digitale din partea clienților, pe de altă parte?

Transformarea digitală s-a intensificat în timpul pandemiei și schimbă definitiv peisajul concurențial. Vor fi câștigători și perdanți, inclusiv în sectorul bancar. Gestionarea strategică eficace, volumul și calitatea investițiilor în domeniul informatic și măsurile decisive de îmbunătățire a eficienței costurilor s-au dovedit a fi ingrediente-cheie pentru reușită. Mai precis, băncile care au înregistrat evoluții digitale de succes au investit în modernizarea infrastructurilor lor informatice și în optimizarea proceselor și au simplificat și digitalizat o serie de proceduri interne.

În același timp, utilizarea de noi tehnologii creează noi provocări, nu numai pentru bănci, ci și pentru autoritățile de supraveghere și cele de reglementare. Băncile sunt expuse într-o măsură tot mai mare riscurilor informatice și celor cibernetice. Pentru ca BCE să aibă o imagine clară a acestor riscuri, supraveghetorii noștri trebuie să fie pe deplin instruiți și în acest domeniu. În aceeași notă, și supravegherea ar trebui să adopte transformarea digitală: în 2021, am continuat să implementăm o serie de instrumente SupTech pentru ca activitatea supraveghetorilor la nivelul întregii uniuni bancare să fie mai eficace și mai eficientă.

Riscurile asociate schimbărilor climatice și cele de mediu au devenit mai vizibile în 2021. Considerați că băncile europene sunt pregătite să contracareze creșterea estimată a acestor riscuri?

În 2021, BCE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește încurajarea băncilor să devină mai proactive în gestionarea riscurilor asociate schimbărilor climatice. Am solicitat băncilor să efectueze autoevaluări ale gradului lor de pregătire pentru a face față acestor riscuri și am comparat răspunsurile primite. Am discutat cu băncile constatările noastre în cadrul procesului de supraveghere continuă și am publicat un raport care descrie unele dintre cele mai bune practici pe care le-am identificat în cursul acestui exercițiu. Din păcate, potrivit estimărilor băncilor, 90% din practicile lor fie corespundeau parțial, fie nu corespundeau deloc așteptărilor noastre în materie de supraveghere.

Însă băncile au început să reflecte riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în structurile lor existente și aproximativ jumătate dintre acestea își adaptează mecanismele de guvernanță în consecință. În anul 2022, ne vom continua activitatea privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu efectuând o analiză tematică dedicată în cadrul SREP și o testare la stres privind schimbările climatice în scopul supravegherii. Acestea vor servi drept exerciții de învățare atât pentru noi, în calitate de autoritate de supraveghere, cât și pentru bănci și vor pune bazele includerii acestor riscuri în metodologia SREP într-un mod mai structurat.

Ați menționat faptul că BCE a parcurs noi etape pentru a-și spori gradul de transparență. Ce progrese ați înregistrat în 2021?

Supravegherea bancară a BCE și-a asumat dintotdeauna acest obiectiv și, în 2021, am sporit transparența metodelor și rezultatelor noastre în materie de supraveghere în mai multe moduri.

În contextul testărilor la stres desfășurate în 2021, am parcurs două mari etape în direcția unui grad sporit de transparență. Pentru prima dată, am publicat rezultatele individuale la nivel înalt ale testărilor la stres pentru băncile care nu au fost incluse în eșantionul utilizat pentru testarea la stres la nivelul UE efectuată de ABE, precum și rezultatul referitor la orientările din Pilonul 2 destinate băncilor, pe categorii. Sperăm că detaliile suplimentare furnizate cu privire la noua metodologie pentru orientările din Pilonul 2 vor favoriza o mai bună înțelegere a utilizării rezultatelor testării la stres în cadrul SREP.

Totodată, am pus la dispoziție informații mai detaliate cu privire la modalitatea în care am stabilit prioritățile în materie de supraveghere pentru următorii trei ani. Am prezentat în mod clar harta riscurilor viitoare, corelând fiecare vulnerabilitate identificată cu o prioritate concretă în materie de supraveghere. Aceasta oferă, de asemenea, o indicație privind modul în care Supravegherea bancară a BCE în ansamblu alocă resursele aflate la dispoziția sa pentru această perioadă.

Totodată, am urmărit să îmbunătățim transparența activității noastre cu privire la riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu prin publicarea rezultatelor analizei comparative privind gradul de pregătire a băncilor, menționate anterior, și prin schimbul de bune practici la nivel de sector. Acest lucru este deosebit de important pentru o categorie de risc care se află într-un stadiu incipient și pentru care este necesară înregistrarea de progrese substanțiale foarte curând.

Am revizuit, de asemenea, Ghidul privind evaluările competenței și onorabilității. Pe lângă introducerea conceptului de responsabilitate individuală, ne-am axat pe expertiza membrilor consiliilor de administrație în ceea ce privește riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu și am subliniat importanța diversității, inclusiv a diversității de gen, în componența consiliilor de administrație ale băncilor.

Nu în ultimul rând, am restructurat website-ul privind supravegherea bancară al BCE pentru a asigura o navigare mai facilă și mai intuitivă pentru public și pentru bănci, cu un portal simplificat pentru bănci și o platformă eficientizată pentru raportarea încălcărilor.

Pe ansamblu, sunt foarte mulțumit de progresele înregistrate în 2021, în special dacă ne gândim că ne-am confruntat cu o criză unică, lucrând de la distanță în cea mai mare parte a timpului.

1 Supravegherea bancară în anul 2021

1.1 Băncile supravegheate în anul 2021: rezultate și riscuri principale

1.1.1 Reziliența globală a sectorului bancar

Instituțiile semnificative care fac obiectul supravegherii bancare europene au intrat în criza generată de pandemia de coronavirus (COVID-19) cu poziții de capital puternice. După o ușoară scădere în trimestrul I 2020, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a atins 15,6% în trimestrul IV 2020 și s-a stabilizat la acest nivel în 2021 (Graficul 1). Reziliența băncilor în perioada crizei poate fi pusă pe seama mai multor factori, în special a măsurilor de sprijin public implementate pentru a proteja solvabilitatea clienților și a facilita accesul la creditare, a răspunsului puternic acomodativ al politicii monetare și a măsurilor oportune de supraveghere și de reglementare adoptate ca răspuns la criză. Totodată, Supravegherea bancară a BCE a recomandat, în martie 2020, ca băncile să nu distribuie dividende sau să răscumpere acțiuni și, în decembrie 2020, ca acestea să limiteze aceste distribuiri. Aceasta le-a permis băncilor să își consolideze baza de capital în contextul unor relative incertitudini cu privire la magnitudinea posibilelor pierderi din activitatea de creditare. În iunie 2021, în condițiile în care prognozele macroeconomice indicau o revigorare economică și un grad redus de incertitudine, BCE a decis să nu prelungească recomandarea sa ulterior lunii septembrie 2021. În schimb, autoritățile de supraveghere au revenit la practica din perioada prepandemie de evaluare a planurilor fiecărei bănci privind capitalul și distribuirea, ca parte a dialogului periodic în materie de supraveghere. Se anticipează că băncile vor rămâne prudente în privința deciziilor referitoare la dividende și a răscumpărărilor de acțiuni și că vor analiza cu atenție proiecțiile privind fondurile proprii pe termen mediu și sustenabilitatea modelelor lor de afaceri.

Graficul 1

Ratele fondurilor proprii ale instituțiilor semnificative (definiție tranzitorie)

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Indicatorul agregat al efectului de levier a urmat o tendință similară în perioada pandemiei, stabilizându-se la nivelul de 5,9% în trimestrul III 2021, după o creștere de la 5,3% în trimestrul II 2020. Băncile s-au pregătit corespunzător pentru aplicarea cerinței privind indicatorul efectului de levier în luna iunie 2021. Totodată, în 2022 se va aplica noua metodologie elaborată pentru evaluarea riscului unui nivel excesiv al efectului de levier, care vizează să surprindă efectul de levier contingent rezultat din utilizarea pe scară largă a instrumentelor financiare derivate, a operațiunilor de finanțare cu titluri de valoare, a elementelor extrabilanțiere sau a arbitrajului de reglementare, în scopul identificării băncilor pentru care pot fi necesare măsuri calitative sau cerințe din Pilonul 2 pentru indicatorul efectului de levier. Aceasta va restricționa în continuare acumularea unui efect de levier excesiv și, astfel, va contribui la reziliența sistemului bancar din zona euro. Cu toate acestea, riscurile la adresa adecvării capitalului se mențin, iar băncile nu ar trebui să subestimeze riscul ca pierderile suplimentare să aibă în continuare un impact asupra traiectoriei fondurilor lor proprii pe măsură ce expiră măsurile de sprijin.

Graficul 2

Indicatorul efectului de levier al instituțiilor semnificative

(%)

BCE a continuat să sprijine reziliența băncilor prin testarea capacității lor generale de redresare, respectiv măsura în care băncile se pot redresa după tensiuni severe prin implementarea opțiunilor de redresare prevăzute în planurile lor de redresare.^[1]

Băncile au sprijinit creditarea clienților pe durata crizei și, până în prezent, nu a existat un impact semnificativ asupra calității activelor. Trendul general pozitiv al calității activelor (Graficul 3) a fost determinat de mai mulți factori, inclusiv reducerea în continuare a creditelor neperformante reziduale de către băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante și sporirea creditării sprijinite de garanțiile de stat și alte măsuri de sprijinire a debitorilor. În acest sens, seria de măsuri de sprijin extraordinare legate de pandemia de COVID-19 introduse pentru a relaxa condițiile de finanțare și a sprijini gospodăriile populației, firmele mici și corporațiile în anii 2020 și 2021 au contribuit la prevenirea unei creșteri puternice a numărului de falimente și a volumului de credite neperformante. Cu toate acestea, Supravegherea bancară a BCE rămâne preocupată de calitatea activelor băncilor pe termen mediu, întrucât impactul deplin al pandemiei se poate materializa numai după retragerea majorității măsurilor de sprijin public de urgență. Clasificările creditelor ca neperformante (etapa a 2-a) se mențin la un nivel mai ridicat decât înainte de pandemie, iar împrumuturile care au beneficiat de măsurile de sprijin asociate pandemiei de COVID-19 par să aibă un profil de risc ușor mai ridicat. Totodată, creșterea substanțială a nivelurilor datoriei în diferite segmente ale economiei ar putea genera riscuri de solvabilitate mai mari, îndeosebi în sectoarele economice sau în țările care au fost afectate mai sever de pandemie. În acest context, ca parte a activității sale de supraveghere a riscului de credit în 2021, BCE a evidențiat necesitatea de a se acorda o atenție deosebită practicilor robuste de gestionare a riscului de credit.^[2]

Graficul 3

Evoluția creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative (totalul creditelor)

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

În pofida dificultăților excepționale de natură operațională și legate de continuitatea activității cu care s-au confruntat băncile de la declanșarea pandemiei, valoarea pierderilor din riscul operațional asociate pandemiei, raportate a se fi materializat în 2021, a fost semnificativ mai redusă decât în 2020. Această evoluție este în concordanță cu anticipația potrivit căreia pierderile din riscul operațional legate de pandemia de COVID-19 s-ar produce cu precădere în primele faze ale pandemiei, întrucât aceste pierderi includ elemente majore cu caracter conjunctural^[3].

După activarea inițială a planurilor de continuitate a activității ca răspuns la pandemie, modelele de lucru la distanță s-au stabilizat începând cu vara anului 2020, între 40% și 50% din forța de muncă a instituțiilor semnificative desfășurându-și activitatea în regim de telemuncă în 2021 (Graficul 4).

S-a înregistrat o intensificare moderată cu 9,8% a incidentelor cibernetice semnificative raportate BCE în prima jumătate a anului 2021, dar impactul asupra disponibilității sistemelor informatice și volumul pierderilor cauzate de aceste atacuri au fost foarte limitate.^[4]

Graficul 4

Lucrul la distanță în cadrul instituțiilor semnificative

(forța de muncă care a lucrat de la distanță – %)

Cu toate acestea, riscurile operaționale și cele informatice se mențin ridicate, pe seama dificultăților persistente cu care se confruntă băncile și furnizorii de servicii ai acestora din întreaga lume. Ca urmare a pandemiei, amenințările la adresa securității cibernetice, dificultățile legate de gestionarea schimbărilor și dependențele de infrastructuri informatice și de furnizori de servicii informatice au înregistrat o creștere. Este esențial ca băncile să gestioneze în mod adecvat riscurile asociate pentru a asigura furnizarea neîntreruptă de servicii financiare.

Totodată, BCE a evidențiat în continuare necesitatea ca băncile supravegheate să își îmbunătățească cadrele de guvernanță. Criza generată de pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța robusteții cadrelor de guvernanță, a funcțiilor de control intern și a capacităților de agregare a datelor. Deși s-au constatat unele ameliorări, persistă mai multe vulnerabilități structurale.

Băncile au înregistrat unele progrese în ceea ce privește componența organelor lor de conducere, de exemplu prin îmbunătățirea progresivă a setului de competențe ale membrilor consiliilor de administrație și numirea mai multor membri independenți formal ai consiliilor de administrație. Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilități, printre care (i) nivelul redus de implicare a organului de conducere în funcția sa de supraveghere și capacitatea sa limitată de a contesta deciziile strategice în domeniile cele mai afectate de criza generată de pandemia de COVID-19; (ii) expertiza insuficientă în activitatea bancară și gestionarea riscurilor a directorilor neexecutivi din câteva bănci; (iii) absența unei politici privind diversitatea și promovarea insuficientă a diversității în unele bănci, ceea ce compromite caracterul adecvat colectiv al consiliului de administrație; (iv) proporția scăzută de membri independenți ai consiliilor de administrație în cadrul unor bănci, care obstrucționează în continuare capacitatea organului de conducere în funcția sa de supraveghere de a contesta în mod constructiv directorii executivi.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a exacerbat, de asemenea, vulnerabilitățile preexistente în mai multe domenii de guvernanță și de gestionare a riscurilor. În primul rând, există încă deficiențe în ceea ce privește agregarea și raportarea datelor din cauza contextului informatic fragmentat și nearmonizat, a lipsei automatizării, a utilizării pe scară largă a controalelor manuale și a deficiențelor în guvernanța datelor (de exemplu, validarea independentă insuficientă a calității datelor, ceea ce obstrucționează procesele decizionale ale băncilor. În al doilea rând, mai multe bănci trebuie să își îmbunătățească în continuare funcțiile de control intern, în special pentru a soluționa problema lipsei de personal, a importanței insuficiente a funcției și a deficiențelor la nivelul proceselor (precum programele de monitorizare a conformității și definirea apetitului pentru risc al băncii).

Condițiile de lichiditate și finanțare pentru instituțiile semnificative au continuat să se îmbunătățească, fiind susținute în mare parte de măsurile de politică monetară. Băncilor li s-a permis să opereze sub nivelul minim general al indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate (liquidity coverage ratio – LCR) de 100% până la sfârșitul anului 2021^[5]. Cu toate acestea, pozițiile de lichiditate și-au continuat trendul ascendent, indicatorul LCR atingând 173,8% în trimestrul III 2021, cel mai ridicat nivel înregistrat de la debutul supravegherii bancare europene (Graficul 5). Această evoluție se poate explica în principal prin utilizarea masivă de către bănci a operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL), care le-a permis acestora să obțină finanțare și să constituie rezerve de numerar fără a afecta activele lichide de înaltă calitate. Utilizarea totală a OTRTL la nivelul lunii septembrie 2021 a atins 2 200 de miliarde EUR, reprezentând aproximativ jumătate din surplusul actual de lichiditate din Eurosistem.

Graficul 5

Evoluția rezervei de lichiditate, a ieșirilor nete de lichiditate și a indicatorului LCR

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Similar indicatorului LCR, și indicatorul de finanțare stabilă netă a înregistrat o creștere constantă începând cu a doua jumătate a anului 2020, atingând nivelul maxim de 129,3% în septembrie 2021 (Graficul 6). Cerința de menținere a indicatorului NSFR la un nivel constant de 100% a devenit aplicabilă ca cerință minimă obligatorie la data de 28 iunie 2021. Deși băncile trebuie, în general, să se conformeze indicatorului NSFR atât la nivel consolidat, cât și la nivel individual, în 2021 BCE a acordat mai multor bănci exceptări de la obligația de conformare la nivel individual, atunci când condițiile prevăzute de regulament au fost îndeplinite și, în special, atunci când a existat o gestionare solidă a riscurilor de lichiditate.

Graficul 6

Evoluția finanțării stabile disponibile, a finanțării stabile necesare și a NSFR

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Condițiile generale de pe piață pentru băncile din zona euro au continuat să se amelioreze începând cu a doua jumătate a anului 2020, pe seama intervențiilor excepționale ale autorităților guvernamentale și ale băncilor centrale, care au condus la scăderea volatilității, la restrângerea marjelor de credit și la dinamismul piețelor acțiunilor. Prin urmare, indicatorii generali ai riscului de piață, precum valoarea la risc și activele ponderate în funcție de risc, s-au redus. În acest context, posibilele riscuri de piață, legate în principal de riscul de credit al contrapartidei și de șocurile la adresa ratelor dobânzilor și a marjelor de credit, au fost identificate ca priorități în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024.

1.1.2 Performanța generală a băncilor care fac obiectul supravegherii bancare europene

După ce a atins un nivel minim în anul 2020, în perioada de vârf a pandemiei, profitabilitatea instituțiilor semnificative din cadrul supravegherii bancare europene a cunoscut o revigorare în 2021. Rentabilitatea financiară anualizată agregată a băncilor a ajuns la 7,2% (Graficul 7), cel mai ridicat nivel din ultimii ani, care se situează însă în continuare sub costul mediu al capitalului propriu al băncilor. Această creștere s-a datorat cu precădere reducerii ciclice a fluxurilor de depreciere, care au înregistrat un nivel cu peste 50% inferior celui din anul precedent. A fost necesar ca băncile să constituie provizioane semnificative în scop preventiv în anul 2020, pe fondul incertitudinilor fără precedent legate de impactul pandemiei. În 2021, această practică a fost stopată sau, în unele cazuri, chiar inversată pe seama redresării economice consemnate pe parcursul anului.

Graficul 7

Rentabilitatea financiară agregată a instituțiilor semnificative, pe surse de venituri/cheltuieli

(% din capitalul propriu)

Redresarea economică a generat beneficii și în ceea ce privește veniturile înainte de depreciere, provizioane și impozite, care au revenit la nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Aceasta s-a datorat în principal impulsionării veniturilor băncilor din activități de tranzacționare și de investiții, precum și a veniturilor nete din taxe și comisioane percepute de acestea, un rol esențial revenind comisioanelor aferente administrării activelor. În schimb, veniturile nete din dobânzi s-au menținut la un nivel scăzut, inferior celui din perioada prepandemie, pe fondul presiunilor persistente asupra marjelor de creditare ale băncilor. În ansamblu, băncile au reușit să își majoreze profitul net din exploatare cu 15% (Graficul 8). Această creștere a veniturilor a constituit un element central al îmbunătățirii eficienței costurilor la nivelul băncilor, ponderea costurilor în venituri reducându-se cu peste 2 puncte procentuale, până la 63,5%, în anul 2021.

Graficul 8

Raporturile costuri/venituri și componentele indexate ale instituțiilor semnificative

(%)

Veniturile din tranzacționare au avut o contribuție pozitivă la profitabilitatea băncilor care fac obiectul supravegherii bancare europene, atingând un nivel maxim în semestrul I 2021, în special pentru băncile de importanță sistemică globală (global systemically important banks – G-SIB) (Graficul 9). Totodată, băncile au reușit să își majoreze substanțial veniturile nete din taxe și comisioane, comisioanele aferente administrării activelor fiind avantajate de prețurile ridicate ale activelor.

Graficul 9

Fluxurile de venituri din tranzacționare și investiții^[6] în funcție de modelele de afaceri selectate

(fluxuri trimestriale în miliarde EUR)

Din perspectiva costurilor, cheltuielile administrative și amortizările au crescut cu 3,3%, în principal pe seama creșterii cheltuielilor cu personalul și a costurilor legate de tehnologia informației. Cu toate acestea, băncile și-au menținut obiectivele strategice mai ample de reducere a cheltuielilor și de investiții în inițiative informatice și digitale. Astfel de strategii presupun costuri semnificative, care trebuie suportate în avans, dar se anticipează că băncile vor valorifica avantajele acestei transformări pe termen mediu. Totodată, având în vedere utilizarea sporită de către clienți a canalelor digitale ca urmare a pandemiei, băncile ar putea să își reducă în continuare capacitatea excedentară și să realizeze structuri de costuri simplificate, îmbunătățindu-și astfel și mai mult eficiența costurilor.

Fuziunile și achizițiile bancare, considerate, în general, drept cel mai îndrăzneț și mai transformator tip de consolidare, par să acționeze ca un catalizator pentru sector în vederea unei mai bune eficiențe și a revenirii la niveluri de profitabilitate mai sustenabile.^[7] Activitatea de fuziuni și achiziții pare a se fi intensificat într-o oarecare măsură în ultimii doi ani. Mai exact, băncile s-au implicat mai activ în consolidări specifice la nivelul unei linii de activitate. În domeniul administrării activelor, al operațiunilor cu titluri de valoare, al serviciilor de custodie și al tehnologiei de plată, unele instituții s-au extins sau s-au diversificat, în timp ce altele și-au redus dimensiunea în vederea redirecționării resurselor.

Graficul 10

Activele totale ale băncilor vizate și numărul de fuziuni și achiziții în zona euro

Fuziunile și achizițiile bancare complete sunt încă predominant interne, însă unele dintre operațiunile mai țintite au o dimensiune transfrontalieră și, prin urmare, contribuie, de asemenea, la integrarea financiară în UE. O altă modalitate de continuare a integrării transfrontaliere ar consta în revizuirea de către bănci a structurilor lor organizatorice transfrontaliere. Mai exact, recurgerea într-o măsură mai mare la sucursale și la libera furnizare a serviciilor, în locul recurgerii la filiale, ar putea constitui o abordare promițătoare pentru dezvoltarea activității transfrontaliere în cadrul uniunii bancare și al pieței unice.

De asemenea, eforturile de creștere sustenabilă a profitabilității ar putea determina noi inițiative de consolidare, ceea ce ar putea conduce la surse de venituri mai diversificate și la o eficiență sporită, dacă ar fi însoțite de o direcție operațională clară și de o strategie de afaceri solidă. Totuși, aceste acțiuni strategice trebuie să fie elaborate și gestionate de băncile însele, consiliile lor de administrație asigurând existența unor proceduri robuste de guvernanță care să poată identifica, gestiona și atenua în mod corespunzător toate riscurile semnificative la adresa executării acestor activități de consolidare. Pentru a facilita planificarea băncilor în această privință, BCE a publicat, în luna ianuarie 2021, un ghid privind tratamentul în materie de supraveghere aplicabil fuziunilor și achizițiilor^[8], cu scopul de a asigura transparența cu privire la modul în care BCE evaluează operațiunile de fuziune, astfel încât băncile să știe la ce să se aștepte de la autoritatea lor de supraveghere.

Urmând un trend similar celui al instituțiilor semnificative, profitabilitatea instituțiilor mai puțin semnificative din cadrul supravegherii bancare europene a prezentat, de asemenea, indicii de redresare în 2021. La sfârșitul lunii septembrie 2021, rentabilitatea financiară medie a fost de 3,3%, în creștere de la 1,7% la sfârșitul anului 2020. Această majorare s-a datorat, în principal, unor deprecieri mai scăzute comparativ cu 2020, când instituțiile mai puțin semnificative au trebuit să constituie un volum semnificativ de provizioane pentru a preveni o deteriorare accentuată a portofoliului lor de credite. Similar instituțiilor semnificative, în 2021 unele instituții mai puțin semnificative au eliberat unele dintre provizioanele contabilizate anterior, ceea ce a contribuit la restabilirea profitabilității lor la nivelurile din perioada prepandemie.

Instituțiile mai puțin semnificative au fost în măsură să compenseze presiunile asupra marjelor lor de creditare prin intensificarea activităților bazate pe taxe și comisioane. În ansamblu, veniturile nete din exploatare ale instituțiilor mai puțin semnificative au crescut cu 9,7% în termeni anuali. Această intensificare a surselor de venituri ale instituțiilor mai puțin semnificative a sprijinit îmbunătățirea raportului lor mediu costuri/venituri, care s-a redus de la 70,3% la sfârșitul anului 2020 la 66,7% la sfârșitul lunii septembrie 2021. În ceea ce privește costurile, instituțiile mai puțin semnificative nu au reușit să își reducă cu eficacitate cheltuielile administrative.

1.2 Priorități și proiecte în materie de supraveghere în 2021

1.2.1 Priorități în materie de supraveghere pentru anul 2021

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE și-a concentrat eforturile în materie de supraveghere cu precădere asupra a patru domenii prioritare afectate semnificativ de pandemia de COVID-19: gestionarea riscului de credit, soliditatea capitalului, sustenabilitatea modelelor de afaceri și guvernanța. Activitățile și proiectele în materie de supraveghere derulate pe parcursul anului au vizat consolidarea rezilienței și a practicilor băncilor supravegheate, cu un accent deosebit pe vulnerabilitățile considerate critice în contextul pandemiei.

Riscul de credit

O caracteristică unică a crizei generate de pandemia de COVID-19 este că, pe fondul unei scăderi enorme a producției economice, creditele neperformante au continuat să se reducă, datorită, de asemenea, măsurilor excepționale de politică adoptate pentru a sprijini economia reală. Aceste măsuri fără precedent au distorsionat bonitatea debitorilor și, în consecință, au pus la încercare capacitatea băncilor de a gestiona riscul de credit. În acest context, activitatea desfășurată de Supravegherea bancară a BCE în 2020 în vederea evaluării adecvării cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor a continuat pe parcursul anului 2021. Obiectivul a fost acela de a consolida gradul de pregătire operațională a băncilor pentru soluționarea la timp a situației debitorilor aflați în dificultate, precum și capacitatea acestora de a identifica, a evalua și a atenua în mod adecvat eventualele deteriorări ale calității activelor debitorilor, în special în sectoarele deosebit de vulnerabile la impactul pandemiei. Inițiativele întreprinse în 2021 pentru a atinge acest obiectiv includ analize foarte aprofundate ale expunerilor băncilor la sectorul HoReCa, activități specifice la fața locului, precum și monitorizarea de către echipele comune de supraveghere (ECS) a băncilor în privința cărora s-au identificat devieri considerabile în raport cu așteptările în materie de supraveghere.

Soliditatea capitalului

Pe fondul preocupărilor privind riscul sporit de credit, a devenit esențial ca autoritățile de supraveghere să evalueze soliditatea pozițiilor de capital ale instituțiilor semnificative și să identifice din timp vulnerabilitățile specifice băncilor, astfel încât să poată fi adoptate măsuri oportune de remediere acolo unde este necesar. În 2021, Supravegherea bancară a BCE a analizat practicile băncilor de planificare a capitalului pentru a evalua capacitatea acestora de a elabora prognoze realiste privind fondurile proprii, care să țină seama de incertitudinile economice generate de pandemie. Exercițiul de testare la stres la nivelul UE din 2021 a permis o evaluare aprofundată a pozițiilor de capital ale băncilor și a indicat că sectorul bancar din zona euro ar rămâne rezilient chiar și în cazul unui scenariu nefavorabil.

În luna iulie, BCE a decis să nu prelungească după luna septembrie 2021 recomandarea sa ca toate băncile să limiteze dividendele. Planurile fiecărei bănci privind capitalul și distribuirea ar fi, în schimb, evaluate ca parte a procesului periodic de supraveghere. Se așteaptă ca băncile să rămână prudente atunci când iau decizii cu privire la dividende și la răscumpărarea de acțiuni și să analizeze cu atenție sustenabilitatea modelului lor de afaceri, precum și riscul unor pierderi suplimentare care le-ar afecta traiectoria capitalului odată cu expirarea măsurilor de sprijin public. În această etapă, BCE nu anticipează extinderea măsurilor de asistență prudențială legate de utilizarea de către bănci a amortizoarelor de capital după sfârșitul anului 2022.

Sustenabilitatea modelelor de afaceri

În 2021, profitabilitatea și sustenabilitatea modelului de afaceri al băncilor au continuat să fie supuse unor presiuni, într-un context economic caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor, de capacitate excedentară și de o eficiență scăzută a costurilor în sectorul bancar european și de intensificarea concurenței din partea instituțiilor financiare nebancare. Supravegherea bancară a BCE a continuat să își consolideze setul de instrumente de supraveghere cu scopul de a evalua strategiile de afaceri ale băncilor pentru a face față acestor dificultăți, precum și capacitatea acestora de a le implementa în mod eficace, cu un accent special pe strategiile de digitalizare. În acest context, ECS s-au implicat într-un dialog structurat cu organele de conducere ale băncilor cu privire la monitorizarea strategiilor lor de afaceri. Nu în ultimul rând, au fost efectuate analize foarte aprofundate și inspecții la fața locului specifice băncilor pentru a se investiga factorii determinanți ai profitabilității și vulnerabilitățile.

Guvernanță

Aplicarea unor practici de guvernanță solide și a unor controale interne robuste este esențială pentru reducerea riscurilor cu care se confruntă băncile în condiții normale și, mai ales, în perioade de criză. În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a desfășurat mai multe activități de supraveghere în domeniul guvernanței. În primul rând, a analizat procedurile băncilor de răspuns la o criză, ceea ce a inclus evaluarea capacității băncilor de a elabora planuri eficace de redresare și de a-și demonstra în mod credibil capacitatea generală de redresare. În al doilea rând, a monitorizat analiza tematică privind agregarea și raportarea datelor referitoare la riscuri și a lansat analize țintite pentru anumite bănci, în efortul de a promova accesul conducerii băncilor la informațiile referitoare la riscuri și verificarea acurateței acestora. Nu în ultimul rând, au continuat activitățile prudențiale cu privire la riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, care au inclus actualizarea metodologiilor de supraveghere pentru SREP și investigațiile la fața locului pentru a reflecta aceste riscuri.

1.2.2 Gestionarea riscului de credit

În perioadele marcate de incertitudini, precum cea a pandemiei de COVID-19, gestionarea riscului de credit – și, în special, identificarea, clasificarea și măsurarea riscului de credit de o manieră adecvată și oportună – este esențială pentru asigurarea faptului că băncile sunt capabile să ofere soluții viabile și prompte debitorilor aflați în dificultate. La data de 4 decembrie 2020, BCE a trimis o scrisoare președinților tuturor instituțiilor semnificative, menționând așteptările sale în materie de supraveghere în această privință. În cursul anului 2021, Supravegherea bancară a BCE a evaluat, în raport cu aceste așteptări, practicile băncilor de gestionare a riscurilor și a concluzionat că 40% dintre instituțiile semnificative prezintă lacune semnificative. Principalele lacune se referă la sistemele de avertizare timpurie, clasificare (inclusiv evaluările restructurărilor datorate dificultăților financiare și cele ale situaților în care achitarea integrală este improbabilă), practicile de provizionare și, pentru unele bănci, practicile de evaluare a garanțiilor și prognozele financiare (Graficul 11). Problemele identificate sunt structurale și relevante atât în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, cât și într-o situație de statu-quo. În mod deosebit, au fost identificate deficiențe care vor trebui, de asemenea, remediate și la nivelul băncilor care nu au înregistrat în anii anteriori o acumulare semnificativă a riscului de credit. ECS au urmărit, împreună cu băncile, implementarea măsurilor de remediere adoptate.

Graficul 11

Lacune în gestionarea riscurilor de credit de către instituțiile semnificative

(instituții semnificative – %)

Caseta 2
Analiza sectoarelor vulnerabile

Pandemia de COVID-19 a sporit vulnerabilitățile companiilor în anumite sectoare. Impactul imediat al șocului generat de pandemie a fost atenuat în mare parte de schemele substanțiale care au fost introduse pentru sprijinirea companiilor mai mici, în timp ce companiile mai mari au putut recurge la piețele de capital pentru a face față consecințelor inițiale ale șocului. Cu toate acestea, întrucât măsurile de sprijin extraordinare încep să fie retrase, unele companii se pot afla în situații de dificultate financiară, pe măsură ce datoriile acumulate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 devin scadente. În unele sectoare, problemele persistente la nivelul lanțului de aprovizionare majorează costurile și exercită un efect inhibitor asupra lichidității, sporind astfel și mai mult riscul de credit. Expunerea instituțiilor semnificative față de toate sectoarele de activitate este prezentată în Graficul A.

Graficul A

Expunerea instituțiilor semnificative la societățile nefinanciare, pe sector economic de activitate

(% din valoarea contabilă brută a totalului creditelor și a avansurilor acordate societăților nefinanciare)

Ținând cont de vulnerabilitățile sporite din anumite sectoare, Supravegherea bancară a BCE a lansat, la începutul anului 2021, o analiză țintită a sectorului HoReCa, pe baza unei analize a expunerilor unui eșantion de instituții semnificative la acest sector. Obiectivul acestei analize a fost acela de a înțelege și a evalua modul în care băncile gestionau riscul de credit în unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Supravegherea bancară a BCE a identificat, pe parcursul diferitelor etape ale ciclului riscului de credit, mai multe domenii care suscită preocupări, debitorii de tipul întreprinderilor mici și mijlocii reprezentând o sursă de îngrijorare deosebită.

În luna septembrie 2021, Supravegherea bancară a BCE și-a continuat activitatea privind sectoarele vulnerabile, prin lansarea unei analize țintite a sectorului imobiliar comercial, cu accent special pe piața de retail și a spațiilor pentru birouri. Această analiză țintită a continuat și în 2022. Deși expunerea variază la nivelul țărilor membre, sectorul imobiliar comercial^[11] constituie cea mai mare expunere sectorială pentru instituțiile semnificative din zona euro, reprezentând aproximativ 22% din expunerea totală a băncilor față de corporațiile nefinanciare.

1.2.3 Riscul informatic și riscul cibernetic

Riscul informatic și cel cibernetic au continuat să reprezinte un factor de risc principal pentru sectorul bancar în 2021, pe fondul trendului de digitalizare, accelerat de pandemie. Acest trend a obligat băncile să adopte, pe scară largă, aranjamente de lucru la distanță și a amplificat expunerea acestora la atacuri cibernetice și dependența lor de furnizori terți. În semestrul I 2021, numărul incidentelor cibernetice semnificative raportate BCE a crescut ușor, cu 9,8% față de aceeași perioadă a anului 2020, dar impactul incidentelor a rămas relativ limitat. Deși unele incidente raportate au avut o complexitate sporită, multe dintre acestea reflectă în continuare eșecuri la nivelul măsurilor de securitate cibernetică de bază, ceea ce sugerează că băncile nu au implementat încă practici exhaustive în domeniul securității cibernetice.

În luna iulie 2021, Supravegherea bancară a BCE a publicat Raportul anual privind rezultatele chestionarului SREP referitor la riscul informatic din 2020, care prezintă principalele observații ale BCE referitoare la răspunsurile instituțiilor semnificative la chestionar. Raportul evidențiază faptul că (i) instituțiile semnificative recurg tot mai mult la furnizori de servicii terți, inclusiv la servicii de tip cloud; (ii) sunt încă necesare îmbunătățiri ale modului în care băncile implementează măsuri de bază pentru a menține soliditatea și securitatea sistemelor lor; (iii) numărul sistemelor aflate la final de ciclu de viață este în creștere; și (iv) gestionarea calității datelor rămâne cea mai imatură zonă de control al riscurilor. Deși numeroase bănci au inițiat programe pe scară largă pentru a-și ameliora capacitățile de gestionare a datelor, progresele au variat. Acest lucru se datorează dificultăților de gestionare a interdependențelor complexe dintre programe și proiectele informatice și operaționale strategice și de reglementare, precum și schimbărilor structurale pe care le implică programele în peisajul informatic al instituțiilor. Condițiile asociate pandemiei au încetinit, de asemenea, progresele în acest domeniu.

Pentru a contracara riscul informatic și cel cibernetic, Supravegherea bancară a BCE a continuat să își consolideze utilizarea instrumentelor de supraveghere, precum SREP anual, procesul MUS de raportare a incidentelor cibernetice, inspecțiile la fața locului și alte activități orizontale specifice.

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la activitățile grupurilor de lucru internaționale pe această temă, inclusiv ale celor coordonate de ABE, de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară.

1.2.4 Măsuri adoptate în urma Brexit

Perioada de tranziție, în care legislația Uniunii Europene a continuat să se aplice Regatului Unit și în interiorul acestuia, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, marcând încheierea preparativelor băncilor pentru Brexit.

În acest context și ca parte a supravegherii sale continue, Supravegherea bancară a BCE a monitorizat implementarea modelelor-țintă de operare post-Brexit ale instituțiilor semnificative afectate de ieșirea Regatului Unit din UE, pentru a se asigura că acestea au înregistrat progrese în concordanță cu intervalele de timp convenite anterior. Exercițiile de monitorizare orizontale au fost completate de activități de monitorizare specifice băncilor și au fost întreprinse acțiuni de supraveghere atunci când au fost identificate deficiențe. Pentru a răspunde așteptărilor în materie de supraveghere ale BCE, băncile au adoptat măsuri în domenii precum guvernanța internă, inițierea de activități, modelele de administrare a operațiunilor de tranzacționare și finanțarea, reprelucrarea contractelor încheiate cu clienți din UE și acordurile intragrup, infrastructura informatică și raportarea.

Pentru a asigura că, ulterior Brexit, băncile sunt independente operațional și nu depind în mod excesiv de entitățile grupului din afara UE, BCE s-a concentrat asupra prevenirii caracteristicilor de instituție „de fațadă” la filialele nou-înființate în UE ale grupurilor bancare internaționale. În acest context, BCE a lansat o analiză a cartografierii operațiunilor de tranzacționare – o evaluare armonizată a modelelor de administrare a operațiunilor de tranzacționare ale instituțiilor semnificative – pentru a asigura că măsurile adoptate de bănci reflectă suficient dimensiunea, natura și complexitatea activității și riscurilor acestora. Totodată, BCE a lansat o analiză țintită a gestionării riscului de credit și a structurilor de finanțare ale acestor bănci pentru a asigura că acestea sunt în măsură să gestioneze independent toate riscurile semnificative care le-ar putea afecta la nivel local (mai exact, în UE) și că dețin controlul asupra bilanțurilor și expunerilor lor.

Supravegherea bancară a BCE a urmărit, de asemenea, evoluțiile cadrului de reglementare post-Brexit pentru a anticipa orice impact posibil asupra sectorului financiar. Mai exact, BCE a solicitat băncilor să acorde o atenție deosebită comunicărilor Comisiei Europene cu privire la riscurile care decurg din dependența excesivă pe termen mai lung de contrapartidele centrale din Regatul Unit.

În temeiul cadrului de cooperare încheiat în 2019, Supravegherea bancară a BCE și autoritățile de supraveghere britanice continuă să coopereze îndeaproape în ceea ce privește supravegherea băncilor care sunt active atât în țările participante la Supravegherea bancară a BCE, cât și în Regatul Unit. Supravegherea bancară a BCE menține interacțiuni strânse cu autoritățile britanice pe teme de interes comun, atât la nivel de conducere, cât și la nivel operațional.

Supravegherea bancară a BCE va continua să urmărească evoluțiile post-Brexit în materie de reglementare și să monitorizeze alinierea băncilor la așteptările sale post-Brexit și, dacă este necesar, își va rafina în continuare poziția în ceea ce privește adecvarea structurilor și guvernanței băncilor.

1.2.5 FinTech și digitalizarea

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE și-a continuat activitatea pe teme legate de FinTech și digitalizare. Aceasta a inclus organizarea unui seminar cu ECS din cele mai mari instituții semnificative privind aspectele strategice, de guvernanță și de gestionare a riscurilor ale transformării digitale. De asemenea, Supravegherea bancară a BCE a lansat revizuirea metodologiei SREP privind modelele de afaceri în vederea unei mai bune reflectări a aspectelor legate de transformarea digitală în ciclurile de supraveghere viitoare. În plus, aceasta a continuat să își dezvolte instrumentele de evaluare sistematică a cadrelor de transformare digitală ale băncilor. Această evaluare analizează principalii indicatori de performanță și utilizarea noilor tehnologii de către bănci, concentrându-se asupra relevanței acestor aspecte pentru modelele lor de afaceri.

Pandemia de COVID-19 a demonstrat importanța transformării digitale și a tehnologiei pentru a permite băncilor să rămână reziliente din perspectivă operațională în contextul lucrului la distanță. Având în vedere rolul pe care tehnologia îl poate deține în reducerea costurilor și în satisfacerea așteptărilor clienților bancari din ce în ce mai orientați către sfera digitală, este esențial ca băncile să continue să inoveze și să implementeze transformarea digitală pentru a rămâne competitive în prezent și în viitor.

De asemenea, Supravegherea bancară a BCE a adoptat noi măsuri pentru a defini în mod activ aspectele legate de digitalizare ale viitorului cadru european de reglementare, contribuind la avizele BCE cu privire la proiectele de propuneri legislative privind piețele criptoactivelor^[12], la regimul-pilot pentru infrastructurile de piață bazate pe tehnologia registrului distribuit^[13] și la actul legislativ privind reziliența operațională digitală^[14]. Totodată, a contribuit la avizul BCE referitor la cadrul juridic privind inteligența artificială. Supravegherea bancară a BCE a participat, de asemenea, la discuțiile purtate cu autoritățile europene de supraveghere cu privire la reglementarea FinTech și BigTech, precum și la sfera de aplicare în materie de reglementare a consolidării.

1.3 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.3.1 Supravegherea la distanță

Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a supraveghea instituțiile semnificative într-un mod proporțional și bazat pe riscuri, care să fie atât exigent, cât și consecvent. În acest scop, aceasta definește pentru fiecare an un set de activități de supraveghere de bază continue. Aceste activități se bazează pe cerințele de reglementare existente, pe Manualul de supraveghere al MUS și pe Prioritățile în materie de supraveghere ale MUS și sunt incluse în Programul de supraveghere prudențială (supervisory examination programme – SEP) în curs pentru fiecare dintre instituțiile semnificative.

Pe lângă acele activități care abordează riscurile la nivel de sistem, alte activități de supraveghere adaptate la particularitățile băncilor pot fi incluse în SEP, oferind ECS posibilitatea de a analiza și a combate riscurile idiosincratice.

Activitățile SEP la distanță includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP), (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ) și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare SEP în curs la caracteristicile specifice ale grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă). Primele două seturi de activități sunt stabilite la nivel central, iar cel de-al treilea este specific fiecărei bănci și este definit de ECS respectivă.

Principiul proporționalității

Programul de supraveghere prudențială respectă principiul proporționalității, mai exact intensitatea supravegherii depinde de dimensiunea, importanța sistemică, riscul și complexitatea fiecărei instituții.

La fel ca în anii anteriori, numărul mediu de activități de supraveghere planificate pentru fiecare instituție semnificativă în 2021 reflectă acest principiu al proporționalității, asigurând faptul că ECS dispun de o marjă de manevră suficientă pentru a contracara riscurile specifice instituției (Graficul 12).

Graficul 12

Numărul mediu de sarcini planificate pentru fiecare instituție semnificativă în 2021

Abordarea bazată pe riscuri

Programul de supraveghere prudențială urmează o abordare bazată pe riscuri, concentrându-se asupra celor mai relevante categorii de risc pentru fiecare instituție semnificativă. De exemplu, procentul sarcinilor specifice referitoare la riscul de credit este superior mediei în cazul băncilor cu niveluri ridicate de credite neperformante. În mod similar, procentul sarcinilor specifice referitoare la riscul de piață este superior mediei în cazul băncilor cu expuneri mari la activități de piață și de tranzacționare (Graficul 13).

Graficul 13

Activitățile din Programul de supraveghere prudențială în 2020 și 2021: activitățile privind riscul de credit și riscul de piață ca pondere în totalul activităților

Riscul de credit

(%)

Riscul de piață

(%)

Aspectele principale ale supravegherii la distanță în 2021

Ca urmare a reorganizării Supravegherii bancare a BCE, a pandemiei de COVID-19 și a eforturilor de simplificare, Supravegherea bancară a BCE a evaluat și a reprioritizat procesele și activitățile de supraveghere pentru a permite ECS să se concentreze în mod adecvat asupra monitorizării condițiilor băncilor supravegheate. Setul planificat de activități la distanță pentru 2021 a fost, de asemenea, revizuit și calibrat în funcție de prioritizarea riscurilor. Printre exemplele de activități coordonate la nivel central desfășurate în 2021 se numără evaluarea SREP, analizele practicilor de gestionare a riscului de credit și ale vulnerabilităților sectoriale, exercițiul de testare la stres la nivelul MUS, evaluarea strategiei privind creditele neperformante și autoevaluarea referitoare la riscurile climatice.

Numărul activităților desfășurate în 2021 a fost marginal inferior celui planificat inițial la începutul anului (Graficul 14). Acest lucru se datorează, în principal, anulării unui număr mic de sarcini administrative pe parcursul anului, evoluție care corespunde anilor precedenți.

Graficul 14

Numărul mediu de sarcini pe instituție semnificativă în 2021

Evaluarea SREP

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a adoptat o abordare pragmatică cu privire la SREP, în contextul pandemiei de COVID-19. În 2021, aceasta a revenit la o evaluare SREP completă. Rezultatele SREP indică o stabilitate generală a scorurilor, în pofida dificultăților generate de criza cauzată de COVID-19, întrucât băncile au intrat, în general, în pandemie cu poziții de capital solide și au fost susținute prin măsuri de sprijin care au rămas în vigoare în 2021. În concordanță cu ciclurile SREP anterioare și cu prioritățile în materie de supraveghere pentru 2021, majoritatea măsurilor au abordat deficiențe legate de riscul de credit și guvernanța internă.

Riscul de credit a reprezentat principalul domeniu de interes al evaluării SREP. Cadrele de control al riscurilor instituite de bănci au fost evaluate în raport cu așteptările în materie de supraveghere comunicate băncilor prin scrisoarea din data de 4 decembrie 2020. Evaluarea a condus la un număr sporit de constatări, care au reflectat, în cea mai mare măsură, preocupări legate de calitatea proceselor băncilor. În mai multe cazuri, gravitatea constatărilor a generat preocupări cu privire la adecvarea proceselor destinate constituirii de provizioane, inclusiv în cazul băncilor care nu s-au evidențiat anterior din perspectiva riscului de credit.

În pofida dificultăților generate de pandemie, adecvarea capitalului s-a dovedit rezilientă: autoritățile de supraveghere au analizat cu atenție planurile de dividende ale băncilor și au menținut un dialog în materie de supraveghere cu băncile ale căror planuri au fost considerate neproporționale cu profilul lor de risc. Cerințele medii din Pilonul 2 (P2R) și orientările din Pilonul 2 (P2G) au rămas, în linii mari, stabile și în concordanță cu anii precedenți: o creștere marginală a valorii medii a P2R a fost determinată de majorările aferente P2R impuse băncilor în cazul cărora constituirea de provizioane pentru expunerile neperformante reziduale nu era încă în concordanță cu așteptările privind acoperirea comunicate anterior. Valoarea medie a P2G a crescut marginal ca urmare a diminuării mai mari a fondurilor proprii în cadrul testării la stres la nivelul UE din 2021. Metodologia pentru determinarea P2G a fost revizuită pentru SREP din 2021.

Constatări în materie de supraveghere

Constatările în materie de supraveghere reprezintă unul dintre principalele rezultate ale activităților de supraveghere periodice și reflectă deficiențele care trebuie remediate de bănci. ECS sunt responsabile de monitorizarea modului în care băncile dau curs acestor constatări. La data de 29 decembrie 2021, numărul total de constatări a crescut față de 2020, atingând un nivel similar celui înregistrat înainte de pandemie. Aceasta s-a datorat în principal reluării parțiale a inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne^[15]. Majoritatea constatărilor au provenit din investigații privind modelele interne, inspecții la fața locului și activități legate de autorizații. Cele mai multe constatări au fost raportate în domeniul riscului de credit (Graficul 15).

Graficul 15

Constatări în materie de supraveghere

1.3.2 Supravegherea la fața locului

În anul 2021, pandemia de COVID-19 a continuat să afecteze semnificativ modul în care au fost efectuate inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne. Majoritatea misiunilor^[16] au fost efectuate la distanță, la fel ca în 2020. Începând cu luna octombrie 2021, a fost adoptată o abordare hibridă pentru o serie de inspecții, care combina prezența tradițională la fața locului, la sediul entității supravegheate, cu utilizarea sporită a aranjamentelor de lucru la distanță testate în timpul pandemiei.

În urma încetinirii consemnate în anul 2020, în 2021 au fost lansate 123 de inspecții la fața locului și 96 de investigații privind modelele interne, cifre care s-au apropiat de nivelurile înregistrate înainte de pandemie (Graficul 16).^[17]

În ceea ce privește inspecțiile la fața locului, abordarea bazată pe campanii utilizată în anii anteriori a continuat să fie aplicată^[18], în completarea inspecțiilor la fața locului specifice băncilor solicitate de ECS. În concordanță cu prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2021, printre principalele campanii lansate de BCE s-au numărat: (i) campania privind proprietățile imobiliare comerciale, care a evaluat calitatea expunerilor băncilor față de sectorul imobiliar comercial prin testarea evaluărilor garanțiilor; (ii) campania amplă privind IMM/sectorul corporativ, care s-a axat pe gestionarea, monitorizarea și controlul măsurilor de sprijin acordate ca răspuns la criză; (iii) campania privind portofoliile granulare, care a evaluat cadrele de provizionare IFRS 9 ale băncilor; (iv) campania privind riscul de piață axată pe riscul de evaluare; (v) campania privind tehnologia informației și securitatea cibernetică; (vi) campania privind procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment process – ICAAP); și (vii) campania privind modelul de afaceri și profitabilitatea.

Referitor la investigațiile privind modelele interne, principalele teme abordate în 2021 au vizat implementarea unor noi produse de reglementare ale ABE, tolerarea temporară a modelelor în contextul Brexit, precum și monitorizarea analizei țintite a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM). În plus, în 2021 a fost adoptată pentru prima dată o nouă abordare privind investigațiile la distanță pentru a trata cererile mai puțin semnificative sau mai puțin complexe de modificare a modelelor; aceste investigații au o sferă de aplicare specifică și un concept de evaluare bazat pe un consum redus de resurse.

Graficul 16

Inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne lansate în 2019, 2020 și 2021

(număr de investigații)

Deși se va acorda prioritate abordării la fața locului pentru activitățile misiunilor, revenirea treptată la un mediu de lucru normal va incorpora valoroasele învățăminte desprinse și bune practici dobândite în timpul pandemiei în ceea ce privește modalitățile de lucru la distanță. În acest scop, Supravegherea bancară a BCE a început să exploreze modalități de îmbogățire a modelului tradițional la fața locului prin integrarea unor modalități de lucru hibride care pot îmbunătăți eficiența, agilitatea și reziliența generală a investigațiilor, menținând, în același timp, rigurozitatea, incisivitatea și calitatea acestora. Aceste abordări vizează și reducerea impactului investigațiilor asupra mediului, promovând totodată cooperarea în cadrul echipelor transfrontaliere^[19] și mixte^[20], stimulând integrarea la nivelul supravegherii bancare europene și susținând diversitatea și incluziunea.

1.3.2.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului

Următoarea analiză oferă o imagine de ansamblu a celor mai importante constatări identificate în cadrul inspecțiilor la fața locului.^[21]

Riscul de credit

În contextul pandemiei cauzate de COVID-19, inspecțiile la fața locului privind riscul de credit au fost efectuate, în principal, la distanță și s-au axat pe componenta calitativă. Scopul acestora a fost de a evalua robustețea gestionării și controlului riscului de credit, precum și punerea în aplicare a măsurilor de sprijin. În eșantionul luat în considerare pentru această analiză, numai un număr limitat de investigații s-au bazat pe o abordare mai cantitativă axată pe examinarea dosarelor de credit; acestea au condus la reclasificări suplimentare ale expunerilor în valoare de 855 de milioane EUR și la provizioane suplimentare în valoare de 1 miliard EUR.

În anul 2021, inspecțiile privind riscul de credit au evidențiat următoarele vulnerabilități importante la nivelul modului în care băncile desfășoară și monitorizează principalele procese asociate riscului de credit în contextul pandemiei.

• Subestimarea pierderilor anticipate din activitatea de creditare: supraevaluarea garanțiilor și calculele inadecvate ale pierderilor anticipate din activitatea de creditare pe seama deficiențelor în estimarea parametrilor principali.
• Subscrierea creditelor și acordarea împrumuturilor: controale insuficiente privind eligibilitatea legate de acordarea măsurilor de sprijin în contextul pandemiei de COVID-19.
• Clasificarea inadecvată a debitorilor: deficiențe în ceea ce privește evaluarea dificultăților financiare care au condus la clasificări ale improbabilității de plată și a restructurării datorate dificultăților financiare și la identificarea stadiului 2 în conformitate cu IFRS 9.
• Procese de monitorizare deficitare: monitorizarea inadecvată a riscului de credit de către organele de conducere ale băncilor supravegheate și deficiențe în adaptarea sistemelor de avertizare timpurie și a modelelor de rating la evoluțiile COVID-19 și la măsurile de sprijin guvernamental.

Guvernanța internă

Cele mai importante constatări^[22] au evidențiat deficiențe în domeniile de guvernanță prezentate în continuare.

• Funcțiile de control intern (inclusiv conformitatea, gestionarea riscurilor și auditul intern): deficiențe grave la nivelul statutului, resurselor și sferei de aplicare a activității tuturor funcțiilor de control intern.
• Agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor: raportare insuficient de cuprinzătoare cu privire la gestionarea riscurilor și vulnerabilități în ceea ce privește arhitectura datelor și infrastructura IT.
• Externalizarea: evaluări inadecvate ale riscurilor pentru procesul decizional privind externalizarea și deficiențe în furnizarea și monitorizarea serviciilor externalizate, în special în ceea ce privește serviciile informatice.
• Organizarea și structura corporativă: cultură modestă a riscului la nivelul instituției, deficiențe ale cadrelor de control intern și resurse umane și tehnice inadecvate.

Riscul de piață

Campania privind riscul de piață aferentă riscului de evaluare a fost încheiată în 2021. Această inițiativă pe o perioadă de trei ani a fost lansată cu scopul de a promova condiții de concurență echitabile pentru bănci, pe baza unei metodologii comune, și de a asigura adoptarea de măsuri consecvente în urma constatărilor din misiunile la fața locului. Principalele vulnerabilități identificate în 2021 au fost legate de măsurarea valorii juste și ajustările de valoare suplimentare (acoperire insuficientă a verificării independente a prețurilor, metodologii inadecvate pentru ierarhia valorii juste și ajustări de valoare suplimentare, practici inadecvate de recunoaștere a profitului din prima zi). De asemenea, au fost identificate deficiențe în gestionarea datelor de piață pentru a asigura date fiabile de evaluare.

Riscul informatic

În anul 2021, inspecțiile la fața locului privind riscul informatic s-au axat în principal pe securitatea cibernetică. Majoritatea constatărilor deosebit de grave au fost legate de deficiențe în ceea ce privește:

• gestionarea securității cibernetice de către bănci pentru a identifica posibilele amenințări și riscuri cibernetice și pentru a menține un inventar exact al tuturor activelor informatice;
• modul în care băncile își protejează activele informatice și oferă personalului lor o formare suficientă în scopul sensibilizării cu privire la securitatea cibernetică;
• capacitățile de refacere ale băncilor în urma perturbărilor generate de incidente cibernetice.

Capitalul reglementat și ICAAP

Principalele constatări privind capitalul reglementat (Pilonul 1) s-au referit la: (i) subestimarea activelor ponderate în funcție de risc ca urmare a alocării incorecte a categoriilor de expuneri; (ii) utilizarea unor garanții neeligibile pentru tehnicile de diminuare a riscului de credit; și (iii) calitatea scăzută a datelor (de exemplu, pentru recunoașterea garanțiilor). Totodată, au fost identificate mai multe deficiențe ale cadrului de control, precum capacitatea limitată de a identifica utilizarea incorectă a ponderilor de risc pentru riscurile din Pilonul 1.

Cele mai grave aspecte identificate în urma inspecțiilor privind ICAAP au vizat: (i) metodologiile interne de cuantificare (de exemplu, pentru riscul de credit, riscul de piață sau riscul de pensie); (ii) definiția capitalului intern; (iii) elaborarea și nivelul de severitate incorecte ale scenariilor adverse; și (iv) caracterul incomplet al procesului de planificare a capitalului.

Riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar (interest rate risk in the banking book – IRRBB)

Majoritatea constatărilor critice s-au referit la vulnerabilități în ceea ce privește perimetrul și identificarea riscurilor aferente IRRBB și la deficiențe ale planului de audit pentru funcțiile de gestionare ale IRRBB și ale măsurării și monitorizării IRRBB. S-a constatat că ipotezele de modelare comportamentală, funcțiile de validare a modelelor și sistemele de limite au fost considerate deosebit de insuficiente sau inadecvate.

Riscul operațional

Cele mai grave constatări au vizat gestionarea riscurilor operaționale, cu deficiențe la nivelul proceselor de monitorizare a riscurilor operaționale și evaluări necorespunzătoare ale calității datelor privind riscul operațional și ale măsurilor de prevenire și remediere a riscurilor în situația evenimentelor de risc operațional.

Riscul de lichiditate

Majoritatea constatărilor deosebit de grave s-au referit la vulnerabilitățile identificate în cadrul testării la stres (scenarii de testare la stres cu o acoperire insuficientă a tuturor surselor semnificative de risc de lichiditate, utilizarea limitată a abordărilor privind testarea la stres în sens invers și măsuri de atenuare insuficient de prudente) și în cadrul măsurării și monitorizării riscurilor (deficiențe în stabilirea limitelor interne).

Modelul de afaceri și profitabilitatea

Cele mai importante constatări au fost legate de deficiențele în alocarea veniturilor, a costurilor și a capitalului (contribuind la o perspectivă distorsionată asupra profitabilității diferitelor linii de activitate) și de analizele senzitivității proiecțiilor financiare (de exemplu, capacitatea limitată de anticipare a modificărilor factorilor de risc principali, precum costul creditului).

1.3.2.2 Principalele teme ale investigațiilor privind modelele interne

În luna aprilie 2021, BCE a publicat rezultatele analizei țintite a modelelor interne^[23], care a urmărit să evalueze dacă modelele interne din Pilonul 1 utilizate de instituțiile semnificative sunt adecvate din perspectiva cerințelor de reglementare și dacă rezultatele acestora sunt fiabile și comparabile.

În contextul analizei țintite a modelelor interne, între 2017 și 2019 au fost efectuate 200 de investigații privind modelele interne la fața locului în cadrul a 65 de instituții semnificative. Pe ansamblu, rezultatele investigațiilor aferente analizei țintite a modelelor interne au confirmat faptul că modelele interne ale instituțiilor semnificative pot fi utilizate în continuare pentru calcularea cerințelor privind fondurile proprii. Cu toate acestea, în cazul unui anumit număr de modele, au fost necesare limitări pentru a asigura un nivel adecvat de fonduri proprii pentru acoperirea riscului corespunzător. În total, au fost făcute peste 5 800 de constatări la nivelul tuturor tipurilor de risc, dintre care aproximativ 30% au avut o severitate ridicată, necesitând un efort semnificativ din partea instituțiilor pentru remedierea deficienței până la termenele predefinite.

Deși băncile au început să soluționeze constatările analizei țintite a modelelor interne, iar evaluarea acestor măsuri de remediere a fost inclusă în sfera de aplicare a unora dintre investigațiile privind modelele interne, în 2021 un număr semnificativ de solicitări legate de modelele interne au fost determinate de necesitatea băncilor de a-și modifica modelele pentru a se conforma noilor produse ale ABE.

În ceea ce privește riscul de credit, un număr semnificativ de solicitări de modificare a modelelor au fost legate de Ghidul ABE privind aplicarea și definirea stării de nerambursare^[24] și programul de reparare a acesteia bazat pe ratingurile interne^[25], pentru care instituțiile trebuie să asigure conformitatea până la 1 ianuarie 2021 și, respectiv, 1 ianuarie 2022. Totodată, un număr ridicat de cereri au vizat revenirea la abordări mai puțin sofisticate, în special în contextul inițiativelor lansate de bănci de simplificare a configurațiilor de modele existente. Cu privire la riscul de piață, pe lângă măsurile adoptate în urma constatărilor analizei țintite a modelelor interne, au fost efectuate mai multe investigații pentru a evalua modificările aduse modelelor legate de includerea ajustărilor de evaluare în modelele interne pentru riscul de piață, precum și alte solicitări specifice de modificare a modelelor. Nu în ultimul rând, aprobările inițiale ale modelelor interne care au beneficiat anterior de o tolerare temporară (de exemplu, ca urmare a unor noi instituții semnificative legate de Brexit sau a unor instituții care fac obiectul consolidării) s-au încadrat în sfera de aplicare a evaluărilor Supravegherii bancare a BCE.

În total, în 2021 au fost emise 214 decizii de supraveghere referitoare la investigațiile privind modelele interne^[26] (inclusiv pentru analiza țintită a modelelor interne).

1.4 Supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative

Numărul instituțiilor mai puțin semnificative a scăzut în 2021, însă sectorul instituțiilor mai puțin semnificative a reușit să își mențină „cota de piață”, reprezentând 18,4% din totalul activelor bancare la nivelul MUS. Cu toate acestea, ponderea sectorului instituțiilor mai puțin semnificative în țările în care își desfășoară activitatea variază considerabil între țările participante la supravegherea bancară europeană (Graficul 17). În timp ce instituțiile mai puțin semnificative reprezintă aproximativ 40% din totalul activelor bancare din Luxemburg și Germania, importanța acestora este semnificativ mai redusă în alte țări, în special în Grecia și Spania (3,4% și, respectiv, 5,7%), ale căror sisteme bancare sunt dominate de instituții semnificative. Comparativ cu dimensiunea economiei lor naționale, cel mai mare sector al instituțiilor mai puțin semnificative se găsește în Luxemburg, unde instituțiile mai puțin semnificative se axează în principal pe servicii bancare private și servicii bancare de custodie și acumulează active reprezentând 210,8% din PIB. Următoarele cele mai mari două sectoare ale instituțiilor mai puțin semnificative din perspectiva PIB se află în Austria (94,4%) și Germania (88,0%).

Graficul 17

Cota de piață a instituțiilor semnificative și a instituțiilor mai puțin semnificative în funcție de țară

(% din activele totale)

Numărul total al instituțiilor mai puțin semnificative a scăzut în 2021^[27], în pofida faptului că 27 de instituții mai puțin semnificative noi au fost adăugate pe lista BCE de instituții mai puțin semnificative în urma stabilirii unei cooperări strânse între BCE și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka. Potrivit listei BCE, la sfârșitul lunii decembrie 2021 existau 2 187 de instituții mai puțin semnificative, cu 4,2% mai puține comparativ cu anul precedent. La sfârșitul lunii decembrie 2021, 81,5% dintre toate instituțiile mai puțin semnificative aveau sediul în Germania, Austria și Italia, reflectând prezența unor sisteme descentralizate mari de bănci de economii și/sau cooperative în țările respective. În ceea ce privește ponderea activelor bancare totale ale instituțiilor mai puțin semnificative, Germania a reprezentat 53,6%, iar Austria și Italia, 6,5% fiecare.

În concordanță cu trendurile actuale din sectorul bancar european, avansul consolidării în sectorul instituțiilor mai puțin semnificative a continuat în 2021, deși într-un ritm mai lent. În total, în 2021 au fost achiziționate sau au fuzionat 61 de instituții mai puțin semnificative, comparativ cu 69 în 2020. Având în vedere numărul mai mare de instituții mai puțin semnificative din Germania, majoritatea fuziunilor din ultimii doi ani au afectat sectorul instituțiilor mai puțin semnificative din această țară (32 în 2020 și 49 în 2021). În Italia, consolidarea sectorului bancar cooperativ în două grupuri majore a fost încheiată în 2019, în timp ce în Austria 26 de instituții mai puțin semnificative au fuzionat în 2020. În 2021, nu au fost înregistrate evoluții majore în sectoarele instituțiilor mai puțin semnificative din cele două țări.

Tabelul 1

Numărul de instituții mai puțin semnificative, pe țară

Activități de monitorizare selectate pentru instituțiile mai puțin semnificative

Rata agregată a creditelor neperformante în cazul instituțiilor mai puțin semnificative a continuat să se reducă în pofida pandemiei, situându-se la 2,1% în iunie 2021, în scădere de la 2,3% în iunie 2020. În mod similar, numărul instituțiilor mai puțin semnificative cu niveluri ridicate de credite neperformante^[28] a continuat să se diminueze, ajungând la 217.

În capacitatea sa de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative, BCE s-a axat pe evaluarea, cu sprijinul autorităților naționale competente (ANC), a impactului pandemiei și al retragerii progresive a măsurilor naționale de sprijin relevante asupra profilurilor de risc de credit ale instituțiilor mai puțin semnificative, precum și pe cea a gradului de pregătire a instituțiilor mai puțin semnificative pentru a face față unei posibile creșteri a expunerilor aflate în stare de nerambursare. Deși sectorul instituțiilor mai puțin semnificative pare să fie, în linii mari, rezilient la efectele negative ale crizei, faptul că cea mai mare parte a măsurilor naționale de sprijin au expirat la jumătatea anului 2021 justifică o monitorizare suplimentară în viitor. Prin urmare, activitățile privind riscul de credit în 2022 se vor axa în continuare pe evaluarea efectului pandemiei asupra calității activelor instituțiilor mai puțin semnificative și pe asigurarea unui răspuns consecvent în materie de supraveghere la nivelul țărilor participante la MUS.

În anul 2021, BCE a inițiat un dialog cu ANC cu privire la instituțiile mai puțin semnificative cu cea mai rapidă creștere din țările lor. ANC au furnizat evaluările fiecărei bănci cu creștere rapidă și au evidențiat măsurile de supraveghere adoptate pentru a asigura că acestea nu își asumă riscuri excesive. S-a convenit ca acesta să devină un exercițiu anual pentru instituțiile mai puțin semnificative supravegheate.

Utilizarea de către instituțiile mai puțin semnificative a platformelor online de depozit pentru atragerea de depozite a cunoscut o intensificare. BCE a colaborat îndeaproape cu ANC pentru a înțelege mai bine modul în care băncile utilizează aceste platforme și pentru a afla mai multe despre abordările în materie de supraveghere ale ANC în acest domeniu. Scopul activității pe platformele online de depozit este de a obține o mai mare vizibilitate în această privință și o mai bună înțelegere a riscurilor asociate.

Guvernanța a reprezentat de mult timp un domeniu de interes în materie de supraveghere. În 2021, BCE, în cooperare cu ANC, a lansat o analiză tematică privind guvernanța internă a instituțiilor mai puțin semnificative.

Analiza tematică se axează pe două aspecte, care vizează:

• mecanismele de guvernanță ale instituțiilor mai puțin semnificative în ceea ce privește componența și funcționarea organului de conducere în funcția sa de supraveghere (dimensiune, expertiză, independență formală, structura comitetului, liniile de raportare etc.), precum și funcțiile de control intern ale acestora;
• practicile de supraveghere ale ANC privind guvernanța în cadrul instituțiilor mai puțin semnificative, cu accent special pe stabilirea standardelor și pe activitățile de supraveghere la distanță și la fața locului.

BCE și Autoritatea pentru Piețe Financiare din Austria (Finanzmarktaufsicht) au aprobat, în 2021, sistemul instituțional de protecție (SIP) Raiffeisen. SIP reorganizat a fost recunoscut în scopuri prudențiale începând cu data de 28 mai 2021. BCE a derulat, de asemenea, noi activități de monitorizare a SIP hibride, unele dintre acestea suferind modificări semnificative. În acest context, BCE și ANC relevantă monitorizează măsurile de remediere adoptate de un SIP pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Consiliul de supraveghere al BCE.

Identificarea societăților financiare holding are un impact direct asupra sferei de aplicare și a desfășurării supravegherii consolidate și a dobândit o relevanță suplimentară în contextul introducerii unui regim de aprobare specific în Directiva revizuită privind cerințele de capital (CRD V)^[29]. În anul 2021, BCE a colaborat îndeaproape cu ANC pentru a asigura practici consecvente și riguroase în acest domeniu pentru instituțiile mai puțin semnificative la nivelul supravegherii bancare europene, activitățile de monitorizare specifice și orizontale continuând în 2022.

În anul 2021, BCE și ANC au analizat impactul Brexit asupra sectorului instituțiilor mai puțin semnificative. Rezultatele sugerează că sectoarele instituțiilor mai puțin semnificative din cele cinci țări care primesc aproximativ 20 de instituții mai puțin semnificative noi nu au fost afectate în mod semnificativ de Brexit. Activele ponderate în funcție de risc legate de expunerile față de instituțiile de credit din Regatul Unit au înregistrat o creștere pe seama lipsei de echivalență pentru Regatul Unit în conformitate cu Regulamentul privind cerințele de capital (Capital Requirements Regulation – CRR)^[30], însă acest lucru nu a condus la un impact major asupra capitalului, având în vedere volumul limitat de expuneri afectate și valoarea capitalului disponibil pentru a absorbi creșterea activelor ponderate în funcție de risc. Totodată, analiza a confirmat faptul că, în majoritatea sectoarelor naționale ale instituțiilor mai puțin semnificative, ponderea instrumentelor financiare derivate tranzacționate pe piața OTC (over-the-counter) la contrapartide centrale din Regatul Unit nu este semnificativă.

Metodologii de supraveghere

Supravegherea bancară europeană și-a continuat, în 2021, eforturile de consolidare a metodologiei SREP comune pentru instituțiile mai puțin semnificative, elaborând noi elemente în domenii care includ controalele riscului de credit, evaluarea modelelor de afaceri și orientările din Pilonul 2. Acestea urmează să se aplice începând cu 2022.

În concordanță cu obiectivul mai amplu de îmbunătățire continuă a consecvenței rezultatelor activităților de supraveghere la nivelul țărilor participante la MUS, BCE și ANC au elaborat în comun abordări pentru a măsura eficacitatea supravegherii și a monitorizării instituțiilor mai puțin semnificative în anul 2021. Aceste abordări sunt aplicate în regim de testare în anul 2022, rezultatele obținute urmând a sta la baza discuțiilor cu privire la modul în care acestea pot fi perfecționate și aplicate în viitor.

Începând cu 2022, instituțiile mai puțin semnificative urmează să fie clasificate separat pe baza criteriilor de impact și de risc. Instituțiile mai puțin semnificative care îndeplinesc unul dintre criteriile privind impactul, printre care se numără dimensiunea, importanța pentru economia locală, complexitatea și modelul de afaceri, sunt clasificate ca instituții cu impact ridicat. Instituțiile mai puțin semnificative sunt clasificate ca instituții cu grad înalt de risc pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de ANC și a respectării de către acestea a cerințelor de capital și a celor privind efectul de levier. Instituțiile mai puțin semnificative clasificate ca având un impact ridicat fac obiectul unor activități de supraveghere mai frecvente și mai aprofundate, precum procesul de supraveghere și evaluare și inspecțiile la fața locului, derulate de ANC. De asemenea, instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat și instituțiile mai puțin semnificative cu grad înalt de risc fac obiectul unei monitorizări sporite din partea BCE, întrucât ANC au obligația de a notifica BCE cu privire la procedurile și deciziile pe care intenționează să le adopte cu privire la aceste instituții. Lista instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat pentru 2022 poate fi consultată în Capitolul 2 din acest raport. Lista instituțiilor mai puțin semnificative cu grad înalt de risc nu va fi făcută publică.

Regulamentul privind cerințele de capital (CRR II) revizuit^[31] a introdus noul concept de „instituții mici și cu grad redus de complexitate” pentru a permite simplificări specifice ale cerințelor în ceea ce privește aplicarea principiului proporționalității. Simplificările specifice aflate la dispoziția instituțiilor mici și cu grad redus de complexitate includ cerințe de publicare a informațiilor mai puțin frecvente și detaliate, care vizează reducerea sarcinii administrative a acestora. O altă simplificare se referă la o versiune simplificată și mai puțin granulară a indicatorului de finanțare stabilă netă. Acesta reduce complexitatea calculării, însă este calibrat de o manieră mai prudentă, asigurând astfel menținerea de către instituțiile mici și cu grad redus de complexitate a unei finanțări stabile suficiente.

1.5 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

În 2021, BCE a continuat să poarte un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS^[32].

În anul 2021, BCE a primit 100 de notificări privind politica macroprudențială din partea autorităților naționale. Majoritatea acestor notificări au vizat deciziile trimestriale privind stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital și deciziile privind identificarea și tratamentul fondurilor proprii ale instituțiilor de importanță sistemică globală (global systemically important institutions – G-SII) sau ale altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII). Mai multe autorități naționale au decis să elibereze rezerve în 2020 pentru a sprijini acordarea de împrumuturi în timpul pandemiei. În 2021, unele autorități naționale au decis să reinstituie cerințele privind amortizorul anticiclic de capital pentru a contracara riscul ciclic în creștere. Totodată, BCE a evaluat notificările privind alte măsuri de politică macroprudențială, de exemplu cele privind stabilirea amortizoarelor de risc sistemic sau măsurile adoptate în conformitate cu articolul 458 din CRR.

Urmând metodologia elaborată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, BCE și autoritățile naționale au identificat opt G-SII^[33] care fac obiectul supravegherii bancare europene și cărora li se va solicita să dețină amortizoare de capital suplimentare cuprinse între 1,0% și 2,0% în 2023. În cazul unei G-SII^[34], rata aplicabilă a amortizorului a înregistrat o creștere comparativ cu exercițiul de identificare din anul precedent. În luna noiembrie 2021, Consiliul pentru Stabilitate Financiară și Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară au anunțat că, pe termen scurt, Comitetul de la Basel va analiza implicațiile evoluțiilor legate de uniunea bancară europeană asupra metodologiei aplicabile băncilor de importanță sistemică globală. Aceasta va include o analiză țintită a tratamentului expunerilor transfrontaliere în cadrul uniunii bancare.^[35]

Autoritățile naționale au identificat și au stabilit ratele amortizoarelor de capital pentru 124 de O-SII. Aceste rate au fost în concordanță cu metodologia de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru O-SII, pe care BCE a urmat-o începând din anul 2016.

În luna iulie 2021, BCE a primit o solicitare de consiliere din partea Comisiei Europene cu privire la revizuirea cadrului macroprudențial. Solicitarea a fost adresată, de asemenea, ABE și CERS. Comisia Europeană a solicitat tuturor celor trei organizații să își prezinte răspunsurile până la sfârșitul lunii martie 2022.

Supravegherea bancară a BCE a avut, de asemenea, o participare activă în mai multe domenii ale activității CERS, care este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din UE. Printre acestea s-au numărat activitățile continue ale CERS privind restricțiile aplicabile distribuirilor. În luna mai 2020, CERS a adoptat Recomandarea CERS/2020/7^[36], prin care a îndemnat autoritățile relevante să solicite instituțiilor financiare aflate în aria lor de supraveghere să se abțină de la distribuiri până la 1 ianuarie 2021. În decembrie 2020, CERS și-a revizuit și modificat recomandarea, solicitând menținerea distribuirilor în limitele unor praguri prudente.^[37] La data de 24 septembrie 2021, CERS a anunțat că a decis să permită ca recomandarea sa să expire la sfârșitul lunii septembrie 2021.^[38] Ca urmare a cooperării strânse dintre CERS și BCE, aceasta din urmă a asigurat că poziția sa proprie cu privire la distribuiri a rămas pe deplin consecventă cu Recomandarea CERS.

1.6 Perspective: riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru anul 2022

Supravegherea bancară a BCE evaluează și monitorizează în mod continuu riscurile și vulnerabilitățile cu care se confruntă instituțiile aflate sub supravegherea sa directă. Rezultatele acestei evaluări stau la baza definirii priorităților în materie de supraveghere și a activităților corespunzătoare pentru următorii trei ani. Monitorizarea continuă permite ajustarea priorităților ori de câte ori este necesar.

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE, în cooperare cu ANC, a evaluat principalele riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă instituțiile semnificative și a identificat trei priorități. Aceste trei priorități au scopul de a asigura că instituțiile supravegheate (1) sunt solide la ieșirea din pandemie, (2) profită de oportunitatea de a remedia vulnerabilitățile structurale prin strategii eficace de digitalizare și o guvernanță consolidată și (3) contracarează riscurile emergente, inclusiv riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, precum și riscul informatic și cel cibernetic (Figura 1). Pentru fiecare dintre priorități, Supravegherea bancară a BCE a elaborat un set de obiective strategice și programele de lucru corespunzătoare, care acoperă perioada 2022-2024, pentru a soluționa cele mai semnificative vulnerabilități identificate în cadrul evaluării riscurilor.

Figura 1

Prioritățile în materie de supraveghere pentru perioada 2022-2024 destinate soluționării vulnerabilităților identificate ale băncilor

Prioritatea 1: soliditatea băncilor la ieșirea din pandemie

Instituțiile supravegheate au fost în măsură să facă față șocului economic nefavorabil provocat de declanșarea pandemiei și au manifestat, în ansamblu, o reziliență ridicată. Întrucât pandemia afectează în continuare perspectivele economice, băncile trebuie să fie pregătite pentru a face față efectelor pe termen scurt și mediu ale acesteia, în special celor legate de o posibilă deteriorare a calității activelor și de corecții ale evaluărilor pe piețele financiare.

Măsurile de sprijin fără precedent au contribuit la atenuarea impactului exercitat asupra calității activelor băncilor de declinul pronunțat al activității economice în 2020. Totuși, aceste acțiuni au distorsionat, de asemenea, bonitatea debitorilor și au pus la încercare capacitatea băncilor de a o evalua cu acuratețe. Prin urmare, soluționarea deficiențelor identificate de autoritățile de supraveghere pe parcursul anului anterior la nivelul cadrelor de gestionare a riscului de credit ale băncilor rămâne o prioritate esențială pentru Supravegherea bancară a BCE. Identificarea și clasificarea debitorilor aflați în dificultate, evaluarea garanțiilor și caracterul adecvat al practicilor de provizionare reprezintă surse de îngrijorare deosebită. În acest sens, Supravegherea bancară a BCE va dialoga cu băncile care au raportat deficiențe semnificative în urma scrisorii adresate președinților de bănci și va asigura că acestea implementează în timp util planuri privind măsurile de remediere. Totodată, autoritățile de supraveghere vor monitoriza și vor analiza punerea în aplicare de către bănci a ghidului ABE privind inițierea și monitorizarea creditelor, cu accent deosebit pe portofoliile imobiliare.

Perspectivele economice îmbunătățite au redus riscul de insolvențe pe scară largă în sectorul corporativ, cel puțin pe termen scurt. Cu toate acestea, companiile cu un grad ridicat de îndatorare din sectoarele cele mai sensibile la impactul pandemiei de COVID-19 ar putea fi încă afectate de eliminarea treptată a măsurilor excepționale de sprijin public. În acest context, expunerile băncilor la companii vulnerabile – în special cele din sectorul HoReCa și din sectoarele transportului aerian și călătoriilor – necesită în continuare o monitorizare atentă din partea băncilor și a autorităților de supraveghere. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție deosebită și sectorului imobiliar comercial, care a înregistrat un declin semnificativ în perioada crizei. Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE va pune un accent sporit pe expunerile băncilor la astfel de companii vulnerabile și va desfășura activități țintite de comparare și testare a practicilor de gestionare a riscurilor utilizate de bănci în acest domeniu.

Interesul pentru obținerea de randamente într-un mediu caracterizat de niveluri scăzute susținute ale ratelor dobânzilor, de lichiditate abundentă și de măsuri extraordinare de sprijin a contribuit la acumularea în continuare de riscuri pe piața împrumuturilor cu efect de levier. Mai exact, apetitul sporit pentru risc, semnalat de unele bănci supravegheate de mari dimensiuni, care s-a reflectat într-o relaxare a standardelor de creditare și a fost însoțit de amplificarea volumului emisiunilor de credite cu efect de levier, reprezintă un motiv de preocupare și trebuie monitorizat îndeaproape de către autoritățile de supraveghere. Prin urmare, Supravegherea bancară a BCE își va intensifica eforturile pentru a asigura că practicile băncilor de gestionare a riscurilor sunt adecvate pentru a preveni acumularea de riscuri necontrolate în ceea ce privește finanțarea prin îndatorare. De asemenea, va promova respectarea de către bănci a așteptărilor în materie de supraveghere prevăzute în liniile directoare ale BCE privind operațiunile cu efect de levier.

Interesul continuu pentru obținerea de randamente, susținut de volumul amplu de lichiditate din sistem și de condițiile favorabile de finanțare, generează preocupări cu privire la supraevaluări pe mai multe segmente de piață, ceea ce ar putea exacerba probabilitatea unei reevaluări a prețurilor pe piețele titlurilor de natura datoriei sau ale acțiunilor. Ajustarea bruscă a randamentelor, declanșată de o modificare a așteptărilor investitorilor privind inflația și ratele dobânzilor, ar putea determina corecții ale prețurilor activelor. Prin urmare, este esențial ca băncile să fie pregătite pentru orice astfel de corecții și să își poată ajusta cu promptitudine practicile de gestionare a riscurilor. În vederea asigurării unui nivel adecvat de pregătire a băncilor pentru a face față unor astfel de șocuri pe piață, Supravegherea bancară a BCE va acorda o atenție sporită supravegherii riscurilor generate de interesul excesiv pentru obținerea de randamente prin implicarea periodică a ECS, prin analize specifice și prin inspecții la fața locului.

Prioritatea 2: soluționarea vulnerabilităților structurale prin strategii eficace de digitalizare și printr-o guvernanță consolidată

Soluționarea vulnerabilităților structurale în domeniul transformării digitale și în ceea ce privește capacitățile de coordonare ale organelor de conducere ale băncilor este esențială pentru sprijinirea rezilienței și sustenabilității modelelor de afaceri ale băncilor.

Modificările preferințelor clienților și concurența sporită din partea companiilor FinTech și BigTech exercită în continuare presiuni asupra băncilor pentru a accelera adoptarea tehnologiilor digitale. În plus, băncile supravegheate se confruntă cu o profitabilitate scăzută de la declanșarea marii crize financiare, pe seama vulnerabilităților structurale asociate capacității excedentare și ineficiențelor la nivelul costurilor. Transformarea digitală accelerată a modelelor de afaceri ale băncilor le oferă acestora o bună ocazie de a-și îmbunătăți sustenabilitatea, precum și noi posibilități de generare de venituri. Autoritățile de supraveghere își vor intensifica eforturile de evaluare a strategiilor de digitalizare ale băncilor pentru a se asigura că acestea dispun de mecanisme adecvate pentru a-și spori reziliența și sustenabilitatea modelelor de afaceri pe termen lung.

Vulnerabilitățile de lungă durată ale guvernanței interne și ale gestionării riscurilor la nivelul băncilor continuă să reprezinte o sursă de preocupare pentru autoritățile de supraveghere. În pofida unor progrese înregistrate în ultimii ani, un număr mare de instituții supravegheate continuă să prezinte deficiențe structurale la nivelul funcțiilor de control intern, al funcționării organelor de conducere sau al capacităților de agregare și raportare a datelor referitoare la riscuri. Aceste vulnerabilități ar putea afecta procesul decizional și guvernanța riscurilor și, la rândul lor, generează preocupări cu privire la eficacitatea consiliilor de administrație ale băncilor și a capacităților de conducere strategică. Este esențial ca instituțiile supravegheate să remedieze prompt constatările în materie de supraveghere nesoluționate și să consolideze eficacitatea consiliilor lor de administrație. În acest context, Supravegherea bancară a BCE va desfășura inițiative specifice pentru a asigura că băncile soluționează cu eficacitate deficiențele identificate în ceea ce privește funcționarea și componența organelor lor de conducere, cu accent deosebit pe caracterul adecvat colectiv și diversitatea acestora.

Prioritatea 3: contracararea riscurilor emergente

Peisajul riscurilor evoluează în mod constant, generând o serie de riscuri emergente și intensificate la adresa băncilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung. Autoritățile de supraveghere vor urmări să asigure că băncile atenuează proactiv riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, riscul sporit de credit al contrapartidei față de instituții financiare nebancare mai riscante și mai puțin transparente, precum și riscurile operaționale și cele legate de reziliența sistemelor informatice.

Se anticipează că impactul riscurilor legate de schimbările climatice și al celor de mediu va fi semnificativ, iar instituțiile supravegheate trebuie să ia măsuri pentru a face față provocărilor generate de riscurile fizice și de tranziție.^[39] Prin urmare, este esențial ca băncile să includă în mod adecvat riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în strategiile lor de afaceri și în cadrele lor de guvernanță și de gestionare a riscurilor. În acest context, Supravegherea bancară a BCE va efectua o analiză tematică pentru a evalua progresele băncilor în direcția îndeplinirii acestui obiectiv, precum și o testare la stres cu privire la riscurile climatice, destinată evaluării rezilienței băncilor și a capacității de gestionare a riscurilor în acest domeniu^[40]. Întrucât băncile nu au înregistrat decât progrese limitate cu privire la alinierea practicilor lor de raportare la așteptările în materie de supraveghere, autoritățile de supraveghere vor continua să monitorizeze evoluția acestora^[41], precum și respectarea de către bănci a viitoarelor cerințe de reglementare.

Creșterea volumului serviciilor pe piața de capital pe care băncile le furnizează unor instituții financiare nebancare mai riscante și mai puțin transparente (de exemplu, fonduri speculative și birouri familiale), precum și impactul semnificativ pe care l-ar putea avea posibilele falimente ale acestor instituții au evidențiat riscurile existente în acest domeniu, care decurg din guvernanța deficitară și din practicile de gestionare a riscurilor care nu corespund standardelor. Supravegherea bancară a BCE va efectua controale și inspecții la fața locului țintite în materie de guvernanță și gestionare a riscului de credit al contrapartidei pentru a identifica orice deficiențe relevante. Se va acorda o atenție deosebită activităților de brokeraj principal (prime brokerage) desfășurate de câteva instituții care sunt puternic implicate în această activitate. ECS vor monitoriza aceste aspecte împreună cu băncile pentru a asigura implementarea promptă a unor măsuri de remediere eficace.

Deși instituțiile semnificative au demonstrat o reziliență operațională puternică pe tot parcursul pandemiei, numărul incidentelor cibernetice raportate BCE a crescut în mod constant din 2020.^[42] Ca urmare a accelerării strategiilor digitale ale băncilor și a dependenței crescânde a acestora de tehnologiile informației, este esențial să se îmbunătățească reziliența lor la amenințările cibernetice. Totodată, riscurile de externalizare a serviciilor informatice, alături de dependența sporită a băncilor de furnizori terți de servicii informatice, generează preocupări care justifică o atenție sporită în materie de supraveghere. În acest context, Supravegherea bancară a BCE se va concentra tot mai mult asupra evaluării practicilor băncilor în aceste domenii și va monitoriza în mod activ băncile care prezintă deficiențe semnificative.

Caseta 3
Măsurile adoptate în urma Ghidului BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu: inventarul autoevaluărilor și planurilor de acțiune ale băncilor

În Ghidul privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, publicat în luna noiembrie 2020, Supravegherea bancară a BCE a prezentat 13 așteptări în materie de supraveghere cu privire la modul în care băncile aflate sub supravegherea sa directă ar trebui să integreze riscurile legate de schimbările climatice în modelele lor de afaceri, guvernanță, gestionarea riscurilor și raportări. După publicarea ghidului, BCE a solicitat băncilor să se evalueze în raport cu aceste așteptări și să prezinte planuri de acțiune în care să detalieze modul în care își vor armoniza practicile cu ghidul.

În luna noiembrie 2021, BCE a publicat rezultatele evaluării sale în scopul supravegherii a practicilor băncilor într-un raport privind stadiul gestionării riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în sectorul bancar. Evaluarea a vizat 112 instituții supravegheate direct de BCE cu active combinate în valoare de 24 000 de miliarde EUR și a reprezentat un inventar fără precedent al gradului de pregătire a băncilor europene pentru a gestiona și a publica în mod adecvat expunerea lor la riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu.

Raportul oferă o perspectivă orizontală asupra tendințelor actuale în ceea ce privește abordarea și publicarea riscurilor legate de schimbările climatice și cele de mediu în sectorul bancar din zona euro și prezintă unele dintre bunele practici observate în prezent în gestionarea acestor riscuri.

Evaluarea în scopul supravegherii a concluzionat că, deși instituțiile au luat măsuri inițiale în direcția încorporării riscurilor climatice în practicile lor de gestionare a riscurilor, niciuna nu este aproape de îndeplinirea tuturor așteptărilor în materie de supraveghere (Figura A). În medie, 90% dintre instituțiile care au participat la exercițiu sunt doar parțial – sau deloc – aliniate la așteptările în materie de supraveghere ale BCE. Cu toate acestea, multe bănci recunosc că riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu vor avea un impact semnificativ asupra profilurilor lor de risc în următorii trei până la cinci ani, în special în ceea ce privește riscul de credit, riscul operațional și riscul aferent modelelor de afaceri.

Aproape toate instituțiile au elaborat planuri de punere în aplicare pentru a-și îmbunătăți practicile. BCE a evaluat calitatea acestor planuri și, în special, dacă acestea remediază lacunele existente în practicile instituțiilor. Calitatea planurilor a variat considerabil de la o instituție la alta (Figura A); unele bănci au furnizat răspunsuri scurte și nefundamentate la chestionar, în timp ce altele au transmis documente ample privind proiectele, care detaliază toate acțiunile planificate de-a lungul timpului.

Figura A

Situația gestionării riscurilor legate de schimbările climatice și cele de mediu în sectorul bancar în ceea ce privește alinierea instituțiilor la așteptări și adecvarea planurilor lor de a își avansa practicile

(axa verticală: nivelul de aliniere a practicilor celor 112 instituții la așteptările în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul BCE; axa orizontală: nivelul de adecvare a planurilor de punere în aplicare ale celor 112 instituții pentru a remedia lacunele existente în practicile lor)

BCE a trimis scrisori individuale de feedback tuturor băncilor, solicitându-le să remedieze deficiențele identificate în cadrul evaluării în scopul supravegherii. În unele cazuri, instituțiile pot primi o cerință calitativă ca parte a SREP.

Etapele următoare

BCE recunoaște faptul că dificultățile asociate integrării riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în strategiile băncilor și în mecanismele de guvernanță și de gestionare a riscurilor sunt într-o constantă evoluție și se angajează să continue dialogul cu băncile pe această temă.

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a investigat, de asemenea, raportările instituțiilor privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu. Constatările investigației vor fi publicate într-un raport și fiecare bancă a primit feedback individual.

De asemenea, BCE va efectua o analiză completă a gradului de pregătire a băncilor pentru gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, inclusiv analize aprofundate privind includerea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în strategiile și mecanismelor lor de guvernanță și de gestionare a riscurilor. Această analiză va avea loc în prima jumătate a anului 2022. De asemenea, Supravegherea bancară a BCE va efectua o testare la stres în scopul supravegherii privind riscurile legate de schimbările climatice. Rezultatul acestor exerciții de supraveghere va fi de natură calitativă. Orice posibil impact asupra băncilor va fi indirect, prin intermediul scorurilor SREP aferente cerințelor din Pilonul 2, și nu se vor publica rezultate specifice băncilor. Totodată, dispozițiile de reglementare îmbunătățite privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță, incluse în revizuirea normelor bancare ale UE propusă de Comisia Europeană, prevăd includerea uniformă a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în Ghidul ABE privind procedurile și metodologiile comune pentru procesul de supraveghere și evaluare (SREP) și testarea la stres în scopul supravegherii. Pe această bază, BCE va integra treptat riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu în metodologia sa SREP, ceea ce va influența, în cele din urmă, cerințele de capital din Pilonul 2.

2 Proceduri de autorizare, executare și sancționare

2.1 Autorizațiile

2.1.1 Evaluarea anuală a caracterului semnificativ (inclusiv evaluările cuprinzătoare) și identificarea instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

2.1.1.1 Evaluarea anuală a caracterului semnificativ

În conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS^[43], evaluarea anuală a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ^[44] a fost încheiată în luna noiembrie 2021. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc ale caracterului semnificativ (având ca rezultat 48 de decizii privind caracterul semnificativ), care au fost efectuate în urma modificărilor aduse structurilor de grup.

Prin urmare, 115 instituții^[45] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 30 noiembrie 2021, conform evaluării anuale anterioare a caracterului semnificativ.

În anul 2021, trei instituții au fost adăugate, în urma evaluării anuale, pe lista entităților supravegheate semnificative: Banca Mediolanum S.p.A. și Finecobank S.p.A., ambele cu sediul în Italia, și Danske Bank A/S, sucursala din Finlanda, au fost clasificate ca semnificative, deoarece activele acestora depășeau 30 de miliarde EUR. Începând cu 1 ianuarie 2022, BCE supraveghează direct aceste instituții. În ceea ce privește Danske Bank A/S, sucursala din Finlanda, BCE exercită prerogativele autorității competente din statul membru gazdă.^[46]

În același timp, trei instituții au fost eliminate de pe lista entităților semnificative:

• BFA Tenedora De Acciones S.A.U., fosta societate holding a Bankia S.A., a fost eliminată de pe lista instituțiilor supravegheate ca urmare a fuziunii prin absorbție a unicei sale filiale, Bankia S.A., cu CaixaBank S.A., începând cu 26 martie 2021;
• Liberbank S.A. a fost, de asemenea, eliminată de pe lista instituțiilor supravegheate, întrucât aceasta a fuzionat prin absorbție cu Unicaja Banco S.A., începând cu 30 iulie 2021;
• C.R.H. - Caisse de Refinancement de l’Habitat a fost clasificată ca mai puțin semnificativă, deoarece nu a întrunit niciunul dintre criteriile privind caracterul semnificativ timp de trei ani calendaristici consecutivi; aceasta este supravegheată direct de Autoritatea franceză de supraveghere prudențială și rezoluție (Autorité de contrôle prudentiel et de résolution – ACPR) începând cu 1 ianuarie 2022.

Totodată, au avut loc următoarele modificări la nivelul structurilor de grup, fără a afecta numărul de entități supravegheate semnificative:

• ca urmare a fuziunilor intragrup, Precision Capital S.A. a încetat să îndeplinească criteriul activităților transfrontaliere semnificative și, în consecință, și-a modificat temeiul pentru atribuirea caracterului semnificativ în „importanță economică națională” (atingând pragurile relevante la 31 decembrie 2020);
• Piraeus Bank S.A. și Alpha Bank AE au fost retrase în contextul restructurărilor la nivel de grup, iar instituțiile au devenit societăți financiare holding, schimbându-și denumirea în Piraeus Financial Holdings S.A. și ALPHA SERVICES AND HOLDINGS S.A. (în plus, au fost autorizate două noi instituții de credit, Piraeus Bank S.A. și ALPHA BANK S.A. ca filiale ale Piraeus Financial Holdings S.A. și, respectiv, ALPHA SERVICES AND HOLDINGS S.A.).

Lista entităților supravegheate este actualizată frecvent. Cea mai recentă versiune a listei poate fi consultată pe website-ul BCE privind supravegherea bancară.

Tabelul 2

Grupuri bancare semnificative și mai puțin semnificative sau bănci individuale care fac obiectul supravegherii bancare europene în urma evaluării anuale din 2021

2.1.1.2 Evaluările cuprinzătoare

În luna iulie 2021, BCE a finalizat evaluarea cuprinzătoare a două grupuri bancare cooperative italiene (Iccrea Banca S.p.A. – Instituto Centrale del Credito Cooperativo și Cassa Centrale Banca – Credito Cooperativo Italiano S.p.A.) și a două bănci baltice (Luminor Bank AS din Estonia și Akciné bendrové Siauliu bankas din Lituania).

Totodată, în luna august 2021, BCE a lansat o evaluare cuprinzătoare a trei bănci pe baza faptului că fiecare dintre ele îndeplinește un criteriu pentru a fi supravegheată direct de BCE: Addiko Bank AG din Austria (activități transfrontaliere semnificative), Agri Europe Cyprus Limited (printre cele mai mari trei instituții de credit din statul membru, Slovenia) și Barclays Bank Ireland PLC din Irlanda (dimensiune). Exercițiul urmează să fie finalizat spre sfârșitul primei jumătăți a anului 2022.

2.1.1.3 Instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat

Ca urmare a numărului mare de instituții mai puțin semnificative, precum și a diferențelor dintre acestea în ceea ce privește dimensiunea, complexitatea și profilul de risc, supravegherea bancară europeană clasifică aceste instituții în funcție de impactul acestora asupra sistemului financiar și de profilul de risc al acestora. Începând cu 2022, criteriile de impact și cele de risc sunt evaluate separat. Instituțiile mai puțin semnificative cu impact ridicat sunt stabilite o dată pe an pentru fiecare dintre țările participante la supravegherea bancară europeană.

O instituție mai puțin semnificativă este desemnată ca având un impact ridicat dacă îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

• Dimensiune
  Activele totale ale instituției depășesc 15 miliarde EUR.
• Importanța pentru economie
  Activele totale ale instituției depășesc 15% din PIB național
  sau este o „altă instituție de importanță sistemică” (O-SII) în sensul Directivei privind cerințele de capital (CRD).
• Instituție potențial semnificativă
  Instituția mai puțin semnificativă este o „instituție mare” în sensul CRR II (o instituție care îndeplinește unul dintre criteriile privind caracterul semnificativ, însă care nu este clasificată ca semnificativă).
• Activități transfrontaliere
  Instituția mai puțin semnificativă deține una sau mai multe instituții de credit în una sau mai multe alte țări participante.
• Modelul de afaceri
  Instituțiile mai puțin semnificative reprezintă o infrastructură a pieței financiare având o autorizație bancară, o bancă centrală de economii sau o bancă cooperativă centrală sau instituția centrală a unui sistem instituțional de protecție.
• Regula acoperirii minime
  În cazul în care, utilizând criteriile de mai sus, într-o jurisdicție sunt identificate mai puțin de trei instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat, se aplică regula privind acoperirea minimă. Aceasta impune ca instituțiile mai puțin semnificative suplimentare să fie selectate în funcție de dimensiune, până la identificarea a trei instituții mai puțin semnificative cu impact ridicat.

O instituție mai puțin semnificativă care este considerată instituție mică și cu grad redus de complexitate în sensul CRR II nu poate fi desemnată ca instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat decât dacă este cea mai mare instituție mai puțin semnificativă dintr-o jurisdicție în care toate instituțiile mai puțin semnificative sunt instituții mici și cu grad redus de complexitate.

2.1.1.4 Implicațiile desemnării instituțiilor mai puțin semnificative cu impact ridicat

Desemnarea unei instituții mai puțin semnificative ca instituție cu impact ridicat reprezintă un factor de care autoritățile naționale competente (ANC) țin seama la stabilirea frecvenței și nivelului de detaliere a activităților lor de supraveghere, precum procesul de supraveghere și evaluare și inspecțiile la fața locului, printre altele. În plus, ANC au obligația de a notifica BCE cu privire la orice proceduri sau decizii importante în materie de supraveghere pe care intenționează să le implementeze cu privire la aceste instituții, în conformitate cu articolele 97 și 98 din Regulamentul-cadru privind MUS.

Tabelul de mai jos prezintă lista entităților supravegheate mai puțin semnificative cu impact ridicat pentru 2022, astfel cum a fost adoptată de Consiliul de supraveghere al BCE. Motivele aflate la baza statutului de instituție mai puțin semnificativă cu impact ridicat pentru fiecare instituție sunt furnizate pentru a asigura transparența clasificării.

Tabelul 3

Lista entităților supravegheate mai puțin semnificative cu impact ridicat pentru 2022

BelgiaBulgariaGermaniaEstoniaIrlandaGreciaSpaniaFranțaCroațiaItaliaCipruLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaȚările de JosAustriaPortugaliaSloveniaSlovaciaFinlanda

2.1.2 Proceduri de autorizare

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a fost notificată cu privire la un total de 651 de proceduri de autorizare (Tabelul 4). Aceste notificări au cuprins 29 de cereri de autorizare, 24 de retrageri ale autorizațiilor, 52 de expirări ale autorizațiilor, 111 achiziții sau majorări de participații calificate, 404 proceduri de pașaport și 31 de autorizări ale societăților financiare holding. În urma intrării în vigoare a noului cadru de supraveghere a firmelor de investiții în iunie 2021, ANC și BCE au fost, de asemenea, implicate în autorizarea firmelor de investiții ca instituții de credit.

Tabelul 4

Notificări cu privire la proceduri de autorizare transmise BCE

În anul 2021, au fost finalizate 200 de decizii legate de procedura de autorizare^[47]. Dintre acestea, Consiliul de supraveghere a transmis 90 de proiecte de decizii, care au fost ulterior aprobate de Consiliul guvernatorilor. Cele 110 decizii rămase au fost aprobate de cadrele de conducere de nivel superior, în limitele cadrului de delegare.^[48] Aceste 200 de decizii referitoare la procedura de autorizare reprezintă 8% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE din 2021.

Două proceduri de autorizare au condus la decizii negative. În plus, șapte cereri de autorizare și opt notificări privind achiziții sau majorări ale participațiilor calificate au fost retrase înainte de adoptarea unei decizii finale, ca urmare a unei evaluări negative.

Comparativ cu anul 2020, numărul procedurilor de autorizare notificate în 2021 a rămas, în linii mari, nemodificat, luând în considerare cererile depuse în contextul noului cadru de autorizare a societăților financiare holding (mixte).

2.1.2.1 Evoluții ale procedurilor comune

Pe ansamblu, în 2021 numărul notificărilor privind procedurile comune referitoare la autorizare, participații calificate și retrageri transmise BCE a rămas similar celui din anul anterior.

Supravegherea bancară a BCE a evaluat un număr mare de participații calificate. În câteva proceduri, în urma preocupărilor exprimate de autoritățile de supraveghere pe parcursul evaluării inițiale sau a emiterii unei decizii negative de către BCE, solicitanții au decis să își retragă notificările sau să își exercite dreptul de a fi audiați. În alte cazuri, solicitanții au decis să își retragă cererile din cauza mediului macroeconomic marcat de incertitudini prelungite sau din motive specifice fiecărui caz. Mai multe proceduri privind participațiile calificate care au rezultat din reorganizări interne au făcut obiectul abordării simplificate de evaluare a participațiilor calificate. La fel ca în anii precedenți și în pofida unei dinamici emergente de transformare și consolidare activă, s-a observat doar o consolidare transfrontalieră limitată.

Marea majoritate a procedurilor de autorizare din 2021 au fost asociate înființării unor noi instituții mai puțin semnificative. La fel ca în anii precedenți, principalul factor determinant al noilor solicitări a fost reprezentat de utilizarea sporită a inovațiilor digitale pentru a furniza servicii clienților din UE (de exemplu, modelele de afaceri FinTech).

De la introducerea, în anul 2017, a unei „autorizații bancare specializate”, numărul de cereri de autorizare din partea Lituaniei a continuat să crească puternic. În acest context, Lietuvos bankas și BCE au continuat să testeze modelele de afaceri depuse de solicitanți, ceea ce a condus la un număr semnificativ mai mare de cereri retrase de solicitant sau respinse de ANC. Totodată, unele cereri de autorizare în Germania care implicau tehnologii inovatoare au fost retrase în cursul evaluării inițiale.

Cele câteva proceduri de autorizare referitoare la instituțiile semnificative s-au datorat, în principal, necesității de a prelungi autorizațiile bancare pentru activitățile reglementate suplimentare planificate de bănci.

Procedurile de retragere au provenit, în principal, din încetarea voluntară a activității economice și din fuziuni sau alte tipuri de restructurări. Patru instituții mai puțin semnificative au ieșit de pe piață în urma unor proceduri involuntare de lichidare, inclusiv proceduri de insolvență.

2.1.2.2 Evoluții ale procedurilor de pașaport, ale firmelor de investiții și ale societăților financiare holding (mixte)

În anul 2021, BCE și ANC au gestionat 404 proceduri de pașaport. Firmele de investiții clasificate ca instituții de credit conform CRD/CRR revizuite și-au notificat pentru prima dată activitățile de tip „procedură de pașaport” în contextul noului regim.

BCE și ANC și-au continuat, de asemenea, activitatea de autorizare a firmelor de investiții. În luna iunie 2021, a intrat în vigoare un nou cadru pentru supravegherea firmelor de investiții, prin care se introduc criterii pe baza cărora firmele de investiții trebuie să solicite autorizarea ca instituții de credit. Aceste autorizații trebuie să fie obținute pe criterii atât calitative (activități desfășurate), cât și cantitative (valoarea activelor), fie pe o bază individuală, fie pe bază de grup. În 2021 și 2022, firmelor de investiții care se califică pentru autorizarea ca instituții de credit li se aplică un regim de păstrare a drepturilor obținute. Se așteaptă ca aproximativ 20 de instituții să intre sub incidența cerinței privind autorizația bancară. Până în prezent, ANC au informat BCE cu privire la 11 cereri depuse.

Articolul 21a din CRD V a introdus un nou regim de supraveghere pentru societăți financiare holding (mixte) mamă^[49] din cadrul grupurilor supravegheate. Atunci când sunt aprobate, aceste societăți financiare holding sunt responsabile de respectarea de către grupul supravegheat a cerințelor prudențiale pe bază consolidată. Pentru grupurile supravegheate semnificative, BCE este responsabilă de acordarea aprobării sau a unei exceptări pentru aceste societăți financiare holding (mixte) mamă. În anul 2021, BCE a primit 31 de cereri și a emis 23 de decizii (care acoperă o societate financiară holding (mixtă) nou-înființată și 22 de societăți financiare holding (mixte) existente din grupurile supravegheate): nouă societăți financiare holding (mixte) au fost aprobate, în timp ce 14 societăți financiare holding (mixte) au beneficiat de o exceptare de la aprobare.

2.1.2.3 Portalul IMAS

Portalul IMAS este platforma online care facilitează interacțiunile și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate/părțile terțe. Portalul IMAS face parte din strategia de digitalizare a proceselor de supraveghere din cadrul MUS și acoperă întregul ciclu de supraveghere.^[50]

Începând cu luna ianuarie 2021, o parte semnificativă a procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității a fost prelucrată prin intermediul portalului IMAS. În 2021, au fost integrate notificările privind procedurile de pașaport și achizițiile/majorările de participații calificate. În 2022, la portalul IMAS se vor adăuga cererile de autorizare, retragerile voluntare ale autorizațiilor și autorizațiile societăților financiare holding. În acest context, transmiterea cererilor și tranzacțiilor prin intermediul portalului IMAS înregistrează în mod constant o creștere.

2.2 Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a fost notificată cu privire la un total de 2 627 de proceduri de evaluare a competenței și onorabilității^[51] (evaluări individuale ale membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere, ale persoanelor care dețin funcții-cheie^[52] și ale cadrelor de conducere ale sucursalelor din țări terțe) (Tabelul 5).

Tabelul 5

Proceduri de evaluare a competenței și onorabilității transmise BCE

Aproximativ 67% dintre toate procedurile de evaluare a competenței și onorabilității primite în 2021 au vizat membri ai organelor de conducere în funcția lor de supraveghere. Restul de 33% au avut în vedere membri ai organelor de conducere în funcția lor administrativă (circa 28%), persoane care dețin funcții-cheie (4%) și cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (1%).

Timpul general de procesare a procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității finalizate în 2021 a fost, în medie, de 3,7 luni, mai puțin decât perioada maximă de patru luni prevăzută la alineatul (179) din Ghidul comun al ESMA și ABE privind evaluarea adecvării membrilor structurii de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie.

2.2.1 Evoluții ale evaluărilor competenței și onorabilității

Reflectând abordarea sa mai strictă și mai incisivă privind evaluările competenței și onorabilității și eforturile de consolidare a guvernanței băncilor supravegheate, BCE a identificat motive de preocupare cu privire la unul sau mai multe dintre criteriile de competență și onorabilitate pentru 58% dintre membrii organelor de conducere care au fost evaluați. Aceasta reprezintă o creștere cu 8% față de 2020. Cele mai frecvente aspecte s-au referit la experiența, conflictele de interese și timpul alocat funcției de către membrii consiliilor de administrație. Ca urmare, BCE a impus instituțiilor semnificative condiții, obligații sau recomandări pentru a remedia preocupările identificate.

În cadrul evaluărilor competenței și onorabilității, BCE colaborează cu ANC relevante, precum și cu entitățile supravegheate în mod direct. În cazul în care există îndoieli sau preocupări cu privire la caracterul adecvat al unei persoane desemnate, solicitarea respectivă de evaluare a competenței și onorabilității este adesea retrasă. Acest dialog în materie de supraveghere cu băncile previne deciziile negative ale BCE privind competența și onorabilitatea. În anul 2021, 52 de cereri au fost retrase în acest mod, ceea ce reprezintă o creștere cu 30 comparativ cu 2020.

În 2021, BCE a efectuat, de asemenea, 17 reevaluări pentru mai mulți membri ai organelor de conducere ale instituțiilor de credit. Cinci dintre aceste reevaluări s-au referit la cadrul de combatere a spălării banilor, patru la proceduri penale, două la proceduri civile și șase la alte aspecte, precum falimentul și frauda.

La evaluarea adecvării membrilor consiliilor de administrație într-un total de 36 de solicitări, au fost luate, de asemenea, în calcul informații relevante referitoare la spălarea banilor/finanțarea terorismului.

BCE depune eforturi pentru eficientizarea proceselor sale de evaluare a competenței și onorabilității, în special prin explorarea utilizării instrumentelor SupTech. Portalul IMAS, utilizat de entitățile supravegheate pentru a transmite solicitările lor de evaluare a competenței și onorabilității către ANC și BCE, s-a dovedit a fi un instrument util pentru îmbunătățirea eficienței.

2.3 Avertizarea de integritate, executare, sancțiuni și alte măsuri pecuniare

2.3.1 Măsuri de executare și sancționare

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor privind executarea și sancționarea depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată (a se vedea Raportul anual 2014 al BCE privind activitățile de supraveghere). În conformitate cu cadrul juridic aplicabil, sancțiunile impuse de BCE în cadrul atribuțiilor sale de supraveghere sunt publicate pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Sancțiunile impuse de ANC la solicitarea adresată de BCE sunt publicate pe același website.

În anul 2021, BCE a tratat opt proceduri de sancționare, dintre care patru erau în curs în 2020 (Tabelul 6). Aceste opt proceduri au condus la cinci decizii ale BCE.

Tabelul 6

Activități de executare și sancționare derulate de BCE în 2021

Dintre cele opt proceduri de sancționare tratate în anul 2021, șapte s-au referit la presupuse încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv decizii și regulamente ale BCE) comise de șapte instituții semnificative. Două dintre aceste proceduri au fost finalizate în 2021 prin două decizii ale BCE de impunere a unor sancțiuni în valoare de 615 000 EUR asupra a două entități supravegheate din același grup bancar. Două proceduri referitoare la încălcări ale legislației UE direct aplicabile au fost închise în 2021, una dintre acestea din motive de proporționalitate, iar cealaltă din cauza absenței unei neglijențe constatate. Alte trei proceduri erau încă în curs la sfârșitul anului 2021.

Procedura rămasă, tratată în 2021, s-a referit la presupuse încălcări ale legislației naționale de punere în aplicare a unei directive a UE, comisă de o instituție mai puțin semnificativă, și s-a încheiat cu o solicitare a BCE adresată ANC relevante în vederea inițierii de proceduri.

Repartizarea completă pe categorii a presupuselor încălcări care au făcut obiectul procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2021 este prezentată în Graficul 18.

Graficul 18

Presupuse încălcări care au făcut obiectul unor proceduri de executare și sancționare în 2021

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, ANC relevante au impus, în 2021, două sancțiuni pecuniare în valoare de 24,7 milioane EUR.

Informații detaliate, inclusiv statistici cuprinzătoare privind activitățile de sancționare legate de încălcări ale cerințelor prudențiale desfășurate în 2021 de BCE și ANC în contextul supravegherii bancare europene vor fi prezentate în Raportul anual privind activitățile de sancționare în cadrul MUS în 2021. Raportul va fi publicat pe website-ul BCE privind supravegherea bancară în al doilea trimestru al anului 2022.

2.3.2 Alte măsuri pecuniare

În temeiul Regulamentului privind MUS, în scopul exclusiv al îndeplinirii atribuțiilor sale de supraveghere, BCE exercită, de asemenea, prerogativele de care dispun ANC în conformitate cu legislația națională relevantă.

În această privință, în 2021 BCE a impus asupra a două entități supravegheate semnificative măsuri administrative aflate la dispoziția unei ANC în temeiul legislației sale naționale de punere în aplicare a CRD. Măsurile administrative naționale impuse nu au avut un caracter punitiv și constau în plata de dobânzi în valoare de aproximativ 21,5 milioane EUR pentru încălcarea cerințelor privind limitele expunerilor mari. Entitățile supravegheate au formulat recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva deciziilor BCE.

2.3.3 Avertizările de integritate (whistleblowing)

În conformitate cu articolul 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura implementarea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE (proces cunoscut, de regulă, sub denumirea „avertizare de integritate”). În consecință, BCE operează un mecanism de avertizare de integritate, care include o platformă web prestructurată, accesibilă prin intermediul website-ului BCE privind supravegherea bancară.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2021, BCE a primit 152 de avertizări de integritate, cifră care indică o scădere cu 27% față de anul precedent. 78 dintre aceste rapoarte s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 72 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar șase intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

Printre cele mai frecvente presupuse încălcări raportate s-au numărat aspectele legate de guvernanță (72%) și calcularea necorespunzătoare a cerințelor privind fondurile proprii și capitalul (8%). Repartizarea completă a acestora este prezentată în Graficul 19. Aspectele legate de guvernanță au vizat cu precădere gestionarea riscurilor și controalele interne, funcțiile organelor de conducere, cerințele privind competența și onorabilitatea și structura organizatorică.^[57]

Graficul 19

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

S-au adus la cunoștința echipelor comune de supraveghere relevante informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate. Informațiile au fost analizate corespunzător, BCE luând măsuri în urma acestora ca parte a atribuțiilor sale de supraveghere. Principalele măsuri de investigare adoptate în 2021 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE au inclus:

• evaluări interne pe baza documentației existente (43%);
• solicitări de documente sau explicații adresate entității supravegheate (27%).
• solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (19%).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să colaboreze strâns la toate nivelurile. Președintele Comitetului unic de rezoluție a fost invitat de Consiliul de supraveghere al BCE să participe în calitate de observator la ședințele sale pe teme legate de responsabilitățile Comitetului unic de rezoluție. În mod similar, un reprezentant al BCE a participat în calitate de observator la toate sesiunile executive și plenare ale Comitetului unic de rezoluție. Totodată, au avut loc schimburi periodice între președinții, precum și între cadrele de conducere de nivel superior și cele de nivel mediu ale BCE și ale Comitetului unic de rezoluție pe teme de interes comun, cum ar fi procesul de supraveghere și evaluare (SREP), planificarea redresării și a rezoluției și activitățile de politică legate de gestionarea crizelor. Nu în ultimul rând, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere în vigoare, încheiat între Comitetul unic de rezoluție și BCE, ambele organizații și-au pus reciproc la dispoziție un set amplu de date și informații relevante de care dispuneau deja. Acest lucru a contribuit la reducerea sarcinii de raportare a băncilor.

Totodată, BCE și Comitetul unic de rezoluție au făcut schimburi de opinii cu privire la posibilele îmbunătățiri ale cadrului de politică privind gestionarea crizelor. Exemple de teme discutate includ setul de instrumente aflate la dispoziția autorităților relevante și utilizarea fondurilor externe în rezoluție. Aceste discuții periodice purtate cu Comitetul unic de rezoluție au contribuit, de asemenea, la extinderea contribuției BCE la consultarea specifică a Comisiei Europene privind revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor.^[58]

Totodată, la fel ca în trecut, BCE a participat la exercițiile de simulare a crizelor desfășurate de Comitetul unic de rezoluție. Acestea au fost concepute pentru a testa procedurile și cooperarea internațională, precum și pentru a îmbunătăți înțelegerea proceselor decizionale și operaționale ale fiecărei autorități în cadrul unui colegiu de rezoluție.

De asemenea, au fost organizate evenimente comune de formare pe diverse teme (de exemplu, planificarea redresării, metodologia SREP și politica revizuită a Comitetului unic de rezoluție referitoare la cerința minimă privind fondurile proprii și pasivele eligibile (minimum requirement for own funds and eligible liabilities – MREL)). Acestea au urmărit consolidarea colaborării și cultivarea unei înțelegeri comune între autorități în privința diverselor aspecte ale activității lor.

Totodată, interacțiunea periodică dintre echipele comune de supraveghere ale BCE și echipele interne de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție a continuat să reprezinte o componentă esențială a cooperării dintre cele două organizații. Aceasta a inclus cooperarea strânsă pentru instituțiile care intră sub incidența cadrului BCE de gestionare a crizelor, respectiv pentru instituțiile care se confruntă cu o deteriorare a condițiilor financiare, precum și participarea Comitetului unic de rezoluție la echipele respective de gestionare a crizelor în scopul de a asigura alinierea deplină a autorităților de supraveghere și a autorităților de rezoluție într-o situație de criză.

În concordanță cu cadrul de reglementare, Comitetul unic de rezoluție a fost consultat cu privire la planurile de redresare transmise de instituțiile semnificative către Supravegherea bancară a BCE. Observațiile Comitetului unic de rezoluție au fost luate în considerare la evaluarea acestor planuri și la pregătirea feedbackului pentru entitățile supravegheate. Aceste observații s-au referit, printre altele, la fezabilitatea opțiunilor de redresare și la calibrarea pragurilor indicatorilor de redresare aferenți MREL.

Nu în ultimul rând, Comitetul unic de rezoluție a consultat Supravegherea bancară a BCE cu privire la proiectele de planuri de rezoluție, în conformitate cu Regulamentul privind Mecanismul unic de rezoluție^[59]. La fel ca în trecut, această consultare a vizat, printre altele, stabilirea MREL și evaluările posibilităților de rezoluție. Ca și în anii precedenți, Comitetul unic de rezoluție a consultat, de asemenea, Supravegherea bancară a BCE cu privire la calcularea contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție, evaluarea BCE axându-se pe observațiile din perspectiva supravegherii și a principiului continuității activității.

3.2 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între autoritatea națională competentă (ANC) relevantă și BCE. Deși ANC este direct responsabilă de măsurile de supraveghere adresate instituțiilor mai puțin semnificative, necesitatea intensificării cooperării și a schimbului de informații devine evidentă atunci când o instituție mai puțin semnificativă se apropie de punctul de neviabilitate. În această etapă, BCE, în calitate de autoritate competentă pentru proceduri comune, ia legătura cu ANC cu privire la o eventuală retragere a autorizației.

În anul 2021, BCE și ANC au cooperat îndeaproape și au făcut schimb de informații cu privire la mai multe instituții mai puțin semnificative identificate ca aflându-se într-o situație de deteriorare financiară sau de criză. ANC au notificat BCE cu privire la șapte cazuri noi referitoare la deteriorarea financiară a instituțiilor mai puțin semnificative. BCE și ANC au continuat, de asemenea, să colaboreze îndeaproape și să facă schimb de informații cu privire la 29 de cazuri active de deteriorare financiară. 15 cazuri au făcut obiectul unei cooperări intense între BCE și ANC, șapte dintre acestea necesitând înființarea unor grupuri de contact specifice pentru gestionarea crizelor. La fel ca în anii anteriori, aceste grupuri au asigurat adoptarea în timp util și de o manieră coordonată a unor măsuri și decizii în materie de supraveghere.

În anul 2021, ANC au notificat, de asemenea, BCE cu privire la 12 cazuri legate de retrageri ale autorizației pentru instituții mai puțin semnificative. Dintre aceste cazuri, două au fost legate de fuziuni sau integrare, trei, de lichidare, iar șapte au reprezentat încetări voluntare ale activității. În patru dintre aceste 12 cazuri, BCE a adoptat o decizie privind retragerea autorizației, celelalte opt cazuri fiind încă în curs de evaluare.

Modelele de afaceri neviabile, profitabilitatea constant scăzută și generatoare de probleme de solvabilitate, precum și sistemele de guvernanță deficitare (inclusiv cadrele inadecvate de combatere a spălării banilor) au reprezentat principalele cauze ale deteriorării financiare a instituțiilor mai puțin semnificative în 2021; de asemenea, frauda contabilă s-a manifestat ca un factor suplimentar de deteriorare financiară.

4 Cooperarea transfrontalieră

4.1 Cooperarea europeană și internațională

4.1.1 BCE și colegiile de supraveghere bancară

BCE acționează în calitate de supraveghetor consolidant pentru grupurile bancare europene cu sediul într-o țară participantă la Mecanismul unic de supraveghere (MUS), ceea ce permite BCE să implementeze o supraveghere cuprinzătoare și consecventă în condiții de concurență echitabile pentru toate entitățile (filiale sau sucursale) ale unui grup bancar, chiar dacă acestea se află în state membre ale UE care nu participă la MUS sau în țări din afara Europei.

Una dintre responsabilitățile BCE este de a asigura interacțiunea periodică cu toate autoritățile de supraveghere bancară și nebancară relevante, prin crearea de colegii de supraveghetori. În situația în care un grup bancar are sediul în afara uniunii bancare, iar BCE supraveghează cel puțin una dintre filialele sau sucursalele globale ale grupului deoarece acestea se află într-un stat membru participant la MUS, BCE respectă acordurile de cooperare cu autoritățile din respectiva țară aflată în afara UE. În majoritatea cazurilor, autoritatea consolidantă urmărește cooperarea internațională prin intermediul colegiilor de supraveghetori, dar calendarele și procesele decizionale ale fiecărei autorități pot varia în funcție de cerințele locale și de normele de confidențialitate.

O echipă transversală, formată din reprezentanți ai celor trei direcții generale verticale, oferă în permanență sprijin echipelor comune de supraveghere pentru îndeplinirea obligațiilor legate de cooperare care le revin în conformitate cu reglementările și directivele europene (de exemplu, cartografierea entităților grupului, schimbul de indicatori financiari esențiali între autoritățile competente, programul de supraveghere prudențială pentru colegii). Echipa transversală încurajează, de asemenea, armonizarea și promovează cele mai bune practici de supraveghere legate de cooperarea internațională.

În anul 2021, această echipă a contribuit la evaluarea a 13 acorduri scrise de cooperare pentru colegiile de supraveghetori, în scopul luării în considerare a modificării ulterior Brexit a statutului autorității de reglementare prudențială în autoritate dintr-o țară terță.

4.1.2 Consolidarea cooperării cu autoritățile din țările terțe

BCE monitorizează în mod continuu evoluțiile la nivelul activității bancare transfrontaliere și evaluează necesitatea unor acorduri de cooperare consolidate cu autoritățile prudențiale din țări terțe, care pot lua forma unor memorandumuri de înțelegere, a colegiilor de supraveghere și a unor acorduri de la caz la caz. În cursul anului 2021, BCE a încheiat memorandumuri de înțelegere suplimentare cu New York State Department of Financial Services (Departamentul pentru Servicii Financiare al Statului New York, NYDFS) și cu Australian Prudential Regulation Authority (Autoritatea pentru Reglementare Prudențială din Australia, APRA). Aceste acorduri sunt considerate relevante datorită legăturilor transfrontaliere semnificative dintre sectoarele bancare care fac obiectul supravegherii bancare europene și cele din statul New York și, respectiv, din Australia.

Ambele memorandumuri de înțelegere prevăd cooperarea între autorități în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor de supraveghere cu privire la instituțiile de credit transfrontaliere. În temeiul memorandumurilor de înțelegere, cooperarea este prevăzută a se desfășura cu maximă diligență și poate fi inițiată la cererea autorităților sau din proprie inițiativă, după caz. Aceasta acoperă orice tip de informații care ar putea sprijini autoritățile în vederea promovării unei funcționări sigure și solide a entităților supravegheate.

4.1.3 Consolidarea cooperării cu autoritățile de supraveghere a pieței valorilor mobiliare

BCE și Comisia pentru valori mobiliare și burse de valori (Securities and Exchange Commission – SEC) din Statele Unite au semnat un memorandum de înțelegere la 16 august 2021 în vederea pregătirii pentru înregistrarea instituțiilor semnificative ca intermediari pentru operațiuni de swap bazate pe titluri de valoare sau ca participanți importanți la operațiunile de swap bazate pe titluri de valoare din Statele Unite. Regulamentul SUA impune intermediarilor pentru operațiuni de swap bazate pe titluri de valoare sau participanților importanți la operațiunile de swap bazate pe titluri de valoare care nu au sediul în Statele Unite, dar care desfășoară activități semnificative în această țară, să se înregistreze la SEC până la 1 noiembrie 2021 și, respectiv, 1 decembrie 2021. SEC poate permite acestor entități să îndeplinească anumite cerințe din SUA prin respectarea unor cerințe comparabile la nivelul UE și la nivel național. Pentru a face posibil acest lucru, SEC și autoritățile de supraveghere și de piață relevante trebuie să semneze acorduri de cooperare.

În conformitate cu acest memorandum de înțelegere, BCE și SEC vor comunica și vor face schimb de informații cu privire la activitățile de swap bazate pe titluri de valoare pe care entitățile supravegheate de BCE le desfășoară în Statele Unite. Această cooperare va constitui o bază pentru entitățile relevante din cadrul MUS în vederea reducerii la minimum a duplicării eforturilor de conformare și a concentrării în continuare asupra conformității cu cerințele UE, asigurând totodată conformitatea cu cerințele din SUA.

La nivelul UE, BCE a încheiat în 2021 un memorandum de înțelegere cu Autorité des Marchés Financiers (AMF), în calitate de autoritate competentă responsabilă de piețele instrumentelor financiare din Franța.

4.1.4 Publicarea memorandumurilor de înțelegere în materie de supraveghere

În luna mai 2020, BCE a aprobat o politică privind publicarea memorandumurilor de înțelegere existente și viitoare încheiate de BCE în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară. Aceste memorandumuri de înțelegere se publică sub rezerva consimțământului părților la aceste acorduri, precum și a eventualelor restricții privind accesul la informații confidențiale, în conformitate cu legislația aplicabilă. La 19 februarie și 30 aprilie 2021, BCE a publicat pe website-ul său 18 memorandumuri de înțelegere pe care le-a încheiat în calitate de autoritate de supraveghere bancară începând din 2014. Printre acestea se numără memorandumuri de înțelegere încheiate cu autoritățile de supraveghere bancară și a piețelor din țări terțe, inclusiv memorandumul de înțelegere semnat în 2019 cu Bank of England/Autoritatea de reglementare prudențială în contextul Brexit. Totodată, în a doua jumătate a anului, BCE a publicat trei memorandumuri de înțelegere suplimentare pe care le încheiase recent cu SEC, NYDFS și AMF.

4.1.5 Cooperarea strânsă în cadrul MUS

În anul 2021, cooperarea cu Bulgaria și Croația – cei mai recenți doi membri ai uniunii bancare, care au aderat în luna octombrie 2020 – a decurs foarte bine. Hrvatska narodna banka și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) au fost integrate în structura MUS, iar reprezentanții acestora au contribuit la procesul decizional din cadrul Consiliului de supraveghere, ceea ce a condus la o supraveghere fără sincope a BCE la nivelul întregii uniuni bancare. Personalul celor două ANC a fost implicat îndeaproape în supravegherea zilnică, nu numai a filialelor băncilor europene din Bulgaria și Croația, ci și a entităților-mamă ale acestora și a grupurilor bancare respective. BCE a integrat și instituțiile mai puțin semnificative din Bulgaria și Croația în activitățile sale de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative, cu scopul de a încuraja aplicarea consecventă a unor standarde de supraveghere de înaltă calitate pentru instituțiile mai puțin semnificative din ambele țări. Pe parcursul anului, au avut loc seminare și ateliere în vederea sprijinirii activității comune. Această supraveghere bazată pe colaborare este esențială pentru un sector bancar mai integrat.

4.1.6 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programme – FSAP) ale Fondului Monetar Internațional (FMI) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

FSAP derulat de FMI cu privire la zona euro în anul 2018 a examinat arhitectura de supraveghere și rezoluție bancară a zonei euro. Supravegherea bancară a BCE a implementat deja multe dintre recomandările FMI în practicile sale de supraveghere. În paralel, colegiuitorii UE au analizat și analizează în continuare recomandările care necesită modificări ale legislației UE.

În anul 2021, FMI a lansat FSAP la nivel național pentru Germania, Irlanda și Finlanda. Aceste FSAP naționale evaluează teme nebancare, precum cadrele interne macroprudențiale și de asigurări, și implică o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor aflate în sfera de competență a autorităților naționale care supraveghează instituțiile mai puțin semnificative sau a aspectelor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. De asemenea, FMI a finalizat, în 2021, evaluarea periodică a FSAP, care a condus la o listă actualizată a jurisdicțiilor cu sectoare financiare de importanță sistemică, care fac obiectul unor evaluări periodice obligatorii.

Implicarea BCE în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană se referă la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

4.2 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.2.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În anul 2021, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) și-a menținut accentul pe cooperarea internațională pentru a face față provocărilor generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) și pentru a menține stabilitatea financiară.

În calitate de membră a CSF, Supravegherea bancară a BCE a contribuit în mod activ la identificarea învățămintelor inițiale desprinse în urma pandemiei de COVID-19 în ceea ce privește stabilitatea financiară, prin intermediul unui raport special.

BCE a contribuit, de asemenea, la aspecte mai generale de pe agenda CSF, precum (i) identificarea anuală a băncilor de importanță sistemică globală (global systemically important banks – G-SIB), în consultare cu Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, inclusiv o evaluare planificată a implicațiilor evoluțiilor legate de uniunea bancară asupra metodologiei G-SIB; (ii) finalizarea raportului privind semnalarea incidentelor cibernetice; (iii) coordonarea unei foi de parcurs pentru contracararea riscurilor financiare legate de schimbările climatice; și (iv) elaborarea de propuneri de politică în vederea sporirii rezilienței fondurilor de piață monetară. În acest context, Supravegherea bancară a BCE a participat la reuniunile plenului CSF, ale Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor și ale Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare. De asemenea, a participat la ședințele Grupului de coordonare a mecanismelor de rezoluție și ale Grupului consultativ regional pentru Europa al CSF.

Supravegherea bancară a BCE va continua să contribuie la programul de lucru al CSF în mai multe domenii, printre care cooperarea internațională, coordonarea răspunsului la pandemia de COVID-19, activitățile de monitorizare privind inovarea digitală și contracararea riscurilor financiare asociate schimbărilor climatice.

4.2.2 Contribuția la procesul Basel

În anul 2021, Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al responsabililor autorităților de supraveghere, care este organismul de monitorizare din cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (Basel Committee on Banking Supervision – BCBS), a aprobat prioritățile strategice și programul de lucru al BCBS pentru 2021 și 2022. S-a acordat o prioritate deosebită punerii în aplicare și evaluării reformelor convenite anterior, monitorizării și evaluării riscurilor și vulnerabilităților emergente (de exemplu, digitalizarea și riscurile financiare asociate schimbărilor climatice), precum și dezvoltării cooperării în materie de supraveghere. BCE a contribuit în mod activ la aceste eforturi.

În acest context, BCE coprezidează Grupul operativ al BCBS privind riscurile financiare asociate schimbărilor climatice și Grupul pentru politici și standardizare al BCBS, care are ca misiune elaborarea și punerea în aplicare a unor standarde prudențiale comune.

Totodată, BCBS a inițiat activități de revizuire a metodologiei de evaluare a băncilor de importanță sistemică globală. Supravegherea bancară a BCE a contribuit în mod activ la decizia Comitetului de a analiza implicațiile evoluțiilor legate de uniunea bancară asupra metodologiei G-SIB (axându-se cu precădere pe tratamentul expunerilor transfrontaliere în cadrul uniunii bancare).

Supravegherea bancară a BCE a participat, de asemenea, la alte dezbateri periodice privind politicile, furnizând expertiză în cadrul grupurilor de lucru ale BCBS, cooperând cu membri ai BCBS la nivelul UE și pe plan internațional și sprijinind analizele de impact relevante. Aceste activități au inclus (i) evaluarea și elaborarea de posibile măsuri pentru a contracara riscurile financiare asociate schimbărilor climatice la adresa sistemului bancar mondial; (ii) publicarea principiilor privind reziliența operațională, care vizează consolidarea capacității băncilor de a face față și a se adapta la evenimente adverse grave și de a se redresa în urma acestora; și (iii) o consultare publică privind propunerile preliminare de tratament prudențial al expunerilor băncilor la criptoactive.

4.2.3 Contribuția la activitatea ABE

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Autoritatea bancară europeană (ABE) pentru a încuraja o supraveghere consecventă la nivelul sectorului bancar european și a promova siguranța și soliditatea instituțiilor de credit, precum și stabilitatea sistemului financiar. Printre proiectele comune s-au numărat testarea la stres la nivelul UE efectuată de ABE în 2021, pentru care BCE a furnizat asigurarea calității. ABE și BCE au colaborat, de asemenea, cu privire la măsurile adoptate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, la pregătirea răspunsului la solicitarea Comisiei de consiliere privind finanțele digitale și la raportul ABE privind independența în materie de supraveghere a autorităților competente. De asemenea, BCE și ABE au transmis o scrisoare comună în luna septembrie, reafirmând importanța finalizării punerii în aplicare, de o manieră completă, promptă și exactă, a standardelor Basel III încă neaplicate în UE.

Totodată, BCE a contribuit la încheierea exercițiilor privind transparența la nivelul UE din anul 2021 derulate de ABE prin asigurarea furnizării prompte de date exacte în materie de supraveghere pentru 99 de instituții semnificative aflate sub supravegherea directă a BCE. Exercițiul le-a oferit participanților pe piață informații detaliate privind condițiile financiare ale băncilor participante la supravegherea bancară europeană, inclusiv impactul crizei generate de COVID-19.

BCE a ajutat, de asemenea, ABE să își îndeplinească mandatul de elaborare a unui raport de fezabilitate privind integrarea raportării statistice, de rezoluție și prudențiale, în conformitate cu cerințele articolului 430c din Regulamentul privind cerințele de capital. Raportul, publicat la 16 decembrie 2021, consideră că un dicționar comun de date pentru toate domeniile de raportare reprezintă un element esențial și o condiție prealabilă pentru reducerea sarcinii de raportare a băncilor, îmbunătățirea calității datelor și crearea premiselor pentru o mai bună integrare a cadrului de raportare. Raportul recomandă, de asemenea, înființarea unui comitet comun format din autorități europene, autorități naționale competente și, după caz, sectorul bancar, în vederea coordonării procesului de integrare. În acest context, BCE a cooperat cu ABE și cu alte părți interesate prin promovarea unei înțelegeri comune și prin prezentarea de propuneri concrete privind modul de instituire a unui dicționar de date integrat semantic, cu scopul de a stimula convergența cerințelor de raportare.

În ceea ce privește procedura „respectă sau explică” a ABE^[60], în anul 2021 Supravegherea bancară a BCE a notificat ABE cu privire la stadiul său de conformitate în legătură cu 23 de ghiduri, astfel cum se indică pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Supravegherea bancară a BCE s-a angajat să respecte toate ghidurile aplicabile emise de ABE sau de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere.

5 Structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE

5.1 Îndeplinirea cerințelor privind asumarea responsabilității

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE), astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE trebuie să facă obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional între Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE.

În anul 2021, toate interacțiunile dintre Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European și președintele Consiliului de supraveghere au avut loc în format virtual, ca urmare a pandemiei de coronavirus (COVID-19). Președintele Consiliului de supraveghere a luat cuvântul în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare în cadrul unei audieri publice pentru a prezenta Raportul anual 2020 al BCE privind activitățile de supraveghere la 23 martie 2021, precum și în cadrul a două audieri publice ordinare din 1 iulie și 1 octombrie 2021. Discuțiile s-au axat cu precădere pe măsurile de supraveghere adoptate de BCE ca răspuns la pandemia de COVID-19. De asemenea, s-au purtat discuții cu privire la dificultățile din sectorul bancar, precum sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor, profitabilitatea băncilor, gestionarea riscurilor climatice și impactul digitalizării. Printre alte teme s-au numărat consolidarea uniunii bancare, cu accent pe punerea în aplicare a acordului Basel III, aspectele legate de țara-gazdă, gestionarea crizelor bancare și cadrul de asigurare a depozitelor, precum și finanțarea prin îndatorare.

În anul 2021, președintele Consiliului de supraveghere a răspuns la opt întrebări scrise adresate de deputați în Parlamentul European cu privire la aspecte legate de supravegherea bancară și, în conformitate cu cerința de raportare a BCE referitoare la parlamentele naționale, a oferit două răspunsuri la întrebările adresate în scris de membri ai parlamentelor naționale. Toate scrisorile de răspuns au fost publicate. Scrisorile au acoperit o varietate de teme, precum gestionarea riscului de credit, riscul informatic și cel cibernetic, aspecte legate de guvernanță și monitorizarea prudențială a sistemelor instituționale de protecție.

În concordanță cu Acordul interinstituțional, BCE a pus, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere.

În ceea ce privește interacțiunea cu Consiliul UE în 2021, președintele Consiliului de supraveghere a participat la două schimburi de opinii cu Eurogrupul, la 21 mai și 4 octombrie, în ambele cazuri în format virtual. BCE a publicat o prezentare generală a activităților de supraveghere relevante ale BCE înainte de discuțiile purtate cu Eurogrupul. Măsurile de supraveghere ale BCE privind riscul de credit și alte riscuri emergente, precum riscurile generate de finanțarea prin îndatorare, s-au numărat printre principalele teme discutate.

În anul 2021, BCE a contribuit, de asemenea, la auditurile Curții de Conturi Europene (CCE) cu privire la supravegherea bancară, respectiv la auditul efectuat de CCE cu privire la politica Uniunii Europene de combatere a spălării banilor în sectorul bancar, împreună cu Comisia și Autoritatea bancară europeană (ABE). Auditul s-a încheiat în luna iunie 2021. BCE depune eforturi pentru a da curs recomandărilor referitoare la eficiența cadrului UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în măsura în care aceasta intră în sfera funcțiilor sale de supraveghere. Totodată, BCE cooperează, în prezent, cu CCE pentru a sprijini auditul desfășurat de aceasta cu privire la eficiența operațională a BCE în supravegherea gestionării de către bănci a creditelor neperformante.

Totodată, memorandumul de înțelegere semnat de BCE și CCE în anul 2019 a facilitat măsurile practice privind schimbul de informații între cele două instituții în contextul măsurilor adoptate în urma auditurilor CCE privind Supravegherea bancară a BCE. BCE monitorizează stadiul implementării recomandărilor CCE adresate acesteia, iar CCE efectuează, de asemenea, exerciții de monitorizare a implementării recomandărilor emise anterior. În acest context, CCE a efectuat, în trimestrul IV 2021, o evaluare a măsurilor adoptate de BCE pentru a răspunde constatărilor și recomandărilor incluse în primul raport al CCE privind funcționarea MUS și în cel de-al doilea raport al CCE privind gestionarea crizelor^[65].

5.2 Transparență și comunicare

În contextul actualei pandemii de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE a continuat să recurgă semnificativ, în 2021, la canale și platforme digitale pentru a disemina informații în timp util și într-un mod transparent și eficace. Pentru a asigura o mai bună conexiune cu publicul larg, BCE a utilizat într-o mai mare măsură elemente vizuale, precum și un limbaj simplu și accesibil. De asemenea, a optat pentru o varietate de formate, cum ar fi postări pe platformele de comunicare socială, videoclipuri, podcasturi și articole pe blog pentru a explica supravegherea și activitatea bancară unor audiențe cu profiluri educaționale și profesionale diverse, precum și cu niveluri de cunoaștere și înțelegere diferite. Lansarea website-ului revizuit al BCE privind supravegherea bancară a constituit un moment de referință. Noul aspect integrează abordări moderne în materie de design digital, cu accent pe povestire și elemente vizuale, pe o mai bună lizibilitate și pe modalități mai atractive de prezentare a temelor tehnice.

Aceste instrumente de comunicare inovatoare au contribuit, de asemenea, la amplificarea mesajelor esențiale difuzate prin mijloace tradiționale, precum discursurile și interviurile. În anul 2021, președintele și vicepreședintele au susținut 26 de discursuri, iar reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere, 12. Împreună, au acordat mass-media 18 interviuri și au publicat șase articole pe blog și articole de opinie. De asemenea, președintele Consiliului de supraveghere a organizat o conferință de presă privind rezultatele procesului de supraveghere și evaluare din 2020, precum și cele mai recente evoluții legate de situația cauzată de pandemia de COVID-19. Supravegherea bancară a BCE a publicat 23 de comunicate de presă și alte 44 de articole, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, linii directoare adresate băncilor și statistici în materie de supraveghere. Buletinul trimestrial Supervision Newsletter, o publicație digitală cu aproape 9 000 de abonați, a furnizat informații și actualizări cu privire la proiectele și constatările în materie de supraveghere în curs.

În luna iulie 2021, Supravegherea bancară a BCE a publicat rezultatele testării la stres desfășurate de ABE. Cu această ocazie și pentru prima dată, BCE a publicat puncte de date de nivel înalt referitoare la băncile de dimensiuni medii care nu au făcut parte din eșantionul ABE. Totodată, BCE a început să publice memorandumuri de înțelegere cu autoritățile naționale și internaționale; în 2021 au fost publicate 21 de astfel de acorduri de cooperare.

De asemenea, Supravegherea bancară a BCE a lansat trei consultări publice, inclusiv cu privire la actualizările politicilor privind opțiunile și marjele de apreciere și supravegherea în materie de competență și onorabilitate. Conferința reprezentativă bienală, Forumul BCE privind supravegherea bancară, a fost organizată în 2021 în format online, cu discursuri importante și discuții la nivel de experți pe teme precum riscurile de credit și cele asociate schimbărilor climatice și uniunea bancară.

Pentru a stimula dialogul dintre Supravegherea bancară a BCE și profesioniști ai pieței la nivel de sector implicați în aspecte legate de sectorul bancar, BCE a înființat un nou Grup de contact între Supravegherea bancară și piață (Banking Supervision Market Contact Group – BSMCG). Grupul, a cărui primă ședință a avut loc în iulie 2021, este condus de președintele Consiliului de supraveghere al BCE și dezbate evoluțiile din sectorul bancar, trendurile structurale și în materie de reglementare, precum și impactul activităților Supravegherii bancare a BCE. Astfel, acesta colectează date de pe piețe, contribuind în acest mod la analiza BCE privind principalele riscuri și vulnerabilități ale băncilor și oferind totodată un canal dedicat comunicării cu părțile interesate din sectorul bancar. Supravegherea bancară a BCE urmărește să mențină o componență echilibrată a grupului, încercând să implice o mare varietate de instituții și părți interesate de pe piețele bancare și intenționând să asigure rotația membrilor în timp. Pe website-ul BCE dedicat supravegherii bancare vor fi puse la dispoziție periodic documente referitoare la activitățile BSMCG, inclusiv ordinile de zi ale ședințelor, listele participanților și sintezele diferitelor ședințe organizate.

În anul 2021, BCE a răspuns la 1 264 de întrebări publice pe teme legate de supravegherea bancară, precum informații generale în materie de supraveghere, plângeri referitoare la bănci sau presupuse încălcări ale dreptului european, autorizații, testarea la stres privind riscurile climatice și răspunsul la criza cauzată de COVID-19. În urma introducerii activităților virtuale la Centrul pentru vizitatori, BCE a găzduit șase prelegeri virtuale privind supravegherea bancară, la care au participat 176 de persoane, și a întâmpinat un număr de 892 de vizitatori virtuali, cărora le-au fost prezentate atribuțiile principale ale BCE și bazele supravegherii bancare europene.

5.3 Finalizarea reorganizării Supravegherii bancare a BCE

Odată cu intrarea în vigoare a noii structuri organizatorice la 1 octombrie 2020, au fost desfășurate mai multe activități de gestionare a schimbării pentru a facilita implementarea acesteia. Printre acestea s-au numărat înființarea grupului de „agenți ai schimbării”, precum și activități de recrutare de personal pentru ocuparea tuturor posturilor vacante din structura nou-creată.

Grupul de agenți ai schimbării a fost compus din voluntari provenind din toate compartimentele Supravegherii bancare a BCE și de la toate nivelurile ierarhice. Voluntarii au fost implicați în patru direcții de lucru distincte ale proiectului:

1. colaborarea cu ANC, care a vizat facilitarea colaborării cu ANC, schimbul de expertiză și promovarea transparenței la nivelul supravegherii bancare europene. Componenta de punere în aplicare a acestei direcții de lucru a proiectului s-a bazat pe măsuri precum seminarele informale deschise tuturor membrilor personalului supravegherii bancare europene, programele de schimb de experiență între BCE și unele ANC, instrumentele virtuale de colaborare la nivelul MUS și facilitarea accesului la instrumentele informatice ale MUS în peisajul informatic;
2. claritatea responsabilităților și atribuțiilor, în scopul inventarierii tuturor grupurilor de lucru, rețelelor și grupurilor de experți stabile din cadrul MUS, al definirii modelului-țintă de operare și a mandatului tuturor compartimentelor și al creării unui repertoar telefonic funcțional care să faciliteze identificarea experților în anumite domenii. Funcționalitățile SSMnet, o platformă online de informare și schimb de cunoștințe pentru autoritățile de supraveghere, au facilitat punerea în aplicare a obiectivelor acestei direcții de activitate;
3. procesele, menite să asigure vizualizarea etapelor principale și a calendarelor tuturor proceselor interne de supraveghere bancară, precum și informații privind instrumentele relevante și experții implicați în aceste procese. Punerea în aplicare a acestor măsuri este în curs și se bazează pe funcționalitățile SSMnet;
4. colaborarea la nivelul direcțiilor generale, cu scopul de a spori vizibilitatea activității desfășurate de diferite compartimente de activitate și a realizărilor acestora, precum și de a elimina fragmentarea și a promova spiritul de echipă în toate domeniile de activitate. Pentru îndeplinirea acestor obiective, direcțiile de lucru s-au bazat pe măsuri precum campanii de informare, târguri interactive și vizite de lucru interne.

Unul dintre eforturile mai semnificative ale reorganizării a constat în ocuparea posturilor vacante în structura nou-creată. În acest scop, în 2021 au fost întreprinse o serie de activități de recrutare și au fost lansate mai multe runde de solicitări de mobilitate, un program intern de schimb de personal, precum și campanii de recrutare pe plan intern și extern. Pe lângă obiectivul de a găsi personalul adecvat pentru funcțiile vacante, aceste măsuri de recrutare au oferit compartimentelor din cadrul Supravegherii bancare a BCE ocazia de a îndeplini obiectivele în materie de gen incluse în strategia de gen a BCE^[66].

Graficul 20

Numărul de numiri pe grup de membri ai personalului

(de la 1 ianuarie 2021 până la 9 decembrie 2021)

5.4 Integrarea în MUS

În anul 2021, au fost depuse în continuare eforturi pentru a consolida integrarea la nivelul supravegherii bancare europene sub forma a două inițiative: un program de schimb de experiență al MUS între BCE și autoritățile naționale de supraveghere și un hub al MUS (SSM-Hub).

Programul de schimb de experiență al MUS implică schimburi între personalul Supravegherii bancare a BCE și cel al ANC și al băncilor centrale naționale. Acest program va facilita mobilitatea în cadrul supravegherii bancare europene și va promova parcursuri profesionale în cadrul MUS, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul privind MUS referitor la „schimbul și detașarea adecvate de personal” între toate ANC și BCE, ca modalitate de instituire a unei culturi comune în domeniul supravegherii. În ceea ce privește supravegherea bancară europeană, mobilitatea reprezintă un factor de stimulare a colaborării, a versatilității și a rezilienței organizaționale, precum și a diversității și incluziunii.

În cursul anului 2021, primul proiect-pilot derulat în parteneriat cu Autoritatea franceză de supraveghere prudențială și rezoluție (Autorité de contrôle prudentiel et de Resolution – ACPR) a constat în transferul pe o perioadă anticipată de doi ani a 12 membri ai personalului de la mai multe niveluri ierarhice. Membrilor personalului li se aplică în continuare regulamentul privind personalul al instituției de origine și trebuie să respecte normele existente ale instituției-gazdă în ceea ce privește programul de lucru, munca la distanță, politicile și procedurile de funcționare. La sfârșitul perioadei schimbului de experiență, membrii personalului vor reveni la instituția de origine cu competențe suplimentare și o perspectivă extinsă și își vor utiliza experiența pentru a încuraja o cultură comună a supravegherii.

În plus, a fost creat primul hub al MUS coordonat de o ANC, ca urmare a acceptării de către BCE a noilor competențe de supraveghere a cerințelor privind retenția riscului, transparența și resecuritizarea, în conformitate cu articolele 6, 7 și 8 din Regulamentul UE privind securitizarea. Pentru a sprijini BCE în supravegherea respectării acestor cerințe, a fost înființat hub-ul MUS în conformitate cu articolul 6 alineatul (7) din Regulamentul privind MUS.^[67] Acesta este condus de membri ai personalului unei „ANC coordonatoare”, care vor varia în timp, cu membri ai personalului ANC voluntare^[68] și personal suplimentar de la BCE, funcționând ca o „echipă comună”.

Hub-ul MUS va desfășura activități zilnice de supraveghere și va asista BCE în îndeplinirea atribuțiilor sale. Responsabilitatea generală va reveni în continuare BCE, autoritatea care ia măsurile necesare cu privire la entitățile supravegheate în conformitate cu procesele sale decizionale uzuale, asigurând aplicarea uniformă a dispozițiilor legale. De asemenea, hub-ul MUS va furniza sprijin tehnic în funcție de necesități și va efectua analize ale consecvenței.

Ca primă etapă principală, a fost elaborat, în vederea consultării publice, un ghid privind notificarea tranzacțiilor de securitizare, fără caracter obligatoriu. Ghidul clarifică informațiile pe care BCE se așteaptă ca băncile supravegheate direct care acționează în calitate de inițiatori sau sponsori ai operațiunilor de securitizare să le furnizeze autorităților lor de supraveghere. Băncile vor trebui să respecte ghidul în ceea ce privește toate operațiunile de securitizare derulate după 1 aprilie 2022, dată la care hub-ul MUS va începe să funcționeze.

5.5 Procesul decizional

5.5.1 Reuniunile și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE este alcătuit dintr-un președinte (numit pentru un mandat de cinci ani, care nu poate fi reînnoit), un vicepreședinte, patru reprezentanți ai BCE și reprezentanții ANC. Dacă ANC nu este o bancă centrală națională, reprezentantul ANC poate fi însoțit de un reprezentant din partea băncii centrale naționale din țara respectivă. În acest caz, cei doi reprezentanți sunt considerați un singur membru în cadrul procedurii de votare.

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 16 ori în 2021. Ca urmare a pandemiei, toate ședințele oficiale au fost organizate prin videoconferință. Cu toate acestea, formatul virtual al ședințelor nu a perturbat deliberările și dezbaterile Consiliului de supraveghere. De asemenea, la invitația Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique, Consiliul de supraveghere a organizat la Bruxelles, în luna octombrie 2021, o reuniune strategică restrânsă, în cadrul căreia membrii s-au întâlnit, cu respectarea tuturor măsurilor locale legate de pandemia de COVID-19, pentru a face schimb de opinii cu privire la riscurile și prioritățile MUS pentru anul 2022, la provocările în materie de supraveghere în contextul post-pandemie și la modalitățile prin care se poate obține o mai bună integrare la nivelul MUS. Referitor la acest din urmă aspect, s-a convenit asupra lansării unor inițiative destinate consolidării colaborării în cadrul supravegherii bancare europene, axate pe domenii precum cultura și parcursul profesional comune, planificarea integrată, colaborarea mai strânsă în cadrul ciclului de supraveghere, precum și instrumentele, tehnologia și formarea.

Comitetul director^[69] al Consiliului de supraveghere a organizat zece ședințe în 2021, toate în sistem de videoconferință.

Comitetul director a organizat alte 14 ședințe, cu accent pe digitalizarea și simplificarea proceselor MUS, precum și pe integrarea la nivelul MUS. Toate aceste reuniuni au avut loc în sistem de videoconferință, participarea fiind deschisă tuturor membrilor Consiliului de supraveghere care și-au exprimat interesul.

Consiliul de supraveghere

În anul 2021, BCE a emis 2 362 de decizii de supraveghere^[70] adresate unor entități supravegheate specifice (Figura 2). Dintre acestea, 1 162 de decizii au fost adoptate de șefii unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 1 200 de decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor, în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Pe lângă aceste decizii de supraveghere, BCE a aprobat implicit 177^[71] de operațiuni (precum înființarea de sucursale), prin absența unei obiecții în termenul legal.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la proceduri privind evaluările competenței și onorabilității (49,2%), modele interne (11,2%), fonduri proprii (9,5%), prerogative naționale (9,5%) și participații calificate (3,8%).

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise Consiliului guvernatorilor în vederea procedurii aplicabile în cazul absenței unei obiecții, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale, îndeosebi aplicarea unor metodologii și cadre comune în anumite domenii ale supravegherii. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au fost formate din reprezentanți la nivel înalt ai BCE și ai ANC și au desfășurat preparative pe teme precum cerințele de securitizare pentru bănci și elaborarea de metodologii pentru testarea la stres cu privire la riscurile climatice din 2022, cu scopul de a evalua modul în care fenomenele meteorologice extreme ar putea afecta băncile, gradul de vulnerabilitate a băncilor la creșteri abrupte ale prețului emisiilor de dioxid de carbon și modul în care băncile pot reacționa la diferite scenarii de tranziție în următorii 30 de ani.

De asemenea, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au avut drept rezultat ghiduri și rapoarte publice, precum Ghidul BCE privind evaluările competenței și onorabilității, Ghidul privind metoda de stabilire a unor sancțiuni administrative pecuniare sau Raportul privind evaluarea abordărilor băncilor cu privire la gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice și cele de mediu.

Pentru a simplifica procesul decizional, BCE dispune de mai multe sisteme de delegare pentru deciziile privind competența și onorabilitatea, deciziile referitoare la caracterul semnificativ și cele referitoare la fondurile proprii, precum și pentru deciziile privind competențele naționale, procedurile de pașaport și procedurile comune. Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în practică a sistemelor de delegare existente începând din 2017, în 2021 s-a încheiat o evaluare tehnică a acestor sisteme de delegare. Aceasta a avut drept rezultat perfecționarea mai multor criterii de delegare, extinderea sistemelor de delegare la instrucțiuni în cadrul cooperării strânse și alinierea diferitelor sisteme, sporind astfel în continuare eficiența și consecvența acestora. Totodată, a fost adoptat un nou sistem de delegare pentru modelele interne și pentru prelungirea termenelor în general.

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor prin procedură scrisă.^[72]

32 dintre cele 115 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în 2021 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză (comparativ cu 33 în anul 2020).

Figura 2

Decizii ale Consiliului de supraveghere în 2021

5.5.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

În anul 2021, Comitetul administrativ de control^[73] a adoptat un aviz privind o solicitare de control administrativ (Tabelul 7). În avizul respectiv, Comitetul administrativ de control a propus Consiliului de supraveghere abrogarea deciziei contestate.

În aviz au fost abordate aspecte referitoare la competența BCE de a adopta măsuri de supraveghere în baza legislației naționale, Comitetul administrativ de control evidențiind necesitatea aplicării principiului proporționalității în adoptarea oricărei decizii de supraveghere, precum și a principiului privind obligativitatea luării de măsuri într-un termen rezonabil.

Anul a fost marcat, de asemenea, de mai multe modificări în componența Comitetului administrativ de control. În urma unei cereri de exprimare a interesului publicate în Jurnalul Oficial al UE, Consiliul guvernatorilor i-a numit pe Pentti Hakkarainen în calitatea de nou membru începând cu 1 februarie 2022 și pe Christiane Campill și Damir Odak în calitatea de noi membri supleanți începând cu 1 decembrie 2021. Prin urmare, componența Comitetului administrativ de control este următoarea: președinte – urmează să fie desemnat, vicepreședintă – Concetta Brescia Morra, membri – Javier Arístegui, André Camilleri, Pentti Hakkarainen și René Smits, membri supleanți – Christiane Campill și Damir Odak.

Tabelul 7

Numărul de controale efectuate de Comitetul administrativ de control

5.5.3 Selectarea unui nou reprezentant al BCE în Consiliul de supraveghere

Odată cu încheierea oficială a mandatului lui Pentti Hakkarainen la data de 31 ianuarie 2022, un post de reprezentant al BCE în cadrul Consiliului de supraveghere a devenit vacant. În conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu Decizia 2014/4 a BCE^[74], Consiliului guvernatorilor BCE îi revine responsabilitatea numirii succesorului dlui Hakkarainen.

În urma unei cereri de exprimare a interesului publicată în luna noiembrie 2021^[75], la data de16 decembrie 2021 Consiliul guvernatorilor a numit-o pe Anneli Tuominen, care ocupă în prezent funcția de directoare generală a Autorității finlandeze de supraveghere financiară (Finanssivalvonta), în funcția de reprezentantă a BCE în cadrul Consiliului de supraveghere pentru un mandat de cinci ani, care nu poate fi reînnoit. Dna Tuominen se va alătura dlui Edouard Fernandez-Bollo, dnei Elizabeth McCaul și dnei Kerstin af Jochnick în echipa reprezentanților BCE de la 1 iunie 2022.

În activitatea sa zilnică, dna Tuominen va oferi sprijin președintelui și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere și, la solicitarea președintelui Consiliului de supraveghere, va reprezenta Supravegherea bancară a BCE pe plan intern și extern.

5.6 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari, cadrele de conducere și membrii personalului BCE. Acesta cuprinde Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și Orientarea de stabilire a Cadrului etic al MUS^[76]. Implementarea și dezvoltarea în continuare a cadrului au fost sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de grupul operativ al responsabililor pe probleme de etică și conformitate (Ethics and Compliance Officers Task Force – ECTF).

În anul 2021, în conformitate cu atribuțiile sale, Comitetul de etică a evaluat declarațiile de interese ale membrilor Consiliului de supraveghere înainte de publicarea acestora pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. În concordanță cu politica sa privind transparența, BCE a continuat să publice avizele Comitetului de etică pentru toate cazurile de conflict de interese și implicare într-o activitate profesională remunerată după încetarea mandatului^[77]. Comitetul a emis patru avize referitoare la înalți funcționari ai BCE implicați în supravegherea bancară, majoritatea acestora fiind legate de activități private.

De asemenea, BCG a organizat exercițiul său periodic de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului și ale înalților funcționari ai BCE. Exercițiul a identificat numai un număr limitat de situații de neconformitate, aproximativ jumătate dintre acestea referindu-se la personalul Supravegherii bancare a BCE. Niciuna dintre situațiile respective nu a presupus o conduită defectuoasă intenționată sau alte cazuri grave de neconformitate.

Pe lângă organizarea de cursuri de formare specializate, de programe de învățare online și de campanii de informare cu privire la cadrul etic, precum Săptămâna sensibilizării cu privire la etică și Zilele porților deschise în domeniul eticii pentru nou-veniți, Biroul de conformitate și guvernanță a răspuns la circa 2 050 de solicitări pe o mare varietate de teme, dintre care aproximativ 45% au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE. Aproape 54% dintre aceste cereri au vizat tranzacții financiare private ale membrilor personalului, fiind urmate de cereri privind restricțiile postangajare și aspecte legate de activitățile externe (Graficul 21).

Graficul 21

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2021

În ceea ce privește membrii personalului implicați în supravegherea bancară care au demisionat în anul 2021, un caz a necesitat respectarea unei perioade de așteptare (cooling-off period), conform Cadrului etic.

Ca parte a eforturilor sale de a construi o cultură etică comună solidă, grupul operativ al responsabililor pe probleme de etică și conformitate (ECTF), care ulterior a fost transformat în Conferința de etică și conformitate pentru a reflecta mai bine relevanța crescândă a aspectelor de bună conduită și bună guvernanță, a realizat pași importanți în direcția consolidării și armonizării regimurilor etice ale ANC prin revizuirea substanțială a orientării de instituire a Cadrului etic pentru MUS^[78], care a fost adoptată de Consiliul guvernatorilor. În vederea soluționării mai eficace a conflictelor de interese, orientarea consolidează dispozițiile referitoare la perioada anterioară și cea ulterioară angajării, precum și normele privind tranzacțiile financiare private. BCE și ANC vor implementa noile cerințe până în luna iunie 2023.

5.7 Aplicarea principiului separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2021, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE^[79], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare domeniu de activitate a trebuit să demonstreze că informațiile solicitate erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică.

În majoritatea cazurilor, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de către funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39, care permite ca accesul la informații legate de date anonimizate sau informații care nu sunt sensibile din perspectiva politicilor să fie acordat direct de către funcțiile respective ale BCE. Nu a fost necesară intervenția Comitetului executiv pentru a soluționa posibile conflicte de interese.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, implicarea Comitetului executiv a fost totuși necesară în câteva situații pentru a permite schimbul de informații neanonimizate referitoare la bănci individuale sau la evaluări sensibile cu privire la politici. Accesul la date a fost acordat în măsura în care cunoașterea lor era necesară, după analizarea situației de fond și pe o perioadă limitată, pentru a asigura îndeplinirea cerinței privind necesitatea de a cunoaște în toate momentele relevante.

În ceea ce privește datele referitoare la pandemia de COVID-19, dispoziția de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39 a fost activată de Comitetul executiv în luna martie 2020. Aceasta a eliminat necesitatea aprobării Comitetului executiv pentru partajarea informațiilor legate de COVID-19, sub rezerva unei cerințe stricte privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară. În anul 2021, această exceptare a fost aplicată mai multor schimburi de date privind datele bancare colectate în contextul COVID-19. Astfel cum s-a menționat mai sus, accesul la date a fost acordat în măsura în care cunoașterea lor era necesară, după analizarea situației de fond și pe o perioadă limitată de timp, pentru a asigura îndeplinirea cerinței privind necesitatea de a cunoaște în toate momentele.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.

5.8 Cadrul de raportare a datelor

5.8.1 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

În anul 2021, modificările introduse în cadrul de raportare în scopuri de supraveghere al UE au avut drept rezultat înlocuirea actualului Regulament de punere în aplicare al Comisiei^[80] cu o serie de noi regulamente^[81]. Modificările aduse de ABE taxonomiei 3.0 au fost puse în aplicare cu succes de BCE în colaborare cu ANC, reflectând, de asemenea, modificările de la nivelul băncilor raportoare. Acestea permit colectarea de informații privind, printre altele, indicatorul revizuit al efectului de levier, indicatorul revizuit de finanțare stabilă netă, riscul de credit al contrapartidei, noile cerințe minime privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor, fondurile proprii și pasivele eligibile, precum și revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare.

BCE a introdus, de asemenea, o nouă modalitate de colectare a datelor de supraveghere de la părți externe prin intermediul aplicației specifice CASPER (platforma centralizată de transmitere de date), care utilizează portalul de identitate al BCE pentru identificarea, autentificarea și gestionarea la nivel centralizat a conturilor utilizatorilor. CASPER le permite organizațiilor externe să transmită în condiții de siguranță date structurate către BCE. Datele sunt validate automat, iar rezultatele pot fi discutate cu echipele BCE relevante folosind platforma. BCE va utiliza treptat CASPER pentru a colecta solicitări ad-hoc în materie de supraveghere din partea băncilor, care, în prezent, sunt colectate de echipele comune de supraveghere prin diferite procese, precum schimburi de e-mailuri sau dosare partajate. Se preconizează că această nouă funcționalitate va îmbunătăți considerabil eficiența procesului global de colectare și validare a datelor.

În 2021, Grupul operativ pentru armonizare la nivelul abordării secvențiale^[82] a elaborat cerințe operaționale detaliate în urma aprobării de către Consiliul de supraveghere a principiilor directoare și a cerințelor la nivel înalt în luna octombrie 2020. Cerințele operaționale finale care urmează să fie implementate de BCE și ANC vizează crearea unui set minim de standarde comune pentru armonizarea abordărilor adoptate la nivelul MUS în ceea ce privește colectarea, validarea și diseminarea datelor de supraveghere, precum și crearea unor condiții echitabile pentru instituțiile supravegheate.

Baza de date pentru colectarea datelor la nivelul MUS^[83] vizează reducerea sarcinii de raportare a băncilor prin eliminarea duplicării cererilor de date transmise de autoritățile de supraveghere în cadrul MUS. În 2021, baza de date a fost modificată pentru a colecta informații suplimentare cu privire la numărul de puncte de date din fiecare solicitare de date în scopul realizării de analize suplimentare. Pentru a contribui la reducerea sarcinii de raportare a entităților supravegheate și pentru a permite identificarea mai ușoară a punctelor de date duplicate, toate solicitările orizontale de date ale BCE au fost modelate utilizând dicționarul de date corporativ al BCE.

BCE a sporit în continuare transparența și disponibilitatea datelor de supraveghere publicate în secțiunea referitoare la datele de supraveghere de pe website-ul BCE privind supravegherea bancară: a fost introdus un nou tablou interactiv, care oferă publicului o imagine de ansamblu a principalilor indicatori. Pentru prima dată, BCE a publicat, de asemenea, informații aferente Pilonului 3 referitoare la entitățile individuale cu privire la expunerile care fac obiectul unor moratorii legislative și fără caracter legislativ, precum și expunerile nou apărute care fac obiectul sistemelor de garanții publice (conform Ghidului ABE privind raportarea și publicarea expunerilor care fac obiectul măsurilor aplicate ca răspuns la criza COVID-19). BCE a desfășurat un exercițiu de reconciliere între raportările selectate din Pilonul 3 și raportarea în scopuri de reglementare, care a condus la îmbunătățiri substanțiale ale consecvenței datelor.

5.8.2 Gestionarea informațiilor

Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS) al MUS este sistemul informatic de bază care sprijină activitatea zilnică a tuturor autorităților europene de supraveghere bancară și furnizează informațiile de care acestea au nevoie. În 2021, la IMAS au fost adăugate mai multe proceduri de supraveghere, inclusiv noua metodologie pentru procesul de supraveghere și evaluare, abordarea în funcție de riscurile specifice destinată determinării cerințelor suplimentare de fonduri proprii, evaluarea factorilor declanșatori ai măsurilor de intervenție timpurie și noile proceduri de aprobare pentru societățile financiare holding (mixte).

Noul portal IMAS, lansat în octombrie 2020, permite interacțiunea online și schimbul de informații între autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate. Începând din ianuarie 2021, instituțiile semnificative utilizează portalul IMAS pentru a transmite cererile lor de evaluare a competenței și onorabilității, pentru a verifica online stadiul evaluărilor lor și pentru a face schimb de informații asociate cu autoritățile de supraveghere. În această privință, portalul IMAS reprezintă o etapă foarte importantă în procesul de digitalizare a MUS, sporind transparența pentru instituțiile supravegheate, diminuând riscul operațional atât pentru autoritățile de supraveghere, cât și pentru bănci, și îmbunătățind eficiența. Pe lângă evaluările competenței și onorabilității, alte proceduri în materie de supraveghere adăugate pe portalul IMAS în 2021 au inclus transmiterea notificărilor privind procedurile de pașaport, cereri de achiziție de participații calificate și notificări privind modificări nesemnificative ale modelelor.

Totodată, au fost introduse mai multe modificări ale modulului de raportare IDRA (IMAS Data Reporting and Analytics). Aceste modificări au vizat punerea la dispoziție de noi seturi de date de supraveghere pentru extracție și analiză, precum și dotarea modulului cu instrumente moderne de raportare în scopul vizualizării datelor.

În anul 2021, Supravegherea bancară a BCE a început să integreze sistemele de bază ale MUS în contextul Agendei digitale a MUS, cu scopul de a poziționa MUS ca principal organism de adoptare a tehnologiilor avansate în supravegherea bancară.

6 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

6.1 Cheltuieli aferente anului 2021

Regulamentul privind MUS impune ca BCE să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini cu eficacitate atribuțiile de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere, suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii BCE.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE și constau în cheltuielile directe aferente funcției de supraveghere bancară a BCE. Aceasta din urmă se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport existente ale BCE.^[84]

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget (Budget Committee – BUCOM), alcătuit din membri provenind de la toate băncile centrale naționale din Eurosistem și de la BCE. BUCOM asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

În anul 2021, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE au fost de 577,5 milioane EUR, fiind consemnată o scădere cu 2,9% comparativ estimarea de 594,5 milioane EUR comunicată în luna martie 2021.

În 2021, cheltuielile asociate atribuțiilor de supraveghere principale au continuat să se situeze la niveluri mai scăzute decât cele normale. Creșterea cu 7,9% a cheltuielilor față de 2020 reflectă, în principal, integrarea noilor sisteme informatice dedicate supravegherii bancare, care sunt incluse în categoria atribuțiilor orizontale și serviciilor specializate. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Secțiunea 5.8.

Tabelul 8

Costul atribuțiilor de supraveghere ale BCE, pe funcție (2019–2021)

(milioane EUR)

Clasificările furnizate în Tabelul 8 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative). Metodologia definită la articolul 8 din Regulamentul privind taxele^[85] pentru repartizarea taxelor anuale de supraveghere prevede alocarea proporțională a costurilor asociate atribuțiilor orizontale și serviciilor specializate, pe baza costului total aferent supravegherii instituțiilor semnificative și, respectiv, a costului monitorizării supravegherii instituțiilor mai puțin semnificative. Pentru fiecare grupare, costurile raportate includ alocarea serviciilor comune furnizate de departamentele de suport ale BCE.

În conformitate cu angajamentul BCE privind transparența și asumarea responsabilității, au fost efectuate ajustări ale raportării cheltuielilor BCE pentru atribuțiile de supraveghere. Tabelul 9 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate, în special:

• supravegherea și monitorizarea la distanță, încorporând costurile participării BCE la echipele comune de supraveghere și activitățile de monitorizare a băncilor sau grupurilor bancare mai puțin semnificative;
• participarea BCE la inspecții la fața locului, inclusiv în cadrul unor misiuni transfrontaliere;
• funcțiile în materie de politici, consiliere și reglementare, inclusiv evaluări ale caracterului semnificativ, autorizații, cooperarea cu alte agenții, metodologia și planificarea, asigurarea calității supravegherii, executarea și procedurile de sancționare;
• gestionarea crizelor;
• atribuțiile macroprudențiale, inclusiv cele legate de testarea la stres și politicile de supraveghere;
• statisticile în materie de supraveghere legate de cadrul de raportare a datelor;
• procesul decizional al Consiliului de supraveghere, al Secretariatului și al serviciilor juridice ale acestuia.

Tabelul 9

Cheltuieli suportate pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE

(milioane EUR)

În ceea ce privește evoluțiile legate de sistemele informatice, creșterea cheltuielilor la nivelul funcțiilor în materie de politici, consiliere și reglementare, precum și la nivelul atribuțiilor macroprudențiale se referă la sistemul de gestionare a informațiilor (Information management system – IMAS) al MUS și la platforma STAR (Stress Test Account Reporting). Principala majorare a cheltuielilor din secțiunea referitoare la Consiliul de supraveghere, secretariat și drept în materie de supraveghere s-a datorat investițiilor semnificative efectuate în 2021 în tehnologii de supraveghere (SupTech), care exploatează potențialul inteligenței artificiale și al altor tehnologii de pionierat în contextul supravegherii bancare, pentru părți interesate interne și externe.

În vederea suplimentării resurselor sale interne, BCE apelează la serviciile de asistență ale unor consultanți externi, care furnizează fie cunoștințe de specialitate, fie consultanță integrată, sub îndrumarea personalului intern calificat, pentru a soluționa deficite temporare de resurse. În anul 2021, BCE a cheltuit 38,9 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor de supraveghere principale, cu 8,5 milioane EUR mai mult față de 2020. Din această sumă, 23,7 milioane EUR se referă la resursele externe cheltuite pentru dezvoltarea sistemelor informatice, 7,9 milioane EUR la evaluări cuprinzătoare și 6,4 milioane EUR la îndeplinirea unor atribuții „periodice” de supraveghere la fața locului, inclusiv misiuni transfrontaliere. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Capitolul 1.

În anul 2021, cheltuielile aferente deplasărilor profesionale legate de activitățile de supraveghere directă a instituțiilor semnificative și a instituțiilor mai puțin semnificative au continuat să se reducă, acestea însumând 0,3 milioane EUR, reflectând efectele curente ale pandemiei asupra deplasărilor.

În Raportul anual 2020 privind activitățile de supraveghere, BCE a introdus o raportare care pune accentul pe scopul cheltuielilor, evidențiind repartizarea costurilor pe categorii de costuri, pe baza costurilor și a serviciilor comune care pot fi atribuite direct Supravegherii bancare a BCE.

Graficul 22

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

(milioane EUR)

Cheltuielile care pot fi atribuite direct cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere, inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de evaluările cuprinzătoare), alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi deplasările în interes profesional și formarea profesională, instrumente specializate de tehnologia informației, precum IMAS și STAR și proiectele asociate și SupTech.

Categoria serviciilor comune cuprinde servicii care sunt utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere bancară, grupate după cum urmează: servicii privind sediul și instalațiile, servicii de resurse umane, servicii informatice comune, servicii juridice, de audit și administrative comune, servicii de comunicare și de traducere și alte servicii. Costurile acestor servicii comune se repartizează între toate funcțiile utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, cum ar fi cel exprimat în echivalent de normă întreagă, spațiile pentru birouri și numărul de solicitări de traducere. Având în vedere angajamentul BCE de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, aceasta optimizează, de regulă, indicatorii de alocare a costurilor.

În anul 2021, cheltuielile efective totale s-au cifrat la 577,5 milioane EUR. Cheltuielile care pot fi atribuite direct s-au ridicat la 337,9 milioane EUR, iar serviciile comune s-au cifrat la 239,6 milioane EUR, reprezentând 58,5% și, respectiv, 41,5% din cheltuielile efective suportate.

Amortizarea IMAS și STAR a contribuit la creșterea cheltuielilor aferente proiectelor de tehnologia informației și proiectelor conexe care pot fi atribuite direct, în valoare de 17,0 milioane EUR. Cheltuielile SupTech care pot fi atribuite direct s-au ridicat la 14,9 milioane EUR.

În 2021, cheltuielile pentru serviciile comune au scăzut cu 11,2 milioane EUR față de anul 2020. A existat în continuare o cerere puternică susținută de servicii privind sediul și instalațiile pentru a asigura menținerea la sediul BCE a unui mediu de lucru sigur. Totuși, aceasta a fost anulată complet de reducerea consemnată de serviciile informatice comune și cele de resurse umane, reflectând o mai bună alocare directă a serviciilor.

6.2 Perspectivele taxelor de supraveghere bancară în 2022

Pe baza nivelului mai scăzut al costurilor efective pentru atribuțiile de supraveghere înregistrate în ultimii doi ani, BCE a continuat aplicarea abordării sale prudente pentru estimarea cheltuielilor pentru anul 2022, ceea ce a condus la o taxă estimată de supraveghere pentru 2022 în valoare de 624,1 milioane EUR. Cheltuielile planificate totale ale BCE cu privire la atribuțiile de supraveghere pentru 2022 se ridică la 678,9 milioane EUR. Acestea iau în considerare revenirea anticipată la niveluri mai normale ale activității, investițiile continue în dezvoltarea sistemelor informatice asociate supravegherii bancare, inclusiv internalizarea costurilor de consultanță legate de STAR, precum și majorarea cheltuielilor cu personalul aferente celor 25 de posturi echivalente celor cu normă întreagă aprobate de Consiliul guvernatorilor în 2020 pentru MUS și serviciile comune conexe.

BCE va menține flexibilitatea răspunsului său la factori externi în situația în care condițiile permit reluarea unor niveluri mai normale ale activității în 2022.

În concordanță cu angajamentul său de a evolua în direcția stabilității costurilor pe termen mediu, BCE preconizează, din 2023, stabilizarea cheltuielilor planificate pentru atribuțiile sale actuale legate de supravegherea bancară europeană.

Tabelul 10

Costurile estimate pentru Supravegherea bancară a BCE în 2022, pe funcție

(milioane EUR)

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2022, care va fi percepută în 2023, va fi cunoscută numai la sfârșitul perioadei de taxare și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar 2022, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile. Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută fiecărei categorii va fi de 95,6% pentru instituțiile semnificative și de 4,4% pentru instituțiile mai puțin semnificative.

Tabelul 11

Cheltuieli estimate în anul 2022 pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE

(milioane EUR)

6.3 Cadrul privind taxarea în 2021

Alături de Regulamentul privind MUS, Regulamentul privind taxele prevede cadrul juridic în temeiul căruia BCE percepe o taxă anuală de supraveghere pentru cheltuielile suportate în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere. Regulamentul privind taxele și decizia^[86] asociată stabilesc metodele pentru: (i) determinarea valorii totale a taxei anuale de supraveghere; (ii) calcularea sumei de plătit de către fiecare instituție supravegheată; și (iii) colectarea taxei anuale de supraveghere.

În anul 2021, BCE a finalizat punerea în aplicare a modificărilor generate de evaluarea din 2019 a cadrului său privind taxele de supraveghere. Noul regim lingvistic, în temeiul căruia comunicările taxei BCE sunt emise în toate limbile oficiale ale UE, a fost pus în aplicare în aprilie 2021. Aceasta a permis instituțiilor să primească comunicarea taxei pentru anul 2020 în limba UE preferată. Procedura referitoare la notificarea intenției de excludere a activelor și/sau a expunerii la risc a filialelor cu sediul în țări neparticipante a fost automatizată cu succes, permițând băncilor să notifice în mod eficient BCE cu privire la intențiile lor până la termenul-limită de 30 septembrie 2021. Totodată, întrucât BCE a trecut la facturarea ex post a costurilor efective în 2020, nu mai există un excedent sau un deficit reportat din anii anteriori.

6.4 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2021

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2021 se ridică la 577,5 milioane EUR. Această sumă se compune aproape în totalitate din costurile anuale efective pentru 2021, în valoare de 577,5 milioane EUR, cu o ajustare de 47 000 EUR pentru dobânzile de întârziere primite.

Taxa anuală de supraveghere poate fi, de asemenea, ajustată în funcție de: (i) sumele rambursate băncilor individuale pentru perioadele de taxare anterioare și (ii) sumele anulate care nu au fost colectate. În anul 2021, astfel de ajustări nu au fost necesare.

Suma care urmează să fie recuperată prin taxele anuale de supraveghere este divizată în două părți, în funcție de statutul entităților supravegheate (semnificative sau mai puțin semnificative), reflectând diversele grade ale controlului în scopuri de supraveghere aplicat acestora de BCE.

În anul 2021, suma totală care urmează să fie percepută instituțiilor semnificative este de 546,1 milioane EUR, iar cea percepută instituțiilor mai puțin semnificative este de 31,4 milioane EUR. Alocarea cheltuielilor este susținută de un sistem îmbunătățit care permite alocarea mai precisă a costurilor pe categorii. Pentru anul 2021, instituțiile semnificative vor plăti 94,6% din costul total al supravegherii bancare pentru perioada de taxare, iar instituțiile mai puțin semnificative vor plăti 5,4%.

Tabelul 12

Total venituri din atribuții de supraveghere bancară

(milioane EUR)

6.5 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de bancă, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru băncile supravegheate. Pentru majoritatea băncilor, data de referință pentru date este 31 decembrie a anului precedent. În cazul băncilor care au intrat recent sub supravegherea bancară la cel mai înalt nivel de consolidare în perioada de taxare, BCE ia în considerare activele totale și expunerea totală la risc raportate de bancă la data de referință cea mai apropiată de 31 decembrie. Apoi, utilizează aceste cifre în scopul calculării unei componente variabile a taxei pentru toate lunile în care debitorul taxei trebuie să plătească o taxă de supraveghere.^[87] Taxa de supraveghere calculată pentru fiecare bancă este ulterior colectată prin intermediul unor plăți anuale.

Figura 3

Componenta variabilă a taxei este determinată de importanța băncii și de profilul de risc

Taxa de supraveghere se stabilește la cel mai înalt nivel de consolidare în statele membre participante la MUS și conține o componentă variabilă și o componentă minimă. Aceasta din urmă se aplică în mod egal tuturor băncilor și se bazează pe un procent de 10% din suma totală de recuperat. Pentru instituțiile semnificative cele mai mici, cu active totale în valoare de10 miliarde EUR sau mai puțin, componenta minimă a taxei este înjumătățită. Începând cu anul 2020, băncile mai puțin semnificative mai mici, cu active totale în valoare de 1 miliard EUR sau mai puțin, beneficiază, de asemenea, de înjumătățirea componentei minime a taxei.

Articolul 7 din Regulamentul privind taxele prevede că următoarele schimbări la nivelul situației unei bănci individuale necesită o modificare a taxei de supraveghere corespunzătoare: (i) o schimbare a statutului de supraveghere al entității supravegheate, respectiv entitatea este reclasificată de la semnificativă la mai puțin semnificativă sau invers; (ii) o nouă entitate supravegheată este autorizată; sau (iii) o autorizație existentă este retrasă. Trecerea la facturarea ex post a însemnat că majoritatea modificărilor legate de articolul 7 care au avut loc în decursul anului au fost incluse în calculele taxei standard. Drept urmare, BCE nu a adoptat în 2021 decizii suplimentare privind taxele de supraveghere care să fie incluse în taxele anuale de supraveghere care urmează să fie facturate în 2022.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul BCE privind supravegherea bancară. Aceste pagini sunt actualizate periodic cu informații utile și practice și sunt publicate în toate limbile oficiale ale UE.

6.6 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere bancară

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu reglementarea prudențială a băncilor din UE (inclusiv în conformitate cu deciziile BCE în materie de supraveghere). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere. Regulamentul privind taxele asigură că nici daunele de achitat terților, nici sancțiunile administrative de achitat BCE de către entitățile supravegheate nu au vreo influență asupra taxei de supraveghere. Sancțiunile administrative impuse entităților supravegheate sunt înregistrate ca venituri în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2021, veniturile rezultate din sancțiunile impuse entităților supravegheate s-au ridicat la 0,6 milioane EUR.

BCE efectuează, de asemenea, rambursări destinate entităților supravegheate dacă tribunalul anulează sancțiunile administrative impuse acestora anterior. În 2021 au fost efectuate rambursări în valoare de 4,8 milioane EUR. Acestea s-au referit la sancțiunile administrative impuse anterior de BCE unui număr de trei entități supravegheate din cadrul aceluiași grup, pentru care deciziile relevante au fost parțial anulate de instanță. Aceste cheltuieli nu sunt incluse în calcularea taxelor anuale de supraveghere, ci sunt evidențiate în contul de profit și pierdere al BCE și reduc rezultatul net al acesteia.

7 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru ANC (menționate la articolul 9 alineatul (1) punctul 3 din Regulamentul privind MUS și la articolul 22 din Regulamentul-cadru privind MUS). Această secțiune conține lista instrumentelor juridice referitoare la supravegherea bancară care au fost adoptate de BCE în 2021 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și/sau pe website-ul BCE. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.

7.1 Regulamentele BCE

BCE/2021/24
Regulamentul (UE) 2021/943 al Băncii Centrale Europene din 14 mai 2021 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/534 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (JO L 210, 14.6.2021, p. 1)

7.2 Instrumente ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2021/7
Decizia (UE) 2021/432 a Băncii Centrale Europene din 1 martie 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2017/1198 privind raportarea de către autoritățile naționale competente a planurilor de finanțare ale instituțiilor de credit către Banca Centrală Europeană (JO L 86, 12.3.2021, p. 14)

BCE/2021/8
Decizia (UE) 2021/490 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2021 privind valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2020 (JO L 101, 23.3.2021, p. 107)

BCE/2021/27
Decizia (UE) 2021/1074 a Băncii Centrale Europene din 18 iunie 2021 privind excluderea temporară a anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale având în vedere pandemia de Covid-19 și de abrogare a Deciziei (UE) 2020/1306 (JO L 230I, 30.6.2021, p. 1)

BCE/2021/31
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 23 iulie 2021 de abrogare a Recomandării BCE/2020/62 (JO C 303, 29.7.2021, p. 1)

BCE/2021/33
Decizia (UE) 2021/1437 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2017/934 privind delegarea deciziilor cu privire la caracterul semnificativ al entităților supravegheate (JO L 314, 6.9.2021, p. 1)

BCE/2021/34
Decizia (UE) 2021/1438 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2017/935 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind competența și onorabilitatea și privind evaluarea cerințelor de competență și onorabilitate (JO L 314, 6.9.2021, p. 3)

BCE/2021/35
Decizia (UE) 2021/1439 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2018/546 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind fondurile proprii (JO L 314, 6.9.2021, p. 8)

BCE/2021/36
Decizia (UE) 2021/1440 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2019/1376 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind procedura de „pașaport”, privind achiziția de participații calificate și privind retragerea autorizațiilor instituțiilor de credit (JO L 314, 6.9.2021, p. 14)

BCE/2021/37
Decizia (UE) 2021/1441 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 de modificare a Deciziei (UE) 2019/322 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind prerogativele de supraveghere acordate în temeiul dreptului național (JO L 314, 6.9.2021, p. 17)

BCE/2021/38
Decizia (UE) 2021/1442 a Băncii Centrale Europene din 3 august 2021 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind modele interne și prelungirea termenelor (JO L 314, 6.9.2021, p. 22)

BCE/2021/39
Decizia (UE) 2021/1396 a Băncii Centrale Europene din 13 august 2021 de modificare a Deciziei BCE/2014/29 privind transmiterea către Banca Centrală Europeană de date de supraveghere raportate autorităților naționale competente de către entitățile supravegheate în conformitate cu Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 și (UE) 2016/2070 ale Comisiei (JO L 300, 24.8.2021, p. 74)

BCE/2021/40
Decizia (UE) 2021/1443 a Băncii Centrale Europene din 26 august 2021 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru a adopta decizii delegate privind modelele interne și prelungirea termenelor (JO L 314, 6.9.2021, p. 30)

BCE/2021/42
Decizia (UE) 2021/1486 a Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021 de adoptare a unor norme interne privind restricționarea drepturilor persoanelor vizate în legătură cu atribuțiile Băncii Centrale Europene legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 328, 16.9.2021, p. 15)

Rectificare la Decizia (UE) 2021/1074 a Băncii Centrale Europene din 18 iunie 2021 privind excluderea temporară a anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale având în vedere pandemia de Covid-19 și de abrogare a Deciziei (UE) 2020/1306 (BCE/2021/27) (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 230 I din 30 iunie 2021) (JO L 234, 2.7.2021, p. 102)