Menu

Cuvânt înainte al președintei BCE, Christine Lagarde

Anul 2020 a fost marcat de pandemia de coronavirus (COVID-19) și de contracția economică accentuată survenită în urma acesteia. BCE, supravegherea bancară europeană și autoritățile guvernamentale naționale au colaborat pentru a oferi un răspuns coordonat la situația de criză, asigurând un sprijin de o amploare fără precedent, destinat menținerii pe linia de plutire, în această perioadă dificilă, a populației, a firmelor și a economiei în ansamblu.

Criza actuală a demonstrat avantajele unui cadru unic de reglementare la nivel european și ale unei singure autorități de supraveghere pentru uniunea bancară. Prin impunerea unui standard comun de supraveghere mai strict pentru întregul sistem bancar, Supravegherea bancară a BCE s-a asigurat că băncile sunt mai în măsură să facă față unor șocuri severe, precum cel actual. În acest context, mă bucur că, anul trecut, am putut ura bun venit Croației și Bulgariei în uniunea bancară. Aștept cu nerăbdare ca aceste țări să înceapă să valorifice avantajele pe care normele armonizate și, în ultimă instanță, moneda unică le pot avea pentru stabilitatea financiară, reziliență și creșterea economică.

Băncile europene au intrat în această criză cu rezerve de capital și de lichiditate solide, precum și cu o capacitate operațională robustă. Și, până în prezent, au dat dovadă de o reziliență excelentă. Au putut să facă față pierderilor, să mențină oferta de credite, în linii mari, stabilă și, prin aceasta, să prevină o creștere semnificativă a neîndeplinirii obligațiilor de plată de către companii și gospodăriile populației.

Cu toate acestea, odată ce măsurile de sprijin din diferite țări europene încep să expire, este probabil să își facă apariția mai multe vulnerabilități, pe măsură ce creșterea gradului de îndatorare a economiei devine evidentă. Drept consecință, băncile vor fi mai expuse la riscurile de credit, care, alături de posibilele ajustări pe piață, le pot afecta pozițiile de capital.

În același timp, această criză va exacerba problemele structurale care, în ultimii ani, au afectat eficiența sectorului bancar european. Profiturile băncilor europene au fost modeste pe o perioadă îndelungată și este probabil ca această evoluție să se mențină și în anul 2021, urmând să se înregistreze o creștere a pierderilor din activitatea de creditare. Alături de capacitatea excedentară existentă la ora actuală în sistemul bancar, aceasta le va impune băncilor să își consolideze în continuare guvernanța, să îmbunătățească eficiența costurilor și să își diversifice sursele de venituri pentru a susține mai bine redresarea economică.

Totodată, trebuie să privim în continuare către viitor. În anul 2020, am publicat Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, poziționându-ne astfel în prim-planul combaterii riscurilor asociate schimbărilor climatice la nivel global. Totodată, această pandemie a generat un impuls decisiv în direcția digitalizării. În acest context, menținerea avansului față de riscurile cibernetice și informatice va trebui să reprezinte o prioritate.

Nu în ultimul rând, trebuie să finalizăm uniunea bancară. Consolidarea abordărilor europene comune, acolo unde este posibil, s-a dovedit eficace în combaterea provocărilor anului 2020 și va deține un rol esențial în promovarea unei redresări sustenabile în următorii ani.


Interviu introductiv cu Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere

2020 a fost un an atipic. Care sunt principalele învățăminte pe care ni le-a oferit?

A fost un an extraordinar și plin de foarte multe provocări. Pe lângă faptul că ne-am confruntat cu un șoc economic fără precedent, generat de pandemie, ne-am văzut deodată nevoiți, la fel ca toți cetățenii Europei, să ne izolăm la domiciliu și să ne contactăm colegii numai prin mijloace virtuale. Mulți dintre noi am avut o rudă, un prieten sau un coleg care a contractat coronavirusul (COVID-19). Și, din nefericire, pe unii dintre colegi i-am pierdut în timpul acestei pandemii.

Însă, în pofida dificultăților, ne-am ridicat cu toții la înălțimea provocării. Am colaborat și am oferit un răspuns rapid, la nivel european, pe parcursul desfășurării crizei. La data de 12 martie 2020, am anunțat primele noastre decizii, la doar trei zile după instituirea primei carantine la nivel național în Europa.

Am fost impresionat de motivația comună care ne-a inspirat în activitatea noastră. Aceasta s-a manifestat la toate nivelurile: în cadrul Consiliului de supraveghere, la nivelul departamentelor, în colaborarea cu autoritățile naționale competente, în cadrul echipelor comune de supraveghere (ECS) și la un nivel mai general. Acest an dificil ne-a reamintit cât de important este rolul nostru și în ce măsură îndeplinirea acestui rol înseamnă să ne aducem contribuția împreună pentru binele public, în vederea protejării stabilității financiare în perioade de incertitudini sporite și de anxietate semnificativă.

În ce mod a contribuit supravegherea bancară europeană la răspunsul global la pandemie?

Obiectivul nostru imediat a fost să ne asigurăm că băncile puteau continua să ofere sprijin financiar gospodăriilor populației, întreprinderilor mici și companiilor viabile, pentru a evita efectele devastatoare de runda a doua ale unei crize a creditelor. Aceasta ne-a obligat să ne redefinim destul de rapid prioritățile în materie de supraveghere: am oferit băncilor asistență operațională și de capital temporară, pentru a le asigura un oarecare spațiu de manevră, astfel încât să poată acorda în continuare împrumuturi gospodăriilor populației, întreprinderilor mici și companiilor și să absoarbă pierderile generate de una dintre cele mai puternice recesiuni înregistrate vreodată.

Aceste măsuri de asistență au fost percepute ca o dorință de a fi mai puțin severi. Sunteți de acord cu această perspectivă?

Măsurile de asistență nu contrazic în niciun caz mandatul nostru de a asigura o supraveghere bancară strictă, de înaltă calitate. După criza din anii 2008-2009, ne-am străduit să asigurăm că băncile acumulează în perioadele favorabile rezerve de capital și de lichiditate, care să poată fi apoi utilizate în perioadele mai puțin favorabile, precum cea reprezentată de criza COVID-19. Prin urmare, acțiunile noastre s-a înscris în litera și spiritul reformelor financiare puse în aplicare după marea criză financiară.

În plus, am continuat să aplicăm în permanență un proces de supraveghere atent, solicitându-le băncilor să măsoare și să gestioneze adecvat riscurile și examinând în mod continuu corectitudinea evaluărilor lor, cu scopul de a asigura un nivel de prudență proporțional cu incertitudinile sporite generate de pandemie.

Unde intervine SREP pragmatic?

În calitate de autoritate de supraveghere, trebuie să avem o abordare agilă. Trebuie să ne adaptăm la situație și să ne ajustăm acțiunile pentru a fi mai eficace. Deși continuăm să respectăm ghidurile Autorității bancare europene, am decis ca procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) din 2020 să se concentreze asupra modului în care băncile au făcut față dificultăților și riscurilor generate de criză la adresa capitalului și a lichidității. În același timp, am menținut stabile cerințele de capital din Pilonul 2 (Pillar 2 requirements – P2R) și orientarea din Pilonul 2 (Pillar 2 guidance – P2G) și am decis să nu actualizăm scorurile SREP, cu excepția cazului în care modificările erau justificate de situații excepționale care afectau bănci individuale. În general, le-am comunicat băncilor preocupările noastre în materie de supraveghere prin recomandări calitative și am adoptat o abordare țintită în privința colectării de informații pentru procesele de evaluare a adecvării capitalului intern și a lichidității. Dacă am fi desfășurat SREP la fel ca în anii anteriori, folosind informații care ar fi fost depășite și retrospective, nu ne-am fi îndeplinit obiectivul de supraveghere în circumstanțele extraordinare create de pandemia de COVID-19.

În ce mod a afectat criza generată de COVID-19 băncile europene?

Băncile au intrat în criza cauzată de pandemie într-o formă mult mai bună decât la începutul crizei precedente. Pe măsură ce criza s-a generalizat, unele bănci au fost copleșite de nivelurile foarte ridicate ale cererilor de creditare, în special după introducerea programelor de ajutor de stat pentru împrumuturile garantate de stat și a moratoriilor aplicate rambursărilor. Însă aceste bănci au reușit să se adapteze rapid și au contribuit la asigurarea unui flux de creditare fără sincope a firmelor și a gospodăriilor populației. Împrumuturile acordate firmelor și gospodăriilor populației au continuat să înregistreze o creștere în 2020, deși au consemnat o încetinire în trimestrul al treilea. Comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în timpul marii crize financiare, băncile au raportat o înăsprire mult mai moderată a standardelor de creditare după primul val al pandemiei.

În trimestrul II 2020, am analizat posibilele vulnerabilități ale sectorului nostru bancar, în diferite scenarii. Am constatat că, într-un scenariu central care implică o recesiune foarte puternică, în care PIB al zonei euro ar scădea cu 8,7% în 2020, urmată de o redresare destul de robustă în perioada 2021-2022, sectorul bancar ar putea face față efectelor șocului asupra capitalului și a calității activelor sale.

Care a fost cel mai presant risc pentru bănci în perioada pandemiei?

Criza generată de COVID-19 a accentuat riscul acumulării în continuare de credite neperformante ca urmare a deteriorării calității activelor din bilanțurile băncilor. La începutul anului 2020 – așadar, înainte de criza COVID-19 –, nivelul agregat ridicat al creditelor neperformante din zona euro fusese deja identificat ca un motiv de preocupare din perspectiva supravegherii, la acesta adăugându-se acum un risc suplimentar de manifestare a unor efecte grave de deteriorare abruptă odată ce măsurile de sprijin public încep să expire.

În ce mod Supravegherea bancară a BCE intenționează să abordeze acest risc?

La începutul crizei, am semnalat băncilor că vom da dovadă de flexibilitate în mai multe domenii la implementarea liniilor directoare ale BCE privind creditele neperformante, pentru a le ajuta să facă față impactului declinului economic. De asemenea, le-am oferit băncilor cu niveluri ridicate ale creditelor neperformante mai mult timp, până în luna martie 2021, pentru a-și prezenta strategiile de reducere a volumului creditelor neperformante.

Totodată, am încercat să ne formăm o imagine mai clară asupra calității activelor băncilor și să ne asigurăm că acestea abordează în mod proactiv creditele neperformante emergente. Băncile trebuie să dispună de strategii severe de monitorizare și gestionare a deteriorării împrumuturilor, astfel încât să poată identifica din timp riscurile și să gestioneze activ expunerile la clienți aflați în dificultate. Vom continua să urmărim îndeaproape gradul de eficacitate a băncilor în implementarea unor astfel de strategii în perioada crizei și să colaborăm cu băncile pentru a identifica modalități de combatere rapidă a activelor bancare neperformante.

Ce alte riscuri bancare și-au făcut apariția în perioada crizei?

În momentul declanșării crizei, sectorul bancar european era deja afectat de o ineficiență structurală. Supravegherea bancară europeană identificase deja ca priorități de prim rang ce trebuiau soluționate profitabilitatea scăzută, eficiența redusă a costurilor și preocupările legate de sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor. Criza a evidențiat și mai mult aceste deficiențe, precum și nevoia urgentă de a le remedia.

Ați afirmat anul trecut că una dintre modalitățile de soluționare a profitabilității scăzute este consolidarea. S-au înregistrat progrese în această privință?

Da, s-au înregistrat. Consider că BCE și băncile au avansat în direcția corespunzătoare.

În anul 2020, am lansat o consultare publică cu privire la Ghidul referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar. Ghidul final, care va fi publicat la începutul anului 2021, clarifică abordarea noastră și confirmă că sprijinim combinațiile de activități bine elaborate și bine executate.

Totodată, observăm un trend încurajator în direcția consolidării la nivelul băncilor. Intesa Sanpaolo și UBI Banca, CaixaBank și Bankia, precum și Unicaja Banco și Liberbank au avut o abordare proactivă în această privință, fapt care a suscitat dezbateri noi în cadrul consiliilor de administrație ale altor bănci. Combinațiile de activități bine planificate nu numai că ajută băncile să devină mai eficiente din perspectiva costurilor, să investească mai mult în transformarea digitală și, în cele din urmă, să își sporească profitabilitatea, ci contribuie și la eliminarea capacității excedentare din sectorul bancar, generată în perioada premergătoare marii crize financiare.

În ce mod abordează Supravegherea bancară a BCE riscurile asociate schimbărilor climatice?

Băncile ar trebui să adopte o abordare strategică, anticipativă și cuprinzătoare în privința analizării riscurilor asociate schimbărilor climatice. Autoritățile de supraveghere europene se vor concentra asupra gradului de aliniere a băncilor la așteptările stabilite în Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, care a fost publicat în noiembrie 2020 în urma unei consultări publice. În anul 2021, le vom solicita băncilor să efectueze o autoevaluare din perspectiva așteptărilor în materie de supraveghere stabilite în ghid și să elaboreze planuri de acțiune pe această bază. Vom utiliza apoi autoevaluările și planurile băncilor ca referință și le vom pune în discuție în cadrul dialogului în materie de supraveghere. În 2022, vom realiza o evaluare completă în materie de supraveghere a practicilor băncilor și vom adopta măsuri concrete de monitorizare, acolo unde este cazul.

Noul vicepreședinte al Consiliului de supraveghere, Frank Elderson, deține funcția de președinte al Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar și pe cea de copreședinte al Grupului operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară. Dl Elderson intenționează să valorifice sinergiile dintre aceste funcții și activitatea BCE.

În luna iulie 2020, BCE a adoptat deciziile de stabilire a unei cooperări strânse cu băncile centrale ale Bulgariei și Croației. Ce înseamnă acest lucru pentru supraveghere bancară europeană?

Pentru prima dată, două state membre din afara zonei euro s-au alăturat Mecanismului unic de supraveghere. Acesta este un moment de referință pentru Bulgaria și Croația, deoarece deschide calea către introducerea monedei euro în aceste țări.

Pentru noi, aceasta înseamnă că, din luna octombrie 2020, după încheierea evaluărilor cuprinzătoare relevante, BCE a început să supravegheze direct cinci bănci din Bulgaria și opt bănci din Croația. Supraveghetorii din Bulgaria și Croația au devenit membri ai ECS relevante, iar reprezentanții băncilor centrale din aceste țări au devenit membri ai Consiliului de supraveghere, având aceleași drepturi și obligații precum toți ceilalți membri, inclusiv drepturi de vot. Suntem bucuroși să le urăm bun venit în familie!

În anul 2020, BCE a contribuit la dezbaterile referitoare la politicile privind cadrul de gestionare a crizelor la nivel european. Care au fost principalele aspecte pe care le-ați abordat?

Am evidențiat unele dintre problemele relevate de experiența noastră practică. Un exemplu îl constituie suprapunerea măsurilor de supraveghere și a celor de intervenție timpurie. Aceasta a creat confuzii, măsurile de intervenție timpurie fiind rareori activate. Ar trebui să se facă o diferențiere legislativă clară între cele două seturi de instrumente, iar competențele de intervenție timpurie ale BCE ar trebui să fie incluse într-un regulament al UE, care să preîntâmpine diferențierile nejustificate ce apar în momentul în care normele sunt transpuse în legislația națională. Am ridicat totodată problema băncilor declarate ca fiind „în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate”, dar care, în conformitate cu dreptul național, nu întrunesc criteriile pentru declanșarea procedurilor de lichidare și de retragere a autorizației și, astfel, rămân într-o situație relativ incertă.

La modul mai general, am invocat necesitatea adoptării unor măsuri mai îndrăznețe pentru a finaliza uniunea bancară, îndeosebi prin instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor (European deposit insurance scheme – EDIS) și prin acordarea unor prerogative administrative mai largi Comitetului unic de rezoluție în privința lichidărilor bancare. Abordarea adoptată de Autoritatea federală de garantare a depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation) din SUA poate reprezenta un model util în această situație. Între timp, totuși, continuarea armonizării la nivel național și coordonarea mai centralizată la nivel european (asigurată, de exemplu, de Comitetul unic de rezoluție) ar reprezenta deja un pas în direcția corespunzătoare.

Totodată, în postarea noastră comună de pe blog, Edouard Fernandez-Bollo și cu mine am propus o abordare mai eficientă în privința gestionării dificultăților la nivelul băncilor transfrontaliere. Dacă filialele și societățile-mamă ale grupurilor bancare ar putea încheia un acord formal prin care să își furnizeze reciproc sprijin sub formă de lichiditate, măsură care ar fi asociată planurilor lor de redresare la nivel de grup, aceasta ar contribui la identificarea modului în care entitățile din cadrul grupurilor s-ar putea sprijini între ele atunci când apar dificultăți, luând în considerare nevoile și restricțiile la nivel local. De asemenea, ar putea crea condițiile propice pentru stabilirea factorilor declanșatori adecvați pentru furnizarea sprijinului convenit prin contract într-o etapă timpurie. Aceasta ar putea contribui și la o gestionare mai integrată a lichidității în perioadele favorabile.

Consolidarea caracterului transparent și previzibil al supravegherii bancare europene a fost unul dintre obiectivele dvs. principale încă de la preluarea mandatului. Ce evoluții s-au înregistrat în această privință?

Ei bine, sunt de părere că am înregistrat rezultate în materie de supraveghere și că politicile noastre sunt mai transparente.

Rezultatele transparente în materie de supraveghere sunt benefice pentru piețe. Am primit un feedback pozitiv când am publicat pentru prima dată, în luna ianuarie 2020, cerințele de capital din Pilonul 2 specifice băncilor. Cerințele individuale oferă informații concrete și cuprinzătoare cu privire la perspectiva autorității de supraveghere asupra unei bănci, în ceea ce privește gradul general de risc, ceea ce îi poate ajuta pe investitori să adopte decizii mai avizate. Totodată, băncile își pot evalua astfel mai bine poziția în raport cu instituțiile similare. Am continuat această practică și în luna ianuarie a acestui an.

Transparența în privința politicilor noastre are un impact favorabil asupra eficacității și, implicit, asupra reputației noastre. Băncile supravegheate trebuie să înțeleagă ce anume stă la baza deciziilor noastre și ar trebui să avem o abordare consecventă, astfel încât acestea să își poată defini așteptări fiabile. Consider că, prin intermediul comunicărilor scrise și orale pe care le-am avut cu băncile, precum și al comunicării noastre cu publicul, am reușit să atingem un nivel satisfăcător de transparență în privința măsurilor de sprijin adoptate în contextul pandemiei de COVID-19. Acest nivel de transparență ar trebui să devină noua noastră normalitate.

Către finele anului 2020, structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE a fost modificată. Care a fost motivul acestei schimbări?

După șase ani, sosise momentul ca Supravegherea bancară a BCE să evolueze de la faza incipientă către o organizație mai matură, cu o supraveghere care să se concentreze într-o mai mare măsură asupra riscului și un nivel sporit de colaborare între diferitele echipe.

Pentru atingerea acestui obiectiv, am structurat direcțiile generale responsabile de supravegherea specifică băncilor în concordanță cu modelele de afaceri ale băncilor supravegheate. Am introdus o nouă direcție pentru strategie și riscuri în materie de supraveghere, responsabilă de planificarea strategică, de înaintarea de propuneri privind prioritățile în materie de supraveghere și de asigurarea unui tratament consecvent al tuturor băncilor. Am creat o direcție generală specifică pentru funcțiile de supraveghere la fața locului și am încredințat Direcției generale supraveghere orizontală următoarele atribuții: consolidarea expertizei în materie de risc a ECS, derularea evaluărilor comparative, elaborarea de politici și întreținerea metodologiilor. O direcție generală separată, responsabilă de guvernanță și operațiuni la nivelul MUS, sprijină luarea deciziilor și inovația în materie de supraveghere și gestionează procedurile de autorizare. Reorganizarea a fost motivată de dorința de a ne simplifica procesele și de a încorpora inovații tehnologice în procesul de supraveghere la nivelul diferitelor departamente.

Sunt foarte mândru de faptul că am putut să elaborăm și să implementăm aceste transformări în urma unor dezbateri interne și a luării în considerare a opiniilor exprimate de membrii personalului. Circa 60 de supraveghetori au acționat ca vectori ai schimbării și, împreună cu conducerea de nivel superior, și-au ajutat colegii să se adapteze la schimbări, având o contribuție majoră la reușita acestei reorganizări.


1 Supravegherea bancară în anul 2020

1.1 Băncile supravegheate în anul 2020: rezultate și riscuri principale

1.1.1 Reziliența sectorului bancar din zona euro

Instituțiile semnificative au intrat în criza provocată de pandemia de COVID-19 cu poziții de capital mai puternice, comparativ cu ultima criză financiară

Băncile din zona euro au intrat în criza generată de coronavirus (COVID-19) cu poziții de capital mai puternice, comparativ cu cele pe care le dețineau la momentul marii crize financiare. Rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) la sfârșitul anului 2019 s-a situat la 14,9% (Graficul 1) și s-a menținut, în linii mari, stabilă pe parcursul anului 2020, consemnând un nivel de 15,2% în trimestrul III 2020. Această evoluție a fost parțial rezultatul măsurilor extraordinare de supraveghere, de reglementare și de sprijin fiscal, adoptate ca răspuns la criză. De asemenea, băncilor li s-a recomandat temporar să nu distribuie dividende sau să răscumpere acțiuni până la 1 ianuarie 2021, precum și să dea dovadă de prudență extremă în ceea ce privește dividendele, răscumpărarea acțiunilor și remunerația variabilă până la 30 septembrie 2021.[1]

Graficul 1

Rata fondurilor proprii a instituțiilor semnificative (definiție tranzitorie)

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Sursa: BCE.

Indicatorul agregat al efectului de levier s-a dovedit, de asemenea, solid pe parcursul pandemiei, situându-se la 5,6% în trimestrul III 2020, comparativ cu 5,7% la sfârșitul anului 2019. Totuși, riscurile la adresa adecvării capitalului se pot materializa în bilanțurile băncilor doar mai târziu și ar putea fi amplificate de efectele de deteriorare abruptă care rezultă din expirarea măsurilor de sprijin introduse în 2020, cum ar fi moratoriile, schemele de suspendare temporară a contractului individual de muncă, garanțiile guvernamentale și alte dispoziții tranzitorii de reglementare.[2]

Graficul 2

Indicatorul efectului de levier al instituțiilor semnificative

Sursa: BCE.

Băncile din zona euro au început anul cu rezerve de lichiditate confortabile. Totuși, în luna martie, presiunile puternice exercitate de șocul indus de pandemia de COVID-19 au început să se materializeze.

Băncile din zona euro au început anul cu rezerve de lichiditate mai ample comparativ cu cele deținute la începutul marii crize financiare, ca urmare a reformelor Basel III. Totuși, în cursul lunii martie 2020, presiunile puternice exercitate de șocul indus de pandemia de COVID-19 au început să se materializeze. În ceea ce privește cererea, clienții corporativi din sectoarele afectate de criză au solicitat sprijin financiar semnificativ din partea sectorului bancar, apelând la liniile de credit angajate existente. În plus, intensificările semnificative ale volatilității pe majoritatea piețelor financiare au generat apeluri în marjă din partea contrapărților centrale, în timp ce fondurile de piață monetară s-au confruntat cu ieșiri fără precedent și au solicitat unor bănci active pe plan internațional să își răscumpere efectele de comerț restante.

În ceea ce privește oferta, lichiditatea băncilor a fost, de asemenea, limitată. Principalele piețe de finanțare au rămas fără lichiditate în luna martie, împiedicând băncile să emită efecte de comerț pe segmentul negarantat al pieței, indiferent de scadență, în timp ce acestea au putut să strângă fonduri pe segmentul garantat (repo) numai pentru scadențe foarte scurte. În acest context, piețele offshore de finanțare în dolari SUA au devenit deosebit de costisitoare atunci când au fost disponibile, ceea ce a exacerbat și mai mult dependența băncilor de rezervele interne de lichiditate și de creditele suplimentare acordate de BCE.

Ca parte a răspunsului său la criza generată de pandemia de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE a permis, de asemenea, băncilor să își utilizeze rezervele de lichiditate reglementate, funcționând temporar sub nivelul cerinței privind indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (liquidity coverage ratio – LCR).[3] În paralel, o orientare foarte acomodativă a politicii monetare, inclusiv o relaxare a normelor de eligibilitate a garanțiilor, a asigurat accesul pe scară largă la finanțarea acordată de banca centrală băncilor aflate sub supravegherea bancară europeană. Volumul mediu al creditelor în curs acordate de Eurosistem a crescut de la 659 de miliarde EUR în trimestrul IV 2019 la 1 605 miliarde EUR în trimestrul III 2020 (Graficul 3).

Graficul 3

Evoluția volumului de credite în curs acordate de Eurosistem

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Ca urmare a răspunsului solid și concertat din partea politicilor, tensiunile pe piață s-au redus treptat în al doilea trimestru al anului. Începând cu luna aprilie 2020, condițiile de finanțare a băncilor au început să se îmbunătățească. Unele bănci au fost din nou în măsură să emită instrumente negarantate, inclusiv pe segmentul subordonat al pieței, deși la randamente mai ridicate în raport cu nivelurile consemnate în perioada pre-criză; în același timp, o creștere a depozitelor clienților, generată, în mare parte, de economiile în scop preventiv ale populației, a asigurat rezerve suplimentare de lichiditate la nivel general. Pe ansamblu, instituțiile semnificative și-au majorat rezervele de lichiditate, după cum a arătat indicatorul mediu de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) situat la 170,94% în trimestrul III 2020, în creștere de la nivelul de 145,91% înregistrat în trimestrul IV 2019.

Graficul 4

Evoluția rezervei de lichiditate și a ieșirilor nete de lichiditate și a LCR

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Sursa: BCE.

Prăbușirea prețurilor acțiunilor în luna martie a avut un impact negativ asupra pozițiilor băncilor expuse riscului de piață

Declanșarea pandemiei de COVID-19 în Europa și în Statele Unite a condus la o prăbușire a prețurilor acțiunilor, la o creștere a volatilității și la o majorare generalizată a marjelor de credit ale obligațiunilor suverane și ale celor corporative pe parcursul întregii luni martie. Această evoluție a avut un impact negativ nu numai asupra bilanțurilor băncilor, ci și asupra cerințelor lor de capital pentru riscul de piață bazat pe modele interne și ajustările evaluărilor lor cu caracter prudențial (în special pentru incertitudinea prețului de piață și riscul de model), care sunt corelate cu volatilitatea recentă. Ca răspuns la șoc, s-au adoptat măsuri de sprijin în materie de supraveghere pentru a limita efectele prociclice ale crizei asupra cerințelor de capital pentru riscul de piață și ajustările evaluărilor (de exemplu, excluderea anumitor cazuri de depășire în cadrul testării ex post a modelelor interne, creșterea beneficiilor din diversificare în cazul ajustărilor evaluărilor cu caracter prudențial). Un sprijin suplimentar a venit odată cu îmbunătățirea condițiilor pe piață în trimestrele al doilea și al treilea.

Graficul 5

Evoluția activelor ponderate în funcție de risc și a ajustărilor evaluărilor cu caracter prudențial pentru riscul de piață

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

În ansamblu, măsurile privind capitalul și lichiditatea introduse, alături de măsurile extraordinare de sprijin public adoptate de autorități în fazele incipiente ale pandemiei de COVID-19, au permis băncilor să echilibreze evoluția riscului de credit și să continue să ofere finanțare economiei reale. Creditele și avansurile acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare au rămas, în linii mari, stabile de la declanșarea pandemiei de COVID-19 (-1,3% pentru societățile nefinanciare și +0,8% pentru gospodării în perioada martie-septembrie 2020). Garanțiile publice au fost deosebit de relevante pentru furnizarea de finanțare către societățile nefinanciare (260 de miliarde EUR în septembrie 2020).

Măsurile extraordinare introduse pentru a relaxa condițiile de finanțare și a sprijini gospodăriile, întreprinderile mici și corporațiile au contribuit, de asemenea, la menținerea volumului global de credite neperformante din bilanțurile băncilor la niveluri, în linii mari, stabile pe parcursul întregului an. Cu toate acestea, se estimează o creștere a volumului de credite neperformante în viitor, pe fondul expirării măsurilor de sprijin. În acest context, Supravegherea bancară a BCE a subliniat, în comunicările sale din iulie și decembrie[4], că este esențial ca băncile să ofere în timp util soluții adecvate debitorilor viabili aflați în dificultate și, astfel, să contribuie la limitarea acumulării de active problematice în cadrul băncilor și la reducerea la minimum a efectelor de deteriorare abruptă acolo unde este posibil. În acest scop, băncile ar trebui să se asigure că riscul este evaluat, clasificat și măsurat în mod adecvat în bilanțurile lor. Acestea ar trebui să dispună de practici eficiente de gestionare a riscurilor pentru a identifica, a evalua și a pune în aplicare soluții care să poată sprijini în cel mai bun mod acești debitori, protejând totodată băncile împotriva oricăror efecte negative ale riscului de credit. În același timp, băncile ar trebui să gestioneze în continuare cu eficacitate stocul de credite neperformante care exista deja înainte de declanșarea pandemiei.

Graficul 6

Evoluția creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative (totalul creditelor)

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Sursa: BCE.

Graficul 7

Împrumuturi care fac obiectul măsurilor de sprijin ca pondere în totalul împrumuturilor

Sursa: BCE.

Riscurile operaționale s-au intensificat de la declanșarea pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, în 2020 băncile supravegheate nu au raportat incidente operaționale sau informatice majore.

Riscurile operaționale s-au intensificat de la declanșarea pandemiei de COVID-19, reflectând modificările modelelor de operare ale băncilor și complexitatea suplimentară generată de punerea în aplicare a programelor de sprijin guvernamentale. Totuși, în 2020, băncile supravegheate nu au raportat incidente operaționale sau informatice majore. Deși a existat o creștere a numărului de tentative de atac cibernetic, în special atacuri DDoS (Distributed Denial of Service) și atacuri de phishing asupra clienților bancari facilitate de pandemie, aceasta a avut un impact foarte limitat asupra disponibilității sistemelor TIC și a cuantumului pierderilor cauzate de aceste atacuri.[5] În fazele incipiente ale pandemiei, instituțiile semnificative și-au activat planurile de continuitate a activității, procentul angajaților care au lucrat de la distanță crescând considerabil (Graficul 8). În timpul verii, băncile au început să se orienteze către mecanisme de guvernanță definite de o „nouă normalitate”, inclusiv către o revenire treptată la birou; recrudescența ratelor de infectare, care a început în toamnă, a inversat însă această tendință, multe bănci optând din nou pentru munca la distanță ca soluție preferată sau obligatorie.

Graficul 8

Munca la distanță în cadrul instituțiilor semnificative

(forța de muncă care a lucrat de la distanță – %)

Sursa: BCE.
Notă: A fost utilizat un eșantion consecvent de instituții semnificative care au raportat toate punctele de date în perioada analizată.

În 2020, Supravegherea bancară a BCE a efectuat o analiză a vulnerabilităților (AV) în cazul a 86 de instituții semnificative pentru a estima impactul pe care criza generată de pandemia de COVID-19 îl poate avea asupra sectorului bancar din zona euro. Rezultatele agregate au fost publicate la 28 iulie 2020.[6] În același mod, pentru sectorul instituțiilor mai puțin semnificative s-a efectuat o evaluare a vulnerabilităților asociate riscului de credit și riscului de lichiditate, care ar putea fi determinate de o înrăutățire a situației economice.[7]

Rezultatele acestui exercițiu au arătat că sectorul bancar din zona euro poate, în linii mari, să facă față stresului provocat de pandemie. Cu toate acestea, există încă incertitudini semnificative cu privire la măsura în care se va deteriora calitatea activelor odată cu ridicarea măsurilor de moratoriu, îndeosebi în sectoarele economice cele mai afectate. Aceste incertitudini cu privire la traiectoria calității activelor se reflectă în diferitele politici de provizionare adoptate de bănci și rămân un motiv de preocupare din perspectiva supravegherii.

AV a testat două scenarii legate de pandemie, care au inclus, în mare măsură, impactul măsurilor de asistență monetară, în materie de supraveghere și fiscală adoptate ca răspuns la criza generată de pandemia de COVID-19. În scenariul central – cel mai probabil să se materializeze, potrivit experților Eurosistemului –, rata medie a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a instituțiilor semnificative a scăzut de la 14,5% la 12,6%, confirmând că băncile aflate sub supraveghere bancară europeană sunt, în prezent, capitalizate suficient pentru a face față unei recesiuni profunde de scurtă durată. Rezervele de capital existente ar permite, în general, sectorului să reziste și la impactul scenariului sever, care a presupus o recesiune mai profundă și o redresare economică mai lentă, reducând rata medie a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncilor de la 14,5% la 8,8%. Totuși, în acest scenariu, unele bănci ar trebui să ia măsuri pentru a îndeplini în continuare cerințele minime de capital.

Rezultatele celor două scenarii au confirmat faptul că băncile din zona euro au intrat în criza generată de pandemia de COVID-19 cu niveluri de capital semnificativ mai ridicate și o reziliență mult sporită pentru a face față unor tensiuni financiare neașteptate, comparativ cu situația acestora la momentul marii crize financiare. Rezultatele AV au fost integrate în procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) într-un mod calitativ, pentru a ajuta autoritățile de supraveghere să testeze proiecțiile privind capitalul elaborate de bănci, să încurajeze consecvența în evaluarea riscurilor și să promoveze politici de provizionare prudente.[8]

Graficul 9

Proiecții privind rata tranzitorie a fondurilor proprii de nivel 1 de bază în 2022 în cadrul scenariilor

(%)

Sursa: COVID-19 Vulnerability Analysis Results Overview.

1.1.2 Rezultatele generale ale băncilor din zona euro

Pandemia a avut un impact negativ asupra profitabilității instituțiilor semnificative în 2020, în principal ca urmare a creșterii considerabile a deprecierilor și a provizioanelor

În 2020, profitabilitatea instituțiilor semnificative din zona euro a scăzut substanțial ca urmare a pandemiei de COVID-19, rentabilitatea financiară anualizată agregată fiind inferioară costului capitalului propriu declarat de bănci și diminuându-se la 2,1% în primele trei trimestre ale anului 2020[9], față de 5,2% la sfârșitul anului 2019 (Graficul 10). Reducerea profitabilității s-a reflectat, de asemenea, în diminuarea în continuare a raporturilor preț/valoare contabilă ale băncilor, care au atins o nouă valoare mediană scăzută de 0,3 în aprilie 2020, fiind astfel dificil pentru instituțiile semnificative să apeleze la piețele de capital fără a dilua în mod semnificativ participațiile acționarilor existenți.

Graficul 10

Rentabilitatea financiară agregată a instituțiilor semnificative, pe surse de venituri/cheltuieli

(% din capitalul propriu)

Sursa: Statistici în materie supraveghere elaborate de MUS, pentru eșantionul neechilibrat al tuturor instituțiilor semnificative.

Creșterea deprecierilor cauzate de pierderile din credite ca urmare a deteriorării mediului macroeconomic a fost principalul factor determinant al scăderii profitabilității. Aceasta nu a fost însoțită de o creștere a creditelor neperformante, ci a reflectat doar riscul sporit de credit al multor expuneri. O depreciere conjuncturală semnificativă a fondului comercial și a activelor din impozite amânate în anumite instituții semnificative a accentuat reducerea profitabilității agregate.

Graficul 11

Raporturile costuri/venituri și componentele indexate ale instituțiilor semnificative

(%)

Sursa: Statistici în materie supraveghere elaborate de MUS, pentru eșantionul neechilibrat al tuturor instituțiilor semnificative.

În 2020, raportul costuri/venituri agregat al băncilor a rămas nemodificat față de nivelul ridicat din anii precedenți (Graficul 11). Scăderile pe partea de venituri au fost parțial compensate de reducerile costurilor, astfel încât veniturile din exploatare înainte de depreciere, provizioane și impozite au rămas mai degrabă stabile. Într-o notă pozitivă, criza a permis băncilor să accelereze ritmul digitalizării, ceea ce ar putea conduce la structuri mai eficiente ale costurilor pe termen mediu.

Pentru a menține continuitatea operațională și competitivitatea în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, instituțiile semnificative și-au extins sfera de comunicare digitală cu clienții, precum și gama de servicii, incluzând servicii de consiliere online și mai multe plăți fără contact. Acest impuls în direcția digitalizării, care a vizat să răspundă cererii clienților, a facilitat reducerea costurilor. Reducerile costurilor au fost, de asemenea, rezultatul închiderii sucursalelor, al diminuării cheltuielilor de deplasare și al altor factori temporari. În pofida creșterii creditării și a nivelurilor minime istorice ale ratelor de finanțare oferite de recentele operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung, veniturile nete din dobânzi ale instituțiilor semnificative au continuat să scadă în 2020. Veniturile nete din taxe și comisioane s-au diminuat, de asemenea, la nivelul majorității activităților generatoare de taxe.

Profitabilitatea instituțiilor mai puțin semnificative în 2020 a fost, de asemenea, afectată de creșterea nivelului deprecierilor

La fel ca în cazul instituțiilor semnificative, profitabilitatea instituțiilor mai puțin semnificative s-a redus în anul 2020, în principal pe seama creșterii deprecierilor și a provizioanelor ca urmare a deteriorării condițiilor macroeconomice. Rentabilitatea financiară medie a instituțiilor mai puțin semnificative în iunie 2020 a fost de 3,5%, în scădere de la 5,1% la sfârșitul anului 2019. Veniturile din dobânzi, care reprezintă cea mai mare componentă a veniturilor pentru instituțiile mai puțin semnificative, au rămas relativ stabile în prima jumătate a anului 2020 în raport cu anul precedent (Graficul 12). Cu toate acestea, veniturile nete din dobânzi au consemnat numai o scădere ușoară, ca urmare a majorării cheltuielilor cu dobânzile. Nu în ultimul rând, costul riscului pentru instituțiile mai puțin semnificative, măsurat ca raportul dintre deprecierile financiare și profiturile realizate înainte de provizionare, a înregistrat o creștere pronunțată de la 12,4% la sfârșitul anului 2019 la 22,4% în iunie 2020.

Graficul 12

Evoluția veniturilor din dobânzi, a cheltuielilor cu dobânzile și a veniturilor nete din dobânzi ale instituțiilor mai puțin semnificative

(miliarde EUR)

Sursa: Statistici ale BCE privind supravegherea bancară.
Notă: Graficul se bazează pe un eșantion variabil de instituții mai puțin semnificative. Datele pentru trimestrul II 2020 sunt anualizate cu ajutorul unei metode de calcul utilizând datele din ultimele patru trimestre.

În ceea ce privește costurile, instituțiile mai puțin semnificative și-au continuat eforturile de reducere a cheltuielilor totale, în principal prin reducerea la minimum a cheltuielilor administrative (Graficul 13). Raportul costuri/venituri al instituțiilor mai puțin semnificative la sfârșitul lunii iunie 2020 a fost de 72%, ușor mai ridicat decât la sfârșitul anului 2019 (70%). Rata brută a creditelor neperformante pentru sectorul instituțiilor mai puțin semnificative s-a majorat ușor, la 2,1%, începând cu trimestrul II 2020, în creștere cu 20 puncte de bază față de nivelul înregistrat în decembrie 2019.

Graficul 13

Prezentare generală a costurilor instituțiilor mai puțin semnificative

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: %)

Sursa: Statistici ale BCE privind supravegherea bancară.
Notă: Graficul se bazează pe un eșantion variabil de instituții mai puțin semnificative. Datele pentru trimestrul II 2020 sunt anualizate cu ajutorul unei metode de calcul utilizând datele din ultimele patru trimestre.

1.1.3 Principalele riscuri din sectorul bancar

În strânsă cooperare cu autoritățile naționale competente (ANC), Supravegherea bancară a BCE identifică în fiecare an principalele riscuri la adresa băncilor pe termen scurt și mediu (pe un orizont de doi până la trei ani). Exercițiul din 2019 a identificat inițial următorii factori determinanți principali ai riscurilor pentru anul 2020 și perioada ulterioară: (i) sustenabilitatea modelelor de afaceri, (ii) criminalitatea cibernetică și deficiențele sistemelor informatice și (iii) reapariția dificultăților economice, politice și legate de sustenabilitatea datoriei în zona euro. Printre alți factori determinanți ai riscurilor identificați s-au numărat riscul de execuție asociat strategiilor băncilor privind creditele neperformante, cazurile de abatere, spălarea de bani și finanțarea terorismului, Brexit și schimbările climatice.

Deficiențele structurale la nivelul profitabilității băncilor au fost agravate de declinul asociat pandemiei în 2020

Având în vedere pandemia de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE a trebuit să își redirecționeze atenția, în cadrul procesului de supraveghere, asupra dificultăților mai presante generate de criză și să adopte măsuri ad-hoc pentru a consolida capacitatea băncilor de a opera într-un mediu nou.[10] Dar, dincolo de povara imediată generată de perspectivele economice deosebit de incerte, criza generată de pandemia de COVID-19 a exacerbat, în cele din urmă, riscurile care fuseseră deja identificate ca fiind cele mai importante pentru sectorul bancar din zona euro chiar înainte de declanșarea pandemiei.

Profitabilitatea scăzută a băncilor din zona euro și sustenabilitatea modelelor lor de afaceri au constituit, de asemenea, o preocupare în materie de supraveghere în ultimii ani, în principal din cauza structurilor rigide de cost ale multor instituții semnificative și a dificultăților generale legate de generarea unor marje de profit adecvate în contextul mediului caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor pe o perioadă prelungită și al capacității excedentare din sectorul bancar european. Declinul economic cauzat de pandemia de COVID-19 a exercitat presiuni suplimentare asupra profitabilității băncilor, ca urmare a unei creșteri a deprecierilor și a provizioanelor, devenind astfel și mai urgent ca acestea să abordeze deficiențele structurale și să accelereze procesul de adaptare a modelelor lor de afaceri la exigențele viitorului.

Deteriorarea calității activelor în bilanțurile băncilor constituie un motiv de preocupare pe măsură ce criza generată de pandemia de COVID-19 progresează

Nivelul agregat încă ridicat al creditelor neperformante din zona euro la sfârșitul anului 2019 a reprezentat, de asemenea, un motiv de preocupare din perspectiva supravegherii în 2020. În acest context, criza generată de pandemia de COVID-19 a sporit riscul de acumulare în continuare de credite neperformante în viitor, reflectând efectul negativ al pandemiei asupra solvabilității debitorilor bancari.

La începutul supravegherii bancare europene, BCE a identificat necesitatea unor îmbunătățiri ale cadrelor de guvernanță ale băncilor din zona euro, situație valabilă și la sfârșitul anului 2019. Funcționarea consiliilor de administrație ale băncilor și cadrele lor organizatorice, funcțiile de control intern, capacitățile de agregare a datelor și calitatea datelor acestora s-au numărat printre domeniile în care au fost identificate deficiențe și, prin urmare, au fost domenii vizate de procesul de supraveghere.

Criza generată de pandemia de COVID-19 a exacerbat deficiențele în mai multe domenii legate de guvernanță și de gestionarea riscurilor, majoritatea fiind identificate înainte de declanșarea pandemiei

Criza generată de pandemia de COVID-19 a furnizat noi dovezi cu privire la aceste deficiențe, mai exact: (i) deficiențe în raportare și agregarea datelor, care pot afecta procesele decizionale ale băncilor; (ii) gradul redus de implicare a organului de conducere din funcția sa de supraveghere în decizii strategice din domeniile grav afectate de criză, cum ar fi riscul de credit și planificarea capitalului, și verificarea insuficientă a acestor decizii; (iii) proactivitatea insuficientă a funcțiilor de control, în special gestionarea riscurilor și asigurarea conformității, în procesul de combatere a crizei, unele bănci continuând să aibă personal insuficient și să nu dispună de instrumente și procese informatice adecvate pentru identificarea, măsurarea și monitorizarea riscurilor.

Turbulențele consemnate pe piață în primul trimestru al anului au evidențiat, de asemenea, riscurile de piață la care băncile sunt mai sensibile și care se dovedesc a fi dificil de cuantificat și gestionat, îndeosebi în perioade caracterizate de volatilitate ridicată. Pierderile înregistrate în portofoliul de tranzacționare au fost adesea rezultatul unor ajustări în sensul scăderii la evaluarea pozițiilor aferente instrumentelor financiare derivate, în special ajustări ale evaluării creditului și ajustări ale evaluării finanțării, precum și al unei intensificări a riscului de bază inclus în operațiunile de arbitraj, precum cele cu acțiuni. În plus, scăderea prețurilor acțiunilor și majorarea marjelor de credit au avut un impact semnificativ asupra instrumentelor din portofoliul bancar contabilizate la valoarea justă, în timp ce ratele scăzute ale dobânzilor au avut un impact negativ nu numai asupra profitabilității activității de bază, ci și asupra cuantificării angajamentelor aferente pensiilor.

Caseta 1
Măsuri adoptate de Supravegherea bancară a BCE în vederea combaterii pandemiei de COVID-19

Începând cu data de 12 martie, BCE a adoptat o serie de măsuri de asistență operațională și de supraveghere pentru a menține stabilitatea financiară, asigurându-se în același timp că băncile continuă să își îndeplinească rolul în finanțarea economiei reale.

De la declanșarea pandemiei de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE a adoptat măsuri cuprinzătoare menite să asigure asistență operațională și de capital temporară pentru băncile din țările participante. La data de 12 martie, Supravegherea bancară a BCE a decis să permită băncilor să opereze temporar sub nivelul capitalului stabilit în orientarea din Pilonul 2 (P2G) și în cerința privind amortizorul combinat, precum și sub nivelul lichidității definit de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR). Aceste măsuri temporare au fost completate de relaxarea adecvată a amortizorului anticiclic de capital de către autoritățile macroprudențiale naționale. De asemenea, băncilor li s-a permis să utilizeze instrumente de capital care nu se calificau drept fonduri proprii de nivel 1 de bază (CET1), precum instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar (AT1) sau instrumente de fonduri proprii de nivel 2 (T2), pentru a îndeplini o parte dintre cerințele din Pilonul 2 (P2R). Această situație a determinat modificarea structurii capitalului din P2R al băncilor, care inițial era prevăzută să intre în vigoare abia în ianuarie 2021, ca parte a celei mai recente revizuiri a Directivei privind cerințele de capital (CRD V). În plus, BCE a informat băncile cu privire la măsurile pe care acestea le-ar putea lua pentru a spori flexibilitatea operațională în punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere specifice băncilor. De asemenea, BCE a sprijinit pe deplin decizia Autorității bancare europene (ABE) de a amâna cu un an testarea la stres la nivelul UE și a acordat această amânare tuturor băncilor vizate de testarea la stres în anul 2020.

Pentru a se asigura că băncile din uniunea bancară au fost în măsură să își îndeplinească în continuare rolul în finanțarea gospodăriilor populației și a corporațiilor în contextul șocului generat de pandemia de COVID-19, la 20 martie și, respectiv, 27 martie, Supravegherea bancară a BCE a furnizat detalii suplimentare privind operaționalizarea măsurilor anunțate la 12 martie și a anunțat măsuri suplimentare, cum ar fi asigurarea unei flexibilități suplimentare în tratamentul prudențial al împrumuturilor garantate de măsuri de sprijin public și punerea la dispoziția băncilor a unor orientări cu privire la modalitatea de evitare a efectelor prociclice excesive atunci când aplică standardele de contabilitate IFRS 9. În aplicarea acestei flexibilități, BCE a vizat să echilibreze, pe de o parte, necesitatea de a ajuta băncile să absoarbă impactul declinului actual și, pe de altă parte, necesitatea de a menține practici corecte de identificare a riscurilor și stimulente de gestionare a riscurilor, garantând totodată că au fost utilizate numai soluții sustenabile pentru debitorii viabili aflați în dificultate.

Ca răspuns la nivelurile extraordinare de volatilitate înregistrate pe piețele financiare, la data de 16 aprilie BCE a furnizat, de asemenea, clarificări cu privire la modul în care băncile ar putea evita o creștere nejustificată a cerințelor de capital pentru riscul de piață prin ajustarea temporară a componentei de supraveghere a acestor cerințe. Pe lângă netezirea prociclicității, această măsură a vizat menținerea capacității băncilor de a furniza lichiditate pe piață și de a continua activitățile de formare a pieței. Modificarea Regulamentului privind cerințele de capital[11] („soluția pe termen scurt” pentru CRR II) publicată la 26 iunie 2020 a introdus, printre altele, o flexibilitate suplimentară pentru ca autoritățile competente să soluționeze volatilitatea extremă a pieței observată în timpul pandemiei de COVID-19, oferind BCE posibilitatea de a permite băncilor să excludă orice depășiri ale modelelor interne cu privire la riscul de piață survenite în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2021, care nu rezultă din deficiențe ale modelelor interne.

Pentru a facilita punerea în aplicare a politicilor monetare în circumstanțe excepționale, „soluția pe termen scurt” pentru CRR II a acordat, de asemenea, autorităților competente prerogativa discreționară de a permite temporar excluderea anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, după consultarea băncii centrale relevante. La data de 17 septembrie, BCE a exercitat această prerogativă discreționară și a anunțat că băncile aflate sub supravegherea sa directă pot exclude anumite expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier până la 27 iunie 2021. Această decizie a venit în urma stabilirii de către Consiliul guvernatorilor a existenței unor circumstanțe excepționale cauzate de pandemia de COVID-19.

Pe parcursul verii anului 2020, BCE a continuat să încurajeze băncile să utilizeze rezervele de capital și de lichiditate pentru împrumuturi și absorbția pierderilor. În comunicarea sa din luna iulie, BCE a subliniat faptul că nu va impune băncilor să înceapă să își refacă rezervele de capital înainte de atingerea nivelului maxim cu privire la epuizarea capitalului. Mai exact, BCE s-a angajat să permită băncilor să funcționeze sub nivelul P2G și al cerinței privind amortizorul combinat cel puțin până la sfârșitul anului 2022 și sub nivelul indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate cel puțin până la sfârșitul anului 2021, fără a declanșa în mod automat acțiuni de supraveghere. BCE a clarificat faptul că un calendar exact va fi stabilit în urma testării la stres la nivelul UE din 2021 și, la fel ca în fiecare ciclu de supraveghere, de la caz la caz, în funcție de situația individuală a fiecărei bănci.

Întrucât sectorul bancar din zona euro a dat dovadă de reziliență operațională suficientă pe parcursul primăverii și la începutul verii anului 2020, în iulie 2020 BCE a decis să nu prelungească măsurile de asistență operațională pe șase luni, acordate băncilor în luna martie 2020, cu excepția prezentării unor strategii de reducere a creditelor neperformante pentru băncile cu niveluri ridicate de astfel de credite. Totuși, se aștepta ca aceste bănci să continue să își gestioneze în mod activ creditele neperformante. De asemenea, BCE a reluat monitorizarea aplicării de către bănci a măsurilor de remediere adoptate în urma deciziilor SREP anterioare, a inspecțiilor la fața locului și a investigațiilor privind modelele interne. Totodată, aceasta a reluat emiterea de decizii în urma analizei țintite a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM), de scrisori de monitorizare formulate în urma inspecțiilor la fața locului și de decizii privind modelele interne și a trimis băncilor scrisori în care și-a comunicat așteptările potrivit cărora acestea ar trebui să dispună de practici de gestionare eficace și de o capacitate operațională suficientă pentru a face față creșterii preconizate a expunerilor neperformante.[12]

La sfârșitul anului 2020, BCE a continuat să monitorizeze îndeaproape criza generată de pandemia de COVID-19 și implicațiile acesteia pentru sectorul bancar, în strânsă legătură cu alte autorități și bănci supravegheate, fiind pregătită să utilizeze flexibilitatea din cadrul setului său de instrumente de supraveghere pentru a lua măsuri suplimentare, dacă era necesar.

Recomandări privind dividendele

Pe lângă măsurile de asistență privind capitalul adoptate în luna martie, Supravegherea bancară a BCE a luat măsuri pentru a se asigura că băncile au conservat capitalul, având în vedere incertitudinile extraordinare generate de pandemia de COVID-19. La data de 27 martie, BCE a emis o recomandare către bănci privind distribuirea dividendelor. Pentru a stimula capacitatea băncilor de a absorbi pierderile și a sprijini activitatea de creditare a gospodăriilor populației, a întreprinderilor mici și a corporațiilor, băncilor li s-a recomandat să nu plătească dividende pentru exercițiile financiare 2019 și 2020 cel puțin până la 1 octombrie 2020 și să se abțină de la răscumpărarea acțiunilor destinate remunerării acționarilor. Această măsură viza să asigure băncilor o capacitate suplimentară de a acorda împrumuturi sau de a absorbi pierderi într-un moment în care aceasta era deosebit de necesară.

La data de 28 iulie, BCE a prelungit până la 1 ianuarie 2021 termenul de aplicare a Recomandării privind distribuirea dividendelor, subliniind în același timp că măsurile rămâneau temporare și excepționale și aveau drept scop menținerea capacității băncilor de a absorbi pierderile și de a sprijini economia într-un mediu caracterizat de incertitudini excepționale. După cum demonstrează analiza vulnerabilităților, nivelul capitalului din sistem ar putea scădea semnificativ în cazul în care s-ar materializa un scenariu sever. BCE a emis, de asemenea, o scrisoare către bănci, solicitându-le să fie deosebit de moderate în ceea ce privește plățile sub formă de remunerație variabilă, de exemplu prin reducerea valorii globale a componentei variabile. În cazurile în care acest lucru nu a fost posibil, băncilor li s-a recomandat să amâne o parte mai mare din remunerația variabilă și să ia în considerare plățile în instrumente, cum ar fi acțiuni proprii. Ca de obicei, BCE a continuat să evalueze politicile de remunerare ale băncilor în cadrul SREP, în special impactul pe care aceste politici l-ar putea avea asupra capacității băncilor de a menține o bază solidă de capital. Abordarea BCE în ceea ce privește dividendele și remunerarea a fost aliniată cu recomandarea conexă a Comitetului european pentru risc sistemic (CERS).

Rezerve ample de capital au rămas disponibile începând cu trimestrul III 2020, parțial datorită diverselor măsuri de asistență privind capitalul adoptate de BCE și de autoritățile macroprudențiale. Marja de capital agregată a crescut de la 2,8% la 5,3% începând cu trimestrul III 2020, contribuția din partea asistenței acordate în conformitate cu P2G fiind de 1,1%, devansarea aplicării normelor privind structura P2R adăugând 0,5%, iar restricțiile privind dividendele, măsurile tranzitorii legate de IFRS 9 și sprijinul în legătură cu rezerva macroprudențială reprezentând câte 0,3% fiecare, potrivit estimărilor.

BCE și-a revizuit orientarea cu privire la dividende și remunerații în trimestrul IV 2020. La data de 15 decembrie 2020, BCE a emis o recomandare revizuită, prin care solicita băncilor să dea dovadă de prudență extremă în ceea ce privește dividendele și răscumpărările de acțiuni. În acest scop, BCE a solicitat tuturor băncilor să ia în considerare posibilitatea de a nu distribui dividende în numerar sau de a nu efectua răscumpărări de acțiuni ori de a limita astfel de distribuiri, până la 30 septembrie 2021. Având în vedere incertitudinile persistente cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, BCE se așteaptă ca dividendele și răscumpărările de acțiuni să rămână sub 15% din profitul cumulat pentru perioada 2019-2020 și să nu depășească 20 puncte de bază din rata CET1, reținându-se valoarea cea mai mică. BCE și-a comunicat așteptările potrivit cărora numai băncile profitabile cu traiectorii solide de capital ar trebui să ia în considerare plata de dividende sau răscumpărarea de acțiuni, iar băncile care au în vedere astfel de distribuiri ar trebui să contacteze echipa lor comună de supraveghere (ECS) pentru a analiza dacă nivelul distribuirii vizate ar fi unul prudent. BCE și-a reiterat, de asemenea, poziția cu privire la remunerația variabilă în cadrul unei noi scrisori adresate băncilor. Recomandarea a reflectat o evaluare a stabilității sistemului financiar și a fost formulată în strânsă cooperare cu CERS.


1.2 Priorități și proiecte în materie de supraveghere în 2020

1.2.1 Prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2020 și abordarea pragmatică a SREP

În anul 2020, declanșarea pandemiei de COVID-19 a determinat BCE să își revizuiască prioritățile, procesele și activitățile în materie de supraveghere, astfel încât să sprijine capacitatea băncilor de a servi economia, abordând în același timp dificultățile operaționale generate de pandemie. În acest context, ECS și-au reprioritizat acțiunile și și-au redirecționat atenția către capacitatea băncilor de a face față impactului pandemiei.

Pe fondul acestor evoluții, autoritățile de supraveghere s-au angajat în mod proactiv într-un dialog cu băncile pentru a discuta măsuri individuale, precum ajustarea calendarelor, a proceselor și a termenelor pentru inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne. În plus, autoritățile de supraveghere au prelungit termenele pentru anumite măsuri de supraveghere și solicitări de date care nu aveau un caracter esențial.

În același sens, Supravegherea bancară a BCE a adoptat o abordare pragmatică în ceea ce privește punerea în aplicare a activității sale de bază anuale – Procesul de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) – în concordanță cu Ghidul ABE.[13]

În anul 2020, declanșarea pandemiei de COVID-19 a determinat BCE să își evalueze prioritățile, procesele și activitățile în materie de supraveghere. Supravegherea bancară a BCE a adoptat o abordare pragmatică în ceea ce privește punerea în aplicare a activității sale de bază anuale, SREP.

În cadrul abordării pragmatice din 2020 a SREP, BCE s-a concentrat asupra capacității băncilor de a face față dificultăților și riscurilor la adresa capitalului și a lichidității, generate de criza în curs. Ca regulă generală, BCE a decis să mențină majorările de capital (P2R și P2G) nemodificate și să nu actualizeze scorurile SREP, cu excepția cazului în care modificările erau justificate de circumstanțe excepționale care afectau o bancă individuală. În plus, BCE a decis să abordeze preocupările în materie de supraveghere prin recomandări calitative. În plus, rezultatele analizei vulnerabilităților efectuate de BCE au fost utilizate de ECS pentru a identifica noi vulnerabilități și a testa proiecțiile financiare și de capital ale băncilor, fiind ulterior încorporate în evaluările SREP.

În concordanță cu tendința din anul precedent de a oferi mai multă transparență băncilor și investitorilor prin publicarea (în ianuarie 2020) a cerințelor privind capitalul de supraveghere, care rezultă din SREP, BCE a publicat, în ianuarie 2021, rezultatele SREP agregate, cu o defalcare pe modele de afaceri și P2R pentru fiecare bancă în parte cu structura aferentă a capitalului.[14] În acest sens, în 2020 cerințele și orientările SREP pentru capitalul total, cu excepția amortizoarelor sistemice și a amortizorului anticiclic, au fost menținute stabile, în medie, la circa 14%, în timp ce cerința privind fondurile proprii CET1 a scăzut de la 10,6% în 2019 la 9,6% pe seama noilor criterii privind calitatea capitalului pentru P2R. De asemenea, băncilor li s-a permis să utilizeze parțial instrumente de capital care nu se califică drept CET1 pentru a respecta P2R, promovând o măsură care inițial era prevăzută să intre în vigoare în luna ianuarie 2021, ca parte a celei mai recente revizuiri a Directivei privind cerințele de capital (CRD V). Pe lângă cerințele și orientările privind capitalul, în 2020 toate băncile au primit recomandări calitative. Majoritatea recomandărilor s-au axat pe domeniul guvernanței interne (în principal pe funcțiile de control intern, organele de conducere și aspectele noi și vechi privind agregarea datelor) și al riscului de credit (îndeosebi în ceea ce privește clasificarea împrumuturilor, provizionarea și efectele de deteriorare abruptă). Comparativ cu ciclul SREP anterior (din 2019), constatările privind componentele referitoare la riscul de credit și modelele de afaceri au înregistrat o creștere semnificativă, în timp ce cele privind guvernanța internă și capitalul au rămas în linii mari stabile, deși constatările legate de guvernanța internă au continuat să fie cele mai numeroase în termeni absoluți în 2020.

1.2.2 Activități privind criteriile de subscriere a creditelor

Pentru a evalua calitatea criteriilor băncilor de subscriere a creditelor, în 2019 Supravegherea bancară a BCE a lansat un proiect specific de colectare de date privind noile împrumuturi acordate de băncile din zona euro în perioada 2016-2018. Rezultatele au fost publicate în iunie 2020.[15] Activitatea Supravegherii bancare a BCE privind subscrierea creditelor completează eforturile strategice în curs destinate soluționării problemei creditelor neperformante existente.

Raportul privind instituțiile semnificative a evidențiat unele deficiențe cu privire la modul în care băncile au acordat și au evaluat împrumuturile noi în ultimii ani; în special, băncile și-au relaxat standardele de creditare pentru împrumuturile acordate gospodăriilor populației. Analiza a constatat, de asemenea, că băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante au avut tendința de a acorda împrumuturi pentru achiziționarea de locuințe într-un mod mai prudent decât alte bănci și că nu toate băncile au acordat o atenție suficientă stabilirii prețurilor în funcție de riscuri, astfel încât să se asigure că prețurile împrumuturilor acopereau cel puțin pierderile și costurile estimate. Nu au fost găsite dovezi potrivit cărora băncile care utilizează modele interne pentru a calcula cerințele de capital au aplicat metode mai bune de stabilire a prețurilor în funcție de riscuri.

În 2019, Supravegherea bancară a BCE a lansat un proiect specific în vederea colectării de date privind împrumuturile noi acordate de băncile din zona euro. Raportul privind instituțiile semnificative a evidențiat o creștere a împrumuturilor acordate gospodăriilor populației, alimentată parțial de majorarea pronunțată a prețurilor locuințelor, dar nesusținută integral de o creștere a veniturilor populației.

Împrumuturile acordate gospodăriilor populației au înregistrat o creștere semnificativă în perioada 2016-2018, alimentată parțial de majorarea pronunțată a prețurilor locuințelor, dar nesusținută integral de o creștere a veniturilor populației (Graficul 14). Prin urmare, indicatorii de risc principali bazați pe venituri din portofoliile imobiliare rezidențiale și portofoliile de credite de consum s-au deteriorat, în timp ce marjele prețurilor au scăzut.

Cu toate acestea, împrumuturile noi acordate societăților nefinanciare au prezentat o evoluție mixtă. Indicatorii de risc principali pentru portofoliul de contrapărți nefinanciare s-au îmbunătățit (Graficul 15), deși structurile împrumuturilor au devenit mai riscante, iar marjele prețurilor s-au redus în cadrul acestui portofoliu. ECS efectuează evaluări de monitorizare specifice în contextul activităților zilnice de supraveghere.

Graficul 14

Sectorul imobiliar rezidențial: dinamica creditelor și factorii macroeconomici

(rata anuală compusă de creștere în perioada 2016-2018; %)

Sursa: Date privind subscrierea creditelor colectate de Supravegherea bancară a BCE, 2019, Eurostat.
Notă: Datele privind indicele prețurilor proprietăților rezidențiale în 2018 nu au fost raportate pentru Grecia. Media zonei euro și cele ale țărilor se bazează pe date echilibrate.

În paralel cu exercițiul de subscriere a creditelor instituțiilor semnificative, Supravegherea bancară a BCE, în strânsă cooperare cu ANC, a efectuat o analiză orizontală la nivelul MUS a practicilor de acordare a împrumuturilor pentru băncile mai mici, pe baza unui eșantion de instituții mai puțin semnificative. Colectarea datelor privind instituțiile mai puțin semnificative a ținut seama de principiul proporționalității. Rezultatele arată că majoritatea instituțiilor mai puțin semnificative incluse în eșantion se confruntă cu dificultăți considerabile privind disponibilitatea datelor referitoare la indicatorii riscului de credit. Instituțiile mai puțin semnificative au prezentat o dinamică mult mai puternică a împrumuturilor decât instituțiile semnificative, precum și o creștere considerabilă a sarcinii împrumuturilor în cazul debitorilor lor. Concurența intensă pe piață a exercitat presiuni suplimentare asupra marjelor împrumuturilor instituțiilor mai puțin semnificative și le-a forțat să își ajusteze strategiile de afaceri și de risc. Politicile de stabilire a prețurilor împrumuturilor practicate de instituțiile mai puțin semnificative au prezentat o corelație foarte slabă cu riscul de credit aflat la baza acestora. BCE și ANC vor adopta măsuri în urma rezultatelor exercițiului referitor la standardele de subscriere a creditelor ale instituțiilor mai puțin semnificative.

Graficul 15

Întreprinderi mici și mijlocii (IMM): îmbunătățirea indicatorilor de risc principali

(TDER mediu ponderat cu NBV, raportul D/E și ICR)

Sursa: Date privind subscrierea creditelor colectate de Supravegherea bancară a BCE, 2019; Comisia Europeană, Raportul anual privind IMM-urile europene 2017-2018 și 2018-2019.
Notă: NBV (new business volume) = volumul de operațiuni noi. TDER (total debt-to-EBITDA ratio) = raportul datorie totală/EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare). D/E (debt-to-equity ratio) = raportul între datorii și capitaluri. ICR (interest coverage ratio) = rata de acoperire a dobânzilor. Mediile sunt ponderate în funcție de stocul de IMM-uri al fiecărei instituții sau de datele disponibile privind NBV și se bazează pe date echilibrate.

1.2.3 Activități legate de creditele neperformante

Stocul de credite neperformante deținute de instituțiile semnificative a scăzut cu aproximativ 50% în perioada 2014-2020

Volumul de credite neperformante deținute de instituțiile semnificative s-a diminuat de la aproximativ 1 000 de miliarde EUR (o rată a creditelor neperformante de 8%) la sfârșitul anului 2014, când a demarat supravegherea bancară europeană, la 485 de miliarde EUR (o rată a creditelor neperformante de 2,82%) la sfârșitul lunii septembrie 2020, ceea ce corespunde unei reduceri de aproximativ 50% (Graficul 16). În mod similar, pentru instituțiile mai puțin semnificative, rata creditelor neperformante a scăzut din 2016, de la 4,4% la 2,1% în iunie 2020.

Graficul 16

Evoluția creditelor neperformante ale instituțiilor semnificative

(scala din stânga: %; scala din dreapta: miliarde EUR)

Sursa: BCE.

În 2019, băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante[16] și-au redus stocul de credite neperformante cu 23%, depășindu-și țintele anuale de reducere.

Graficul 17

Reducerea planificată a creditelor neperformante pentru băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante, pentru întregul an 2019, comparativ cu reducerea efectivă realizată pe parcursul anului

(axa orizontală: surse de creștere și de reducere a volumului de credite neperformante; axa verticală: miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Eșantion de 30 de instituții semnificative.

Declanșarea pandemiei de COVID-19 creează dificultăți semnificative pentru bănci. În primul rând, se așteaptă ca instituțiile semnificative să fie nevoite să depună eforturi suplimentare pentru a-și reduce în continuare stocul de credite neperformante, deși acesta s-a menținut, în linii mari, stabil până în iunie 2020, scăzând ulterior de la 503 miliarde EUR la 485 de miliarde EUR în trimestrul III 2020. În al doilea rând, se estimează că efectele nefavorabile ale pandemiei asupra economiei vor conduce la o creștere a creditelor neperformante în viitor. În acest context, este esențial ca instituțiile semnificative să găsească echilibrul între evitarea unei prociclicități excesive și asigurarea reflectării corespunzătoare a riscurilor cu care se confruntă în bilanțurile lor.

În special, există riscul manifestării unor efecte grave de deteriorare abruptă odată ce măsurile de sprijin public vor începe să expire. În acest context, este esențial ca băncile să identifice și să reflecte în mod corect riscul de credit în bilanțurile lor și să fie pregătite din punct de vedere operațional pentru a face față unei creșteri a numărului de debitori aflați în dificultate: o întârziere în recunoașterea și soluționarea deteriorării calității activelor ar amplifica efectele prociclice și ar împiedica capacitatea sectorului bancar de a sprijini redresarea economică.

Restructurarea oportună și viabilă sporește la maximum valoarea redresării și împiedică acumularea de credite neperformante. Nivelurile ridicate de credite neperformante conduc la creșterea costurilor de finanțare și la o capacitate mai scăzută de a genera venituri, ceea ce afectează, de asemenea, capacitatea băncilor de a sprijini redresarea economică.

Amânarea reclasificării și a constituirii de provizioane adecvate până la expirarea măsurilor moratorii ar conduce la efecte de deteriorare abruptă, la o reducere mai puternică a gradului de îndatorare și, în consecință, la amplificarea prociclicității. Inadecvarea percepută a politicilor de evaluare și clasificare a împrumuturilor practicate de bănci ar submina încrederea investitorilor în sectorul bancar și ar determina creșterea costurilor de finanțare. Reducerea puternică a gradului de îndatorare și creșterea costurilor de finanțare reduc capacitatea băncilor de a sprijini redresarea economică.

Supravegherea bancară a BCE a răspuns la declanșarea pandemiei de COVID-19 cu o gamă largă de inițiative și comunicări externe privind riscul de credit.[17] Prin respectarea Ghidului ABE referitor la moratoriile legislative și non-legislative aplicate plății împrumuturilor[18], BCE a oferit, de asemenea, băncilor flexibilitate în ceea ce privește clasificarea restructurărilor datorate dificultăților financiare și evaluarea restructurării în regim de urgență pentru expunerile vizate de moratorii care îndeplinesc criteriile din Ghidul ABE.

Inițiativele și comunicările în materie de supraveghere ale BCE urmăresc să asigure faptul că instituțiile semnificative au introdus practici eficace de gestionare a riscului de credit și dispun de o capacitate operațională suficientă pentru a asigura că riscul de credit este evaluat, clasificat și măsurat în mod adecvat în bilanțurile lor. Aceasta ar trebui să contribuie la limitarea deteriorării calității activelor în cadrul băncilor, atenuând astfel efectele de deteriorare abruptă ori de câte ori este posibil. ECS poartă discuții cu instituțiile semnificative pentru a monitoriza implementarea de către acestea a așteptărilor în materie de supraveghere referitoare la riscul de credit.

În plus, BCE a decis să amâne cu 12 luni, până în martie 2021, termenul de depunere a strategiilor de reducere a creditelor neperformante de către băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante. Supravegherea bancară a BCE a clarificat, de asemenea, faptul că așteptările în materie de acoperire a expunerilor neperformante au rămas pe deplin în vigoare pentru stocul de credite neperformante care s-a acumulat înainte de declanșarea pandemiei.

În capacitatea sa de autoritate de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative, BCE a continuat să evalueze punerea în aplicare de către ANC a Ghidului ABE privind administrarea expunerilor neperformante și restructurate.[19] În plus, cu sprijinul ANC, BCE a efectuat o analiză a vulnerabilităților la riscul de credit pentru a înțelege mai bine impactul potențial al crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra instituțiilor mai puțin semnificative, ținând seama, de asemenea, de efectele de atenuare ale măsurilor naționale. În 2021, activitățile de monitorizare se vor concentra, printre altele, pe evaluarea impactului eliminării măsurilor naționale de sprijin asupra profilurilor de risc de credit ale instituțiilor mai puțin semnificative, precum și pe gradul de pregătire a acestor instituții pentru a face față unei posibile creșteri a expunerilor care intră în stare de nerambursare.

1.2.4 Analiza țintită a modelelor interne

Proiect derulat în perioada 2016-2020, analiza țintită a modelelor interne (targeted review of internal models – TRIM) a fost concepută pentru a evalua caracterul adecvat și oportun al modelelor interne ale instituțiilor, precum și pentru a armoniza practicile de supraveghere referitoare la modelele interne la nivelul Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Aceasta a condus la o înțelegere comună la nivelul MUS a cerințelor de reglementare legate de modelele interne – Ghidul BCE privind modelele interne – și a contribuit astfel la reducerea variabilității nejustificate (mai exact, nebazate pe riscuri) a activelor ponderate în funcție de risc și la condiții de concurență echitabile între băncile din țările participante.

În contextul TRIM, au fost efectuate 200 de investigații la fața locului privind modelele în cadrul a 65 de instituții semnificative

Patru ani mai târziu, proiectul se apropie de final. În contextul TRIM, au fost efectuate, în perioada 2017-2019, 200 de investigații la fața locului privind modelele în cadrul a 65 de instituții semnificative, acoperind modele interne pentru riscurile de credit, de piață și de credit al contrapărții. Pentru aceste investigații a fost elaborată o abordare metodologică comună, bazată pe solicitări de date standardizate și pe tehnici și instrumente de inspecție. În plus, au fost desfășurate activități de asigurare a calității, comparații încrucișate și analize orizontale pe mai multe niveluri pentru a asigura consecvența și comparabilitatea rezultatelor investigațiilor TRIM.

Cazurile de nerespectare a cerințelor de reglementare identificate în contextul TRIM s-au soldat cu peste 5 800 de constatări la nivelul tuturor tipurilor de riscuri, aproximativ 30% dintre acestea fiind deosebit de grave.

În consecință, proiectul TRIM implică o monitorizare intensă împreună cu instituțiile implicate, care ar trebui să soluționeze deficiențele identificate în paralel cu punerea în aplicare a unor noi produse de reglementare în anii următori. În urma investigațiilor TRIM, au fost emise, până la sfârșitul anului 2020, 179 de decizii care conțin diferite măsuri de supraveghere, sub formă de obligații, recomandări și limitări, unele dintre acestea având un impact cantitativ substanțial asupra cuantumurilor activelor ponderate în funcție de risc.

Proiectul TRIM va fi finalizat în prima jumătate a anului 2021

Asistența operațională acordată instituțiilor în martie 2020 de către Supravegherea bancară a BCE, ca răspuns la pandemia de COVID-19, a inclus o amânare cu șase luni a emiterii deciziilor TRIM, a scrisorilor de monitorizare formulate în urma inspecțiilor la fața locului și a deciziilor privind modelele interne care nu au fost comunicate instituțiilor până la acea dată. Prin urmare, finalizarea proiectului TRIM a fost amânată din 2020 până în prima jumătate a anului 2021.

1.2.5 Activități privind ICAAP și ILAAP

Aplicarea unor procese solide de evaluare a adecvării capitalului intern (internal capital adequacy assessment – ICAAP) și de evaluare a adecvării lichidității interne (internal liquidity adequacy assessment – ILAAP) este esențială pentru a consolida reziliența băncilor și pentru a le permite să continue să funcționeze pe parcursul ciclului economic și să reziste șocurilor economice. Atât ICAAP, cât și ILAAP vizează să asigure măsurarea și gestionarea corespunzătoare, într-un mod structurat și specific fiecărei instituții, de către bănci a riscului de capital și de lichiditate.

Capitalul și lichiditatea sunt esențiale pentru asigurarea rezilienței băncilor

Supravegherea bancară a BCE a adoptat mai multe măsuri pentru a sprijini băncile în stabilirea proceselor lor ICAAP și ILAAP drept cadre valoroase de gestionare a riscurilor. Procesele ICAAP și ILAAP ale băncilor sunt revizuite periodic în cadrul SREP. În 2018, BCE a publicat ghiduri privind ICAAP și ILAAP pentru a-și clarifica așteptările cu privire la aceste procese. În 2019, BCE a efectuat o analiză cuprinzătoare a practicilor referitoare la ICAAP ale unui număr de 37 de instituții semnificative, în raport cu așteptările în materie de supraveghere pe care le prezentase. Concluziile acestei analize au fost publicate în august 2020 în Raportul BCE privind practicile referitoare la ICAAP ale băncilor și arată că, deși băncile și-au îmbunătățit semnificativ procesele ICAAP în ultimii ani, trebuie depuse mai multe eforturi, în special în trei domenii principale.

În primul rând, multe bănci încă au cadre inadecvate privind calitatea datelor, ceea ce le poate afecta capacitatea de a lua decizii riguros fundamentate, utilizând date fiabile și ușor de extras.

În al doilea rând, multe bănci nu contabilizează întregul set de riscuri care pot avea un impact semnificativ asupra capitalului lor intern. Au fost identificate deficiențe, de exemplu, în ceea ce privește modul în care băncile evaluează instrumentele AT1 și T2 atunci când își stabilesc necesarul de capital intern pentru a asigura continuitatea activității (ipoteza continuității activității) și, în sens mai larg, modul în care băncile definesc adevărata valoare economică a capitalului lor atunci când își acoperă riscurile economice (considerente privind valoarea economică), după cum arată Graficul 18. Atunci când se combină cu incapacitatea de a identifica și a cuantifica toate riscurile economice semnificative, capacitatea băncilor de a asigura adecvarea capitalului lor economic poate fi obstrucționată și, prin urmare, reziliența lor financiară globală poate fi diminuată.

În al treilea rând, testarea la stres nu a devenit încă o componentă eficace și integrantă a practicilor băncilor de gestionare a riscurilor, după cum arată Graficul 19. Pandemia de COVID-19 a evidențiat că băncile sunt expuse unei game largi de amenințări care se pot materializa în mod neașteptat; cu toate acestea, multe instituții nu monitorizează sistematic mediul economic pentru a identifica noi amenințări, iar scenariile și capacitățile lor de testare la stres nu sunt revizuite periodic. Aceasta poate compromite grav capacitatea băncilor de a răspunde cu eficacitate la situațiile de criză.

Graficul 18

Luarea în considerare a ipotezelor continuității activității și a considerentelor privind valoarea economică în definirea capitalului intern

Ipoteza continuității activității și considerentul privind valoarea economică

Sursa: Raportul BCE privind practicile referitoare la ICAAP ale băncilor, Graficul 26.

Graficul 19

Procesul de testare la stres în scopul identificării noilor amenințări la adresa adecvării capitalului

Dispune banca de un proces de monitorizare și identificare a noilor amenințări, vulnerabilități și modificări la nivelul mediului?

Sursa: Raportul BCE privind practicile referitoare la ICAAP ale băncilor, Graficul 43.

Practicile adecvate referitoare la ICAAP sunt la fel de relevante într-o situație de criză precum în perioade de normalitate

Deși analiza menționată mai sus a fost efectuată înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19, BCE consideră că practicile adecvate referitoare la ICAAP sunt la fel de relevante în perioadele de tensiuni severe precum în cele de normalitate. Procesele ICAAP bine concepute sunt esențiale pentru gestionarea eficace a riscurilor, pentru soliditatea financiară și pentru sustenabilitatea pe termen lung.

Evaluarea SREP din 2020 a evidențiat deficiențe în ceea ce privește practicile de testare la stres ale băncilor și planificarea capitalului și a lichidității

În contextul abordării pragmatice a SREP din 2020, Supravegherea bancară a BCE a identificat deficiențe în practicile referitoare la ICAAP și ILAAP ale băncilor care compromit fiabilitatea proiecțiilor lor anticipative și le pot afecta capacitatea de a-și gestiona cu succes pozițiile de capital și lichiditate pe parcursul crizei generate de pandemia de COVID-19. Băncile sunt încurajate să surprindă cu rigurozitate impactul și potențialul unor rezultate mai severe ale evoluțiilor legate de COVID-19 în scenariile lor de bază și în cele nefavorabile.

În viitor, procesele ICAAP și ILAAP vor deține roluri și mai importante în cadrul SREP

În viitor, procesele ICAAP și ILAAP vor deține un rol mai important în cadrul SREP, ceea ce ar trebui să stimuleze băncile să își îmbunătățească în continuare aceste procese interne. În plus, abordarea Supravegherii bancare a BCE privind calcularea P2R va ține seama mai mult de factorii determinanți ai riscurilor, ceea ce se așteaptă să încurajeze băncile să identifice într-un mod mai optim diferitele riscuri la care sunt expuse.

1.2.6 Riscul informatic și riscul cibernetic

În 2020, criminalitatea cibernetică și deficiențele sistemelor informatice au fost identificate din nou printre principalii factori determinanți ai riscurilor pentru sectorul bancar. Pentru a consolida reziliența băncilor în aceste domenii, una dintre prioritățile Supravegherii bancare a BCE în 2020 a fost evaluarea riscului informatic și a celui cibernetic la adresa băncilor prin intermediul unor acțiuni de supraveghere precum inspecțiile la fața locului, procesul SREP anual, procesul de raportare a incidentelor cibernetice din cadrul MUS și alte activități specifice băncilor și orizontale.

Fiabilitatea sistemelor informatice a devenit esențială atunci când băncile au început să închidă sucursalele și să recurgă la aranjamente de lucru la distanță. În acest context, Supravegherea bancară a BCE a identificat riscul informatic și riscul cibernetic ca fiind unele dintre cele mai importante riscuri asociate COVID-19. Într-adevăr, numărul incidentelor cibernetice semnificative raportate BCE de instituțiile supravegheate a crescut în 2020, în special cele cu intenții răuvoitoare.[20] Până în prezent, aceste incidente s-au soldat, în principal, cu indisponibilitatea serviciilor băncilor sau ale furnizorilor băncilor. Însă creșterea numărului de incidente cibernetice evidențiază necesitatea ca băncile să își sporească reziliența informatică și să soluționeze deficiențele, cum ar fi arhitectura informatică exagerat de complexă și dependența, pentru îndeplinirea unor funcții critice, de un număr mare de sisteme de tehnologie a informației și a comunicațiilor (TIC) aflate la final de ciclu de viață.

În luna iunie 2020, Supravegherea bancară a BCE a publicat Raportul anual privind rezultatul chestionarului SREP referitor la riscul informatic (IT Risk Questionnaire – ITRQ)[21], elaborat în cooperare cu ANC și bazat pe autoevaluarea băncilor din chestionarul respectiv. Raportul prezintă principalele observații privind practicile băncilor în materie de riscuri informatice începând cu trimestrul I 2019. Bugetele băncilor alocate pentru externalizare au continuat să se majoreze pe parcursul anului 2018 și până la începutul anului 2019, serviciile de tip cloud devenind tot mai relevante. În mod îngrijorător, și numărul de sisteme aflate la sfârșitul ciclului de viață, dar care sprijină activități critice, a continuat să crească, gestionarea calității datelor rămânând domeniul de control al riscurilor cel mai puțin matur.

Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la publicațiile grupurilor de lucru internaționale pe aceste teme, și anume practicile eficace de răspuns și recuperare în cazul incidentelor cibernetice[22], elaborate de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, documentul consultativ privind principiile rezilienței operaționale[23], elaborat de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, și Ghidul ABE privind administrarea riscurilor TIC și de securitate[24], care au intrat în vigoare în iunie 2020.

1.2.7 Brexit

Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze punerea în aplicare de către bănci a modelelor lor țintă de operare post-Brexit

Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană la 1 februarie 2020, intrând într-o perioadă de tranziție în care legislația UE a continuat să se aplice Regatului Unit și în interiorul acestuia. Această perioadă de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În 2020, Supravegherea bancară a BCE a depus eforturi pentru a asigura că băncile și autoritățile de supraveghere erau pregătite pentru sfârșitul perioadei de tranziție aferente Brexit și a monitorizat îndeaproape punerea în aplicare de către bănci a planurilor lor post-Brexit.

Pe parcursul anului, Supravegherea bancară a BCE a monitorizat negocierile politice dintre UE și Regatul Unit și a evaluat implicațiile acestora din perspectiva supravegherii. BCE a furnizat, de asemenea, sprijin tehnic pentru activitatea autorităților europene de supraveghere, asigurând luarea în considerare a principalelor aspecte legate de supraveghere.

Ca parte a activității continue de supraveghere a instituțiilor semnificative, Supravegherea bancară a BCE și-a actualizat în mod continuu evaluarea impactului pe care un posibil scenariu fără acord și fără echivalare la sfârșitul perioadei de tranziție l-ar avea asupra instituțiilor semnificative într-o serie de domenii, cum ar fi serviciile de investiții și locurile de tranzacționare. Supravegherea bancară a BCE a recomandat băncilor să se pregătească în continuare pentru toate rezultatele posibile ale Brexit și le-a solicitat acestora să pună în aplicare măsuri de atenuare pentru a contracara eventualele riscuri ale unei rupturi brutale. În general, preparativele băncilor pentru sfârșitul perioadei de tranziție au fost considerate suficiente și nu au fost observate perturbări ale pieței în domeniul serviciilor financiare la începutul lunii ianuarie 2021.

Supravegherea bancară a BCE a continuat să monitorizeze punerea în aplicare a planurilor Brexit ale instituțiilor semnificative afectate de ieșirea Regatului Unit din UE pentru a asigura că acestea au progresat în concordanță cu termenele convenite anterior pentru punerea în aplicare a modelelor lor țintă de operare (MTO) post-Brexit. Exercițiile de monitorizare orizontale au fost completate de activități de monitorizare specifice băncilor și au fost întreprinse acțiuni de supraveghere atunci când au fost identificate deficiențe. Pentru a răspunde pe deplin așteptărilor în materie de supraveghere ale BCE, unele bănci vor trebui încă să adopte măsuri în domenii precum guvernanța internă, inițierea de activități, modelele de evidență contabilă și finanțarea, reprelucrarea contractelor încheiate cu clienți din UE și acordurile intragrup, dar și infrastructura informatică și raportarea.

Pe parcursul anului 2020, Supravegherea bancară a BCE a continuat să își comunice așteptările în materie de supraveghere legate de Brexit în mai multe articole din Supervision Newsletter, în postări pe Supervision Blog și prin discuții bilaterale cu entitățile supravegheate.[25]

Ulterior Brexit, Supravegherea bancară a BCE va continua să monitorizeze punerea în aplicare a MTO de către bănci și să se concentreze asupra principalelor probleme legate de supraveghere care pot apărea în urma tranziției la noul regim. În temeiul noului cadru de cooperare încheiat în 2019, Supravegherea bancară a BCE și autoritățile de supraveghere britanice vor continua să coopereze în ceea ce privește supravegherea băncilor care sunt active atât în țările participante, cât și în Regatul Unit.

1.2.8 FinTech și digitalizarea

Pe parcursul anului 2020, Supravegherea bancară a BCE a continuat să lucreze la abordarea sa privind supravegherea utilizării tehnologiei FinTech de către instituțiile semnificative și cele mai puțin semnificative. Au fost depuse eforturi pentru a dezvolta o înțelegere comună a riscurilor legate de FinTech și pentru a oferi autorităților de supraveghere sprijin și instrumente metodologice.

Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze cu ANC, instituțiile semnificative și instituțiile mai puțin semnificative, precum și cu alți participanți pe piață relevanți pentru a aprofunda înțelegerea modului în care băncile utilizează tehnologiile inovatoare și a implicațiilor pentru modelele de afaceri și cadrele de gestionare a riscurilor utilizate de acestea. În acest context, Supravegherea bancară a BCE a continuat să monitorizeze evoluțiile de pe piață și riscurile emergente, inclusiv impactul pandemiei de COVID-19 asupra digitalizării și inovării la nivelul băncilor. Pandemia a arătat că băncile vizate de supravegherea bancară europeană se pot menține reziliente din punct de vedere operațional, chiar dacă dependența de munca la distanță a crescut în mod semnificativ. Pe viitor, transformarea digitală și inovarea vor rămâne esențiale pentru evoluția băncilor într-un mediu extrem de competitiv, având în vedere rolul pe care sistemele digitalizate îl pot avea în reducerea costurilor și în satisfacerea așteptărilor clienților bancari tot mai orientați către sfera digitală.

La data de 27 august 2020, BCE a publicat răspunsul SEBC/Supravegherii bancare europene la consultarea Comisiei Europene privind finanțele digitale, care a inclus răspunsuri detaliate la întrebări privind diferitele elemente care urmează să fie abordate în strategia Comisiei. BCE sprijină, în linii mari, domeniile prioritare identificate de Comisie pentru a încuraja dezvoltarea finanțelor digitale în UE, care au dobândit o importanță și mai mare după declanșarea pandemiei de COVID-19. Deși BCE recunoaște că digitalizarea și inovarea pot aduce beneficii semnificative instituțiilor financiare, sistemului financiar și economiei în ansamblu, transformarea digitală a sectorului bancar trebuie, de asemenea, să ia în considerare toate riscurile aferente. Deși a accelerat eforturile de digitalizare ale băncilor și a evidențiat importanța investițiilor în inovare, pandemia a scos, de asemenea, la lumină dificultățile suplimentare care trebuie să fie monitorizate în continuare și abordate în cadrele privind apetitul pentru risc ale băncilor.

BCE este membră în diverse grupuri și rețele internaționale și europene, la care își aduce contribuția, prin experiența și opiniile sale cu privire la dezvoltarea cadrelor de reglementare și supraveghere în domeniul FinTech și al digitalizării. Pe lângă continuarea acestei implicări, în 2020 Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la activitatea BCE privind criptoactivele și monedele digitale emise de băncile centrale, abordând aspecte relevante pentru supravegherea bancară. De asemenea, aceasta s-a implicat în workshopuri interne și externe, cursuri de formare și seminarii pentru a promova o abordare comună în materie de supraveghere și a ține pasul cu diversele evoluții în domeniul FinTech și al digitalizării.

Caseta 2
Tehnologia în domeniul supravegherii

Creșterea rapidă a volumului de date disponibile și a puterii de calcul și adoptarea rapidă a noilor tehnologii transformă mai mult ca oricând peisajul financiar global, creând oportunități și dificultăți pentru autoritățile de supraveghere și entitățile supravegheate. Pandemia de COVID-19 a intensificat această tendință, accelerând și mai mult transformarea digitală.

Drept răspuns, BCE a creat, în 2019, un centru dedicat tehnologiilor în domeniul supravegherii (cunoscute sub denumirea de „SupTech”). Acest centru reunește părțile interesate interne și externe pentru a explora potențialul inteligenței artificiale și al altor tehnologii inovatoare în domeniul supravegherii.

Planul de digitalizare a MUS

Planul de digitalizare a MUS, care a fost conturat în comun de ANC și BCE, oferă o viziune pe termen lung și un plan de acțiune concret privind utilizarea tehnologiei și a digitalizării în cadrul MUS. Proiectele identificate în plan sunt grupate în jurul a șase domenii: (i) îmbunătățirea raportării în scopuri de supraveghere și a schimbului de informații cu băncile prin intermediul digitalizării de la un capăt la altul (end-to-end); (ii) valorificarea puterii datelor, cu analize avansate și o arhitectură de ultimă oră a datelor; (iii) optimizarea sistemelor informatice ale MUS prin încurajarea orientării către utilizator, a conectării și a integrării SupTech; (iv) prelucrarea documentelor și a datelor nestructurate prin intermediul analizei textuale bazate pe IA; (v) reducerea sarcinilor manuale și sporirea controlului informațiilor prin automatizarea proceselor; și (vi) furnizarea unor instrumente inteligente de colaborare pentru schimbul digital la nivelul MUS.

Planul definește, de asemenea, factorii-cheie care favorizează valorificarea întregului potențial inovator al MUS, cum ar fi un cadru de ultimă generație pentru gestionarea inovării; cele mai agile modalități de colaborare pentru proiectele din cadrul MUS; un ecosistem de inovare puternic; și inițiative de încurajare a unei culturi digitale, inclusiv un program de formare în domeniul digitalizării. Planul acoperă, de asemenea, aspecte legate de utilizarea etică și transparentă a noilor tehnologii și de conformitatea utilizării acestora cu cadrul de protecție a datelor.

Organe din cadrul MUS care stabilesc Agenda digitală

În anul 2020, a fost înființat, din rândul membrilor Consiliului de supraveghere, Comitetul director în componența Agendei digitale (Steering Committee in its Digital Agenda composition – SCDA), cu scopul de a facilita dezbaterile privind aspectele strategice digitale. În paralel, a fost instituit Forumul inovatorilor în domeniul supravegherii (SuperVision Innovators Forum), care reunește supraveghetori și experți în informatică din cadrul ANC și al BCE. Forumul a deținut un rol esențial în identificarea nevoilor în materie de supraveghere și a utilizărilor concrete ale noilor tehnologii pentru supravegherea bancară. Centrul SupTech a stabilit în continuare noi modalități de lucru, reunind personalul din cadrul BCE și al ANC cu experiență multidisciplinară (de exemplu, informatică, supraveghere, știința datelor) pentru a forma echipe de inovare agile. Primele patru astfel de echipe au fost înființate în luna septembrie 2020 și până la zece echipe suplimentare sunt planificate pentru 2021.

Evenimente de sensibilizare la scară largă

Ca parte a obiectivului de încurajare a unei culturi digitale, stabilit în plan, în 2020 au avut loc o serie de evenimente la scară largă. SupTech Virtual Meet-Up și Supervision Innovators Conference, organizate în lunile iunie și, respectiv, noiembrie, au reunit inovatori în domeniul supravegherii din întreaga lume pentru a încuraja colaborarea și a prezenta evoluțiile de ultimă oră în ceea ce privește instrumentele de inteligență artificială.

Instrumente SupTech noi

În anul 2020, BCE a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește elaborarea unui instrument de citire automată pentru chestionarele privind competența și onorabilitatea și analiza de rețea pentru deținerea de capital privat în entitățile supravegheate. Noi instrumente SupTech continuă să fie explorate. Acestea includ un prototip al unui instrument de transformare a vorbirii în text (speech-to-text) pentru a furniza transcrieri automate bazate pe recunoașterea vocii și un instrument automat de modelare de subiecte și analiză a sentimentelor pentru a permite analiza datelor calitative și a știrilor. Noi tehnologii, precum procesarea limbajului natural și învățarea automată, vor fi utilizate pentru a revoluționa analiza textului și a datelor nestructurate în multe sarcini de supraveghere, de la misiunile la fața locului la funcțiile orizontale. În plus, unul dintre proiectele SupTech emblematice, laboratorul virtual, va oferi o platformă modulară pentru colaborarea digitală și schimbul de opinii în cadrul MUS, permițând, de exemplu, partajarea de coduri și modele.


1.3 Supravegherea directă a instituțiilor semnificative

1.3.1 Supravegherea la distanță

Supravegherea bancară a BCE depune eforturi pentru a supraveghea instituțiile semnificative într-un mod proporțional și bazat pe riscuri, care să fie atât exigent, cât și consecvent. În acest scop, aceasta definește pentru fiecare an un set de activități de supraveghere de bază continue. Aceste activități se bazează pe cerințele de reglementare existente, pe Manualul de supraveghere al MUS și pe Prioritățile în materie de supraveghere ale MUS și sunt incluse în Programul de supraveghere prudențială (supervisory examination programme – SEP) în curs pentru fiecare dintre instituțiile semnificative.

Pe lângă aceste activități de bază stabilite la nivel central, alte activități de supraveghere adaptate la particularitățile băncilor pot fi incluse în SEP, oferind ECS posibilitatea de a analiza și a aborda riscurile idiosincratice.

Activitățile SEP la distanță includ: (i) activități legate de riscuri (de exemplu, SREP), (ii) alte activități legate de cerințele organizatorice, administrative sau juridice (de exemplu, evaluarea anuală a caracterului semnificativ) și (iii) activități suplimentare planificate de ECS pentru a adapta în continuare Programul de supraveghere prudențială în curs la particularitățile grupului supravegheat sau ale entității supravegheate (de exemplu, analize ale modelului de afaceri sau ale structurii de guvernanță utilizate de bancă). Primele două seturi de activități sunt stabilite la nivel central, iar cel de-al treilea este specific fiecărei bănci și este definit de ECS respectivă.

Principiul proporționalității

În anul 2020, activitățile de supraveghere planificate au respectat principiul proporționalității, adaptând intensitatea supravegherii la importanța sistemică și profilul de risc al băncii supravegheate

Programul de supraveghere prudențială respectă principiul proporționalității, mai exact intensitatea supravegherii depinde de dimensiunea, importanța sistemică și complexitatea fiecărei instituții. În 2020, numărul mediu de activități de supraveghere planificate pe instituție semnificativă a fost relativ similar celui din anul precedent (Graficul 20), asigurându-se că ECS au dispus în continuare de o marjă de manevră suficientă pentru a aborda riscurile specifice instituției.

Graficul 20

Numărul mediu de sarcini planificate pentru fiecare instituție semnificativă în 2019 și 2020

Sursa: BCE.
Notă: Date extrase la 31 decembrie.

Abordarea bazată pe riscuri

Programul de supraveghere prudențială aplică o abordare bazată pe riscuri, concentrându-se asupra celor mai relevante categorii de risc pentru fiecare instituție semnificativă. De exemplu, procentul sarcinilor legate de riscul de credit este mai mare pentru băncile cu niveluri ridicate de credite neperformante decât pentru banca medie, iar procentul sarcinilor legate de riscul de piață este mai mare pentru băncile cu expuneri ridicate la activități de piață și de tranzacționare decât pentru banca medie (Graficul 21).

Graficul 21

Activitățile din Programul de supraveghere prudențială în 2019 și 2020: activitățile privind riscul de credit și riscul de piață ca pondere în totalul activităților

Riscul de credit

(%)

Riscul de piață

(%)

Sursa: BCE.
Notă: Numai activitățile planificate referitoare la categoriile de risc au fost luate în considerare. Date extrase la 31 decembrie.

Aspectele principale ale supravegherii la distanță în 2020

Ca urmare a pandemiei de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE și-a revizuit procesele și activitățile de supraveghere pentru a oferi băncilor asistență operațională suficientă și pentru a se asigura că ECS se pot concentra în mod adecvat pe monitorizarea capacității băncilor de a face față crizei.

Astfel, setul planificat de activități la distanță pentru 2020 a fost revizuit, unele activități fiind anulate, simplificate sau amânate. Principalele modificări au inclus: (i) amânarea exercițiului de testare la stres la nivelul UE din 2020 până în anul 2021 și înlocuirea acestuia cu o analiză documentară a vulnerabilităților, menită să evalueze riscurile specifice generate de criza provocată de pandemia de COVID-19; (ii) adoptarea unei abordări pragmatice a SREP (a se vedea Secțiunea 1.2); introducerea unui proces de monitorizare a impactului pandemiei de COVID-19 asupra profilurilor de risc ale băncilor (implicând o interacțiune sporită cu băncile); și (iv) prelungirea cu șase luni a termenelor pentru toate măsurile de supraveghere ale căror termene încă nu expiraseră.

Aceste eforturi, împreună cu acțiunile întreprinse de ECS cu privire la măsurile specifice băncilor și reorientarea atenției către capacitatea băncilor de a face față crizei, au condus la un număr ușor redus de activități desfășurate în raport cu ceea ce se planificase inițial la începutul anului 2020 (Graficul 22).

Graficul 22

Numărul mediu de sarcini pe instituție semnificativă în 2020

Sursa: BCE.
Notă: Date extrase la 31 decembrie.

Constatări în materie de supraveghere

„Constatările în materie de supraveghere” reprezintă unul dintre principalele rezultate ale activităților de supraveghere periodice și reflectă deficiențele care trebuie remediate de bănci. ECS sunt responsabile de monitorizarea modului în care băncile dau curs acestor constatări. La 31 decembrie 2020, numărul total de constatări înregistrate a scăzut comparativ cu anii anteriori, în principal ca urmare a reducerii numărului de inspecții la fața locului și de investigații privind modelele interne în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19. Majoritatea constatărilor au provenit din inspecții la fața locului, investigații privind modelele interne și activități legate de autorizații. Cele mai multe constatări au provenit din domeniul riscului de credit (Graficul 23).

Graficul 23

Constatări în materie de supraveghere

Numărul constatărilor în termeni anuali

Sursa: BCE.
Notă: 58 de constatări ale unor ECS anterioare sunt excluse.

1.3.2 Supravegherea la fața locului

Ca parte a modificărilor aduse structurii organizatorice a BCE, anunțate în iulie 2020, a fost creată o funcție de supraveghere la fața locului, independentă din punct de vedere structural: Direcția generală inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne (Directorate General On-site and Internal Model Inspections – DG/OMI). Responsabilitățile acesteia sunt descrise în Secțiunea 5.1 – Structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE.

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, s-a aplicat o abordare sigură, reactivă și proporțională a supravegherii la fața locului

Restricțiile de călătorie puse în aplicare ca răspuns la pandemia de COVID-19 au afectat în mod semnificativ inspecțiile la fața locului și investigațiile modelelor interne în 2020. În martie 2020, Comitetul executiv al BCE a decis să suspende toate deplasările profesionale și toate inspecțiile la fața locului și investigațiile modelelor interne care se aflau într-o fază pregătitoare. Inspecțiile la fața locului și investigațiile modelelor interne care se aflau într-o fază de investigare au fost reluate la distanță atunci când a fost posibil, iar cele care se aflau în faza finală de raportare au fost finalizate conform calendarului inițial.

Conceptul temporar de „investigații la distanță” a fost introdus pentru a evalua riscurile de la distanță

Pentru a menține o supraveghere adecvată, Supravegherea bancară a BCE a elaborat un concept temporar de „investigații la distanță” pentru a investiga de la distanță cele mai importante riscuri generate de criza provocată de pandemia de COVID-19, de exemplu prin desfășurarea de interviuri la distanță cu băncile și utilizarea instrumentelor de colaborare la distanță. Scopul este acela de a reveni la practicile la fața locului tradiționale atunci când situația medicală se îmbunătățește. Cu toate acestea, se pot desprinde învățăminte utile din experiența inspecțiilor la distanță, care vor fi integrate în viitoarea metodologie de supraveghere la fața locului a Supravegherii bancare a BCE.

ECS au reprioritizat inspecțiile la fața locului și investigațiile privind modelele interne programate inițial pentru 2020, pe baza evaluării celor mai importante riscuri ale băncilor în contextul COVID-19, precum și a capacității proprii a băncilor de a sprijini investigațiile. Prin urmare, programul din 2020 a constat în 96 de inspecții la fața locului și 83 de investigații privind modelele interne, majoritatea acestora trebuind să fie efectuate de la distanță ca urmare a cerințelor de siguranță legate de pandemia de COVID-19.

În total, în 2020 au fost emise 168 de decizii de supraveghere legate de investigațiile privind modelele interne[26].

Graficul 24

Scăderea numărului de investigații în 2020 pe fondul pandemiei de COVID-19

(număr de investigații)

Sursa: Supravegherea bancară a BCE.

Programul de formare din 2020 pentru personalul MUS implicat în inspecțiile la fața locului a fost desfășurat, în cea mai mare parte, la distanță și a constat în 15 sesiuni de formare care au acoperit toate tipurile principale de riscuri vizate de SREP și procesele relevante pentru inspecții. Susținerea online a cursurilor a permis desfășurarea acestora cu un număr mai mare de participanți, peste 586 de inspectori și supraveghetori beneficiind de acest program.

1.3.2.1 Principalele constatări în urma inspecțiilor la fața locului

Următoarea analiză oferă o imagine de ansamblu a celor mai importante constatări identificate în cadrul inspecțiilor la fața locului.[27]

Guvernanța internă

Cele mai importante constatări au evidențiat deficiențe în următoarele domenii de guvernanță:

  • funcțiile de control intern (inclusiv conformitatea, gestionarea riscurilor și auditul intern): deficiențe grave la nivelul independenței, resurselor și sferei de aplicare a activității tuturor funcțiilor de control intern;
  • structura și organizarea corporativă: lipsa transparenței în structura organizatorică a băncilor, ca urmare a alocării inadecvate a responsabilităților și a liniilor de raportare neclare, deficiențe la nivelul cadrelor de control intern și dotarea necorespunzătoare cu resurse umane și tehnice;
  • punerea în aplicare și monitorizarea proceselor de guvernanță: monitorizarea insuficientă de către organul de conducere a implementării strategiilor de afaceri și de risc ale băncilor;
  • agregarea datelor privind riscurile și raportarea riscurilor: agregare a datelor privind riscurile și cadru de raportare a riscurilor insuficient de cuprinzătoare, deficiențe în ceea ce privește arhitectura datelor și infrastructura IT.
Riscul de credit

Aproximativ jumătate dintre inspecțiile privind riscul de credit au vizat calitatea activelor băncilor și au fost efectuate prin evaluarea dosarelor de credit. Acestea au evidențiat nevoi de provizionare suplimentare din perspectiva prudențială, în valoare de peste 2,3 miliarde EUR, și reclasificări de la statutul „performant” la statutul „neperformant” însumând circa 3,1 miliarde EUR.[28] Restul inspecțiilor s-au axat pe aspectele calitative ale procesului de gestionare a riscului de credit. Cele mai importante constatări au inclus:

  • subestimarea pierderilor anticipate din activitatea de creditare: supraevaluarea garanțiilor și a ratelor de însănătoșire, calcularea necorespunzătoare a pierderilor anticipate din activitatea de creditare din cauza deficiențelor la nivelul metodologiei și a parametrilor privind provizionarea aplicați;
  • clasificarea inadecvată a debitorilor: deficiențe în definirea sau identificarea expunerilor aflate în stare de nerambursare sau a expunerilor neperformante, subestimarea expunerilor brute în etapele 2 și 3 și deficiențe la nivelul proceselor de identificare a restructurărilor datorate dificultăților financiare;
  • procese deficitare de monitorizare: deficiențe în identificarea semnalelor timpurii ale deteriorării creditului și a sistemelor de rating inadecvate, adesea determinate de calitatea scăzută a datelor și de inconsecvența datelor între diferite sisteme informatice, precum și de dependența excesivă de ajustările manuale.
Riscul informatic

Majoritatea constatărilor deosebit de grave au evidențiat deficiențe în ceea ce privește:

  • gestionarea continuității activității informatice: continuitate inadecvată a activității informatice; planuri pentru continuitatea activității informatice care sunt ineficace sau nu corespund standardelor;
  • gestionarea securității cibernetice: incapacitatea măsurilor de securitate cibernetică de a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor esențiale și detectarea oportună a incidentelor de securitate cibernetică;
  • managementul riscului informatic: integrare insuficientă a riscului informatic în cadrul general de gestionare a riscurilor.
Capitalul reglementat și ICAAP

Principalele constatări privind capitalul reglementat (Pilonul 1) au vizat deficiențele cadrului de control în ceea ce privește identificarea utilizării incorecte a ponderilor de risc pentru expuneri în cazul tuturor riscurilor din Pilonul 1 și subestimarea activelor ponderate în funcție de risc ca urmare a alocării incorecte a categoriilor de expuneri. Alte constatări se referă la neidentificarea finanțărilor speculative ale bunurilor imobile și la utilizarea garanțiilor neeligibile pentru tehnicile de diminuare a riscului de credit.

Cele mai grave aspecte identificate în cadrul inspecțiilor privind ICAAP se referă la (i) deficiențe de cuantificare internă, în special în ceea ce privește riscul asociat participațiilor, riscul de pensie, modelarea riscului de piață și a riscului de credit; (ii) absența unei planificări multianuale și anticipative solide a capitalului; și (iii) legături inconsecvente între procesele de planificare strategică și cadrul privind apetitul pentru risc, în principal din cauza inexistenței unor limite consecvente și granulare ale apetitului pentru risc.

Riscul de piață

Cele mai grave constatări au vizat măsurarea și gestionarea riscului de evaluare, inclusiv deficiențe semnificative în măsurarea valorii juste (acoperirea insuficientă a verificării independente a prețurilor, metodologii inadecvate pentru ierarhizarea valorii juste, practicile necorespunzătoare de recunoaștere a profitului începând cu prima zi, lipsa ajustărilor valorii juste), precum și punerea în aplicare a Standardelor tehnice de reglementare privind evaluarea prudentă ale ABE.

Riscul de rată a dobânzii asociat portofoliului bancar (interest rate risk in the banking book – IRRBB)

Majoritatea constatărilor critice au vizat măsurarea, gestionarea și monitorizarea IRRBB: caracterul inadecvat al metodelor de cuantificare, utilizarea unor ipoteze și a unor parametri care nu sunt justificați în mod adecvat sau nu sunt robuști, lipsa unor motive solide pentru modelarea depozitelor nescadente și absența validării periodice a modelelor IRRBB.

Riscul de lichiditate

Majoritatea constatărilor deosebit de grave au fost legate de deficiențele cadrului de testare la stres (cadru pentru scenariile testării la stres insuficient de prudent, deficiențe în stabilirea ipotezelor și a parametrilor utilizați pentru cuantificarea impacturilor testării de stres), precum și de măsurarea și monitorizarea riscurilor (deficiențe în estimarea profilului de lichidare al produselor financiare și erori în calcularea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate).

Riscul operațional

Cele mai grave constatări au fost legate de gestionarea riscurilor operaționale (deficiențe în procesul de colectare de date privind riscul operațional, măsuri inadecvate de prevenire a riscurilor și de remediere în cadrul gestionării evenimentelor legate de riscurile operaționale), precum și de identificarea acestora (acoperire și definire incompletă a riscurilor operaționale semnificative).

Modelele de afaceri și profitabilitatea

Cele mai importante constatări au vizat deficiențe la nivelul stabilirii prețurilor produselor (neincluderea costurilor și a riscurilor relevante în instrumentele de stabilire a prețurilor, rate de evaluare care nu pot genera o profitabilitate sustenabilă), al capacităților de orientare strategică (activități insuficiente de control al gestionării în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei de afaceri) și al alocării veniturilor, costurilor și capitalului (deficiențe în ceea ce privește alocarea profitului, a costurilor și a capitalului, care conduc la o imagine distorsionată a profitabilității).


1.4 Supravegherea indirectă a instituțiilor mai puțin semnificative

În urma declanșării pandemiei de COVID-19, BCE și-a intensificat și și-a reorientat activitățile de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative pentru a contracara în mod proactiv intensificarea riscurilor. În același timp, BCE și ANC au convenit să aplice o anumită flexibilitate în punerea în aplicare a unor activități planificate inițial în 2020.

Activități intensificate și reorientate de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative în scopul contracarării riscurilor generate de criza provocată de pandemia de COVID-19

Evaluarea vulnerabilităților instituțiilor mai puțin semnificative la criza actuală

BCE și-a intensificat cooperarea cu ANC pe tot parcursul anului, atât la nivel tehnic, cât și la nivel de conducere, pentru a contracara în mod proactiv riscurile generate de criza provocată de pandemia de COVID-19. În special, BCE a evaluat vulnerabilitățile instituțiilor mai puțin semnificative la riscurile de credit și de lichiditate, care ar putea rezulta dintr-o degradare a situației economice. Această evaluare a vizat concentrarea expunerilor instituțiilor mai puțin semnificative la sectoare economice mai expuse la consecințele pandemiei (de exemplu, transport, cazare etc.), precum și posibilele vulnerabilități ale instituțiilor mai puțin semnificative la nevoile bruște de lichiditate sau la șocurile la adresa surselor de finanțare. În ceea ce privește calitatea activelor, analiza a arătat că băncile expuse sectoarelor mai puțin vulnerabile se pot confrunta, de asemenea, cu repercusiuni ale pandemiei de COVID-19, în special dacă au intrat în criză cu niveluri ridicate de credite neperformante. În ceea ce privește lichiditatea, un număr mare de instituții mai puțin semnificative mici și mijlocii rămân expuse riscurilor de lichiditate. De exemplu, multe bănci au niveluri foarte ridicate de linii de credit angajate în raport cu activele lor lichide de înaltă calitate disponibile, ceea ce le face vulnerabile în eventualitatea unei curse a companiilor după lichiditate, similară celei consemnate în prima fază a crizei generate de pandemia de COVID-19. Un alt aspect legat de lichiditate se referă la instituțiile mai puțin semnificative care se bazează în mare măsură – sau excesiv, în unele cazuri – pe finanțarea interbancară. Această dependență le-ar putea expune volatilității de pe piețele interbancare.

În plus, BCE a acordat asistență ANC pentru a promova o aplicare consecventă a mai multor abordări în materie de supraveghere în cadrul MUS, cum ar fi punerea în aplicare a Ghidului ABE privind abordarea pragmatică a procesului de supraveghere și evaluare din 2020, în contextul crizei COVID-19[29], Ghidul ABE referitor la moratoriile legislative și non-legislative aplicate plății împrumuturilor în contextul crizei COVID-19[30] și evaluarea transferului semnificativ al riscului pentru tranzacțiile de securitizare în ceea ce privește punerea în aplicare a sistemelor de garanții publice.

BCE și-a perfecționat sistemul de avertizare timpurie privind instituțiile mai puțin semnificative, al cărui scop este acela de a identifica instituțiile mai puțin semnificative vulnerabile și de a sprijini dialogul cu ANC, prin încorporarea de informații privind încălcările legate de capital și expunerile mari.

BCE și-a continuat activitatea privind sistemele instituționale de protecție

În 2020, BCE și-a continuat activitatea privind sistemele instituționale de protecție (SIP). În acest context, BCE a sprijinit Banca d’Italia în evaluarea acesteia privind un SIP destinat numai instituțiilor mai puțin semnificative, format din bănci Raiffeisen situate în regiunea Trentino-Alto Adige. Sistemul instituțional de protecție a fost recunoscut în scopuri prudențiale începând cu data de 4 noiembrie 2020. BCE a desfășurat, de asemenea, activități de monitorizare suplimentare pentru SIP hibride care fac parțial obiectul unor modificări considerabile.

Flexibilitate pentru adaptarea la situația de criză a priorităților în materie de supraveghere care vizează instituțiile mai puțin semnificative

Finalizarea punerii în aplicare a metodologiei SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative a fost amânată până în 2021

În 2020, BCE și ANC au convenit să amâne până în 2021 punerea în aplicare a noii metodologii SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative.[31] În cazurile în care ANC au decis să aplice metodologia pentru aceste instituții mai puțin semnificative în 2020 în conformitate cu planurile inițiale, BCE a susținut utilizarea unei abordări pragmatice a SREP în concordanță cu „Ghidul ABE privind abordarea pragmatică a procesului de supraveghere și evaluare din 2020, în contextul crizei COVID-19”, acoperind numai evaluarea riscurilor semnificative și lăsând, în linii mari, nemodificate cerințele P2R și P2G aplicabile. Foaia de parcurs a SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative a fost, de asemenea, ajustată, unele aspecte nemaifiind considerate prioritare.

Criza generată de pandemia de COVID-19 a demonstrat dependența de sistemele informatice (de exemplu, conexiuni la distanță, utilizarea canalelor digitale de către clienții bancari), ceea ce implică riscuri sporite pentru bancă (indisponibilitatea sistemului, creșterea timpului de răspuns, reducerea reactivității serviciilor de suport IT etc.). Din acest motiv, în 2020, BCE a recomandat ca ANC să acorde atenția cuvenită riscului asociat TIC și modului în care instituțiile mai puțin semnificative fac față crizei actuale la nivel operațional/informatic.

Pe parcursul anului 2020, BCE a continuat preparativele pentru un plan de implementare treptată a sistemului său de gestionare a informațiilor în ceea ce privește funcționalitățile SREP, care va permite ANC să înregistreze evaluarea SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative într-un singur sistem în cadrul MUS în viitor.

Ca urmare a pandemiei, utilizarea videoconferințelor a devenit un instrument semnificativ pentru schimbul eficient de informații cu ANC.

Alte teme relevante pentru supravegherea instituțiilor mai puțin semnificative

În 2020, BCE și-a continuat activitatea de identificare a instituțiilor mici și cu grad redus de complexitate. Un inventar a fost întocmit împreună cu ANC pentru a permite cartografierea noii clasificări la nivelul MUS. Exercițiul de cartografiere a fost, de asemenea, susținut indirect de listele de instituții mici și cu grad redus de complexitate furnizate de ANC în contextul noilor modele FINREP privind creditele neperformante.

În urma înființării Comitetului consultativ privind proporționalitatea (Advisory Committee on Proportionality – ACP) în cadrul ABE, BCE a contribuit la prima scrisoare de recomandare din partea comitetului către Consiliul de supraveghere al ABE, referitoare la modul în care proporționalitatea ar putea fi mai bine luată în considerare de ABE în cinci domenii selectate din proiectul său de program de lucru pentru 2021. Recomandarea a vizat SREP, guvernanța internă, firmele de investiții, publicarea de informații referitoare la schimbările climatice și analiza costului de conformare. În prezent, BCE sprijină ABE în elaborarea metodologiei ACP de evaluare a impactului.


1.5 Atribuțiile macroprudențiale ale BCE

În 2020, au fost primite peste 100 de notificări macroprudențiale de la autoritățile naționale

În 2020, BCE a continuat să poarte un dialog activ cu autoritățile naționale, în concordanță cu atribuțiile macroprudențiale care i-au fost conferite în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul privind MUS[32].

În 2020, BCE a primit peste 100 de notificări de politică macroprudențială din partea autorităților naționale, inclusiv din partea Bulgariei și a Croației, în urma stabilirii unei cooperări strânse cu aceste țări. Majoritatea acestor notificări au vizat deciziile trimestriale privind stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital și deciziile privind identificarea și tratamentul fondurilor proprii ale instituțiilor de importanță sistemică globală (global systemically important institutions – G-SII) sau ale altor instituții de importanță sistemică (other systemically important institutions – O-SII). Unele decizii, în special cele privind stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital, au vizat eliberarea de capital pentru a facilita absorbția pierderilor din activitatea de creditare și pentru a sprijini creditarea economiei în timpul pandemiei de COVID-19. Nu în ultimul rând, BCE a evaluat notificările privind alte măsuri macroprudențiale, de exemplu privind stabilirea amortizoarelor de risc sistemic sau măsurile introduse în conformitate cu articolul 458 din CRR.

Urmând metodologia elaborată de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, BCE și autoritățile naționale au identificat opt G-SII[33] din zona euro cărora li se va solicita să dețină amortizoare de capital suplimentare cuprinse între 1,0% și 1,5% în 2022. Autoritățile naționale au identificat și au stabilit ratele amortizoarelor de capital pentru 124 de O-SII. Aceste rate au fost în concordanță cu metodologia de aplicare a unui prag minim pentru determinarea amortizoarelor de capital pentru O-SII, pe care BCE a urmat-o începând din anul 2016[34].

Supravegherea bancară a BCE a avut, de asemenea, o participare activă în mai multe domenii ale activității Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar din UE. Printre acestea s-au numărat activitățile CERS privind restricțiile aplicabile distribuirilor. La data de 27 mai 2020, CERS a adoptat Recomandarea CERS/2020/7, în care a invitat autoritățile competente să solicite instituțiilor financiare aflate în sfera lor de competență de supraveghere să se abțină de la a plăti dividende, a răscumpăra acțiuni ordinare sau a crea obligații de plată a unei remunerații variabile pentru persoane care își asumă riscuri substanțiale până la 1 ianuarie 2021.[35]

Această recomandare a fost revizuită și modificată în decembrie 2020. Ca urmare a cooperării strânse dintre CERS și BCE, aceasta din urmă a asigurat că poziția sa proprie cu privire la distribuiri rămâne pe deplin consecventă cu Recomandarea CERS.


1.6 Perspective: riscuri și priorități în materie de supraveghere pentru anul 2021

Evaluarea riscurilor oferă o imagine oportună a riscurilor și vulnerabilităților existente și emergente și contribuie la identificarea priorităților în materie de supraveghere

Pentru a-și îndeplini mandatul în materie de supraveghere în mod eficace, Supravegherea bancară a BCE identifică, evaluează și monitorizează permanent riscurile și vulnerabilitățile existente și emergente la adresa sectorului bancar. Aceasta îi permite să își adapteze și să își prioritizeze acțiunile, precum și să reorienteze rapid programul de supraveghere și resursele aferente pentru a contracara amenințările emergente la adresa instituțiilor supravegheate. În 2020, Supravegherea bancară a BCE a trebuit să își reorienteze atenția în cadrul procesului de supraveghere, ca răspuns la șocul economic extraordinar indus de pandemia de COVID-19, care, la rândul său, a modificat semnificativ peisajul general al riscurilor din sectorul bancar. Privind în perspectivă, se mențin incertitudini semnificative pe termen scurt și mediu, având în vedere recrudescența numărului de infectări cu COVID-19 la începutul anului 2021. Printre acestea se numără posibilitatea ca mai multe măsuri de izolare episodice să inhibe activitățile financiare, precum și calendarul neclar al vaccinării populației și, prin urmare, al revenirii la activitatea economică obișnuită.

Harta riscurilor la nivelul MUS pentru anul 2021, alături de tabelul vulnerabilităților (Graficul 25), oferă o imagine de ansamblu a principalelor dificultăți din sectorul bancar în următorii doi până la trei ani, astfel cum au fost evaluate de Supravegherea bancară a BCE, în strânsă cooperare cu ANC. Harta riscurilor la nivelul MUS prezintă cei mai relevanți factori determinanți ai riscurilor, care pot afecta instituțiile supravegheate prin intermediul vulnerabilităților interne și externe existente, de exemplu caracteristicile sistemului bancar sau ale mediului în care operează băncile. În contextul tabloului actual al riscurilor, vulnerabilitățile identificate definesc domeniile principale pe care se va axa supravegherea în 2021.

Nivelul ridicat de incertitudine cu privire la perspectivele macroeconomice determinat de pandemia de COVID-19 modelează tabloul riscurilor pentru bănci

Declanșarea pandemiei de COVID-19 și măsurile de izolare conexe au generat o scădere fără precedent a activității economice în zona euro în 2020, PIB real fiind proiectat să revină doar gradual la nivelul consemnat în perioada pre-pandemie până la jumătatea anului 2022.[36] Viteza acestei redresări va depinde de evoluția pandemiei, de durata măsurilor de izolare, de posibila eliminare treptată a măsurilor de sprijin legate de politici, precum și de implementarea și distribuirea cu succes a unor soluții medicale eficace. Posibila reapariție a unor tensiuni geopolitice legate în primul rând de conflictele comerciale reprezintă unul dintre cele mai proeminente riscuri suplimentare în sensul scăderii la adresa redresării economice. Astfel de tensiuni geopolitice ar putea conduce în continuare la o reevaluare abruptă a primelor de risc și la o nouă reevaluare a riscului pe piețele financiare. Se anticipează că impactul sfârșitului perioadei de tranziție aferente Brexit asupra economiei zonei euro va fi redus și, de asemenea, relativ limitat pentru sectorul bancar ca urmare a preparativelor efectuate de băncile afectate, deși unele dintre acestea sunt încă așteptate să își intensifice eforturile în această privință (Secțiunea 1.2.7).

Graficul 25

Harta riscurilor la nivelul MUS și tabelul vulnerabilităților pentru anul 2021

Imaginea riscurilor conturată de pandemia de COVID-19 și incertitudinile ridicate care grevează perspectivele macroeconomice...

... vor afecta băncile ca urmare a vulnerabilităților existente care necesită măsuri de supraveghere

Sursa: BCE și ANC.
Notă: Factorii determinanți ai riscurilor și vulnerabilitățile nu ar trebui să se analizeze separat, întrucât se pot genera sau potența reciproc. În harta riscurilor, punctele de culoare albă denotă factorii determinanți ai riscurilor care sunt preconizați să înregistreze o creștere semnificativă în următorii cinci ani. „ML/TF” se referă la spălarea de bani și finanțarea terorismului (money laundering and terrorist financing); „NPL” se referă la creditele neperformante (non-performing loans). În tabelul vulnerabilităților, vulnerabilitățile interne sunt cele care pot fi soluționate de băncile însele, în timp ce vulnerabilitățile externe se referă la mediul în care funcționează băncile.

Deteriorarea calității activelor reprezintă un risc esențial pentru sectorul bancar și ar putea pune la încercare soliditatea capitalului băncilor

Riscul de credit reprezintă una dintre dificultățile cele mai urgente pentru sectorul bancar european. Se preconizează că un mediu economic mai fragil va conduce la o deteriorare a calității activelor, în special atunci când schemele de ajutor de stat vor fi retrase în cele din urmă. Societățile nefinanciare din multe sectoare se confruntă cu un risc sporit de solvabilitate din cauza unei deteriorări pronunțate a profiturilor, accelerată în unele sectoare ca urmare a schimbării comportamentelor clienților, în timp ce capacitatea gospodăriilor de a onora serviciul datoriei ar putea fi pusă la încercare de o potențială înrăutățire a condițiilor pe piața forței de muncă. Nivelurile ridicate ale datoriei private prezintă riscul unui impact negativ sporit asupra băncilor, deoarece societățile cu niveluri mai înalte ale datoriei pot deveni mai puțin viabile chiar și atunci când mediul economic începe să se normalizeze. Riscurile de corecție pe piețele imobiliare comerciale și rezidențiale sunt în creștere, în condițiile în care prețurile proprietăților imobiliare continuă să dea semne de supraevaluare. În plus, majorările semnificative ale expunerilor băncilor la datoria publică internă au potențialul de a reactiva, în unele țări, interacțiuni nefavorabile între bănci și piețele obligațiunilor suverane, în cazul apariției unor temeri legate de sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu.

În perspectivă, înrăutățirea potențială a calității activelor creează dificultăți în ceea ce privește adecvarea capitalului băncilor. În acest context, băncile trebuie să dispună de strategii solide în materie de risc, structurate în mod specific pentru a consolida practicile de gestionare a riscului de credit. Monitorizarea eficace a riscurilor, identificarea temeinică a deteriorării calității creditului (semnalarea restructurărilor datorate dificultăților financiare și evaluări ale situațiilor în care achitarea integrală este improbabilă), gestionarea transparentă și precisă a activelor problematice și, nu în ultimul rând, acoperirea adecvată și oportună a riscului prin provizionare sunt toate elemente distinctive ale unei strategii solide în materie de risc.

Criza actuală pune în continuare la încercare sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor

Profitabilitatea instituțiilor supravegheate este proiectată să revină doar moderat, în 2021, la un nivel care este încă scăzut și însoțit de perspective sumbre ale câștigurilor. În plus, este probabil ca efectul pandemiei să conducă la necesitatea unei provizionări sporite, care, la rândul său, va afecta în continuare profitabilitatea scăzută din punct de vedere structural din sectorul bancar. Este probabil ca presiunile privind soluționarea vulnerabilităților existente, cum ar fi capacitatea excedentară din sectorul bancar și ineficiențele persistente la nivelul costurilor, să se intensifice. Cu toate acestea, consolidarea în sectorul bancar poate contribui la soluționarea acestor aspecte structurale și poate sprijini sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor. Creșterea concurenței din partea instituțiilor nebancare și orientarea pieței către un nivel sporit de digitalizare aduc oportunități, dar amplifică, de asemenea, riscurile generate de deficiențele sistemului informatic, de criminalitatea informatică și de perturbările operaționale din sectorul bancar.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat o serie de vulnerabilități preexistente în cadrele de guvernanță ale băncilor

O guvernanță internă solidă și o orientare strategică robustă sunt esențiale pentru soluționarea corespunzătoare de către bănci a dificultăților generate de criza în curs. Dificultățile identificate anterior în ceea ce privește capacitățile băncilor de agregare a datelor privind riscurile și de monitorizare a riscurilor se numără printre principalele aspecte care trebuie abordate în viitor. În plus, un anumit număr de bănci prezintă nevoia unei mai bune integrări a cadrelor privind apetitul pentru risc în practicile de gestionare a riscurilor și în procesele decizionale, precum și un nivel insuficient de monitorizare din partea organelor de conducere în funcția lor de supraveghere. Guvernanța defectuoasă și controalele deficitare ale riscului au, de asemenea, ca efect exacerbarea riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului pentru bănci.

Domenii de interes suplimentare: fragmentarea cadrului de reglementare și creșterea riscurilor legate de schimbările climatice

Armonizarea cadrului de reglementare al UE și finalizarea uniunii bancare sunt esențiale pentru optimizarea eficienței și a rezilienței sectorului bancar al UE. Aceste două elemente ar contribui la eliminarea obstacolelor în calea activității transfrontaliere și a consolidării în rândul băncilor. Impactul riscurilor legate de schimbările climatice devine tot mai tangibil, iar autoritățile de supraveghere subliniază de facto necesitatea de a accelera dezvoltarea gestionării active a riscurilor și publicarea acestor riscuri[37] (Caseta 3).

Prioritățile în materie de supraveghere pentru 2021 se vor axa pe patru domenii-cheie afectate în mod semnificativ de criza generată de pandemia de COVID−19

În acest context, prioritățile în materie de supraveghere pentru 2021 se concentrează pe patru domenii-cheie afectate în mod semnificativ de actuala criză generată de pandemia de COVID-19:

  • Supravegherea bancară a BCE va acorda prioritate acțiunilor sale destinate evaluării caracterului adecvat al gestionării riscului de credit, al operațiunilor și al practicilor de monitorizare și raportare ale băncilor. Se va acorda o atenție deosebită capacității băncilor de a identifica într-o etapă timpurie deteriorarea calității activelor, de a constitui, în consecință, provizioane adecvate și oportune și de a adopta măsurile necesare pentru gestionarea arieratelor și a creditelor neperformante.
  • În plus, este esențial ca băncile să dispună de practici solide de planificare a capitalului, bazate pe proiecții privind capitalul care să se adapteze unui mediu caracterizat de schimbări dinamice, îndeosebi într-o situație de criză precum pandemia actuală. În plus, testarea la stres la nivelul UE, coordonată de ABE, va fi desfășurată în 2021 și va reprezenta un element important în evaluarea solidității capitalului băncilor.
  • Profitabilitatea băncilor și sustenabilitatea modelelor de afaceri sunt supuse în continuare presiunilor exercitate de mediul economic, de ratele scăzute ale dobânzilor, de o capacitate excedentară, de o eficiență redusă a costurilor și de concurența din partea băncilor și a instituțiilor financiare nebancare. Pandemia de COVID-19 exacerbează aceste presiuni. În 2021, Supravegherea bancară a BCE își va continua eforturile de a supune unei analize critice planurile strategice ale băncilor și măsurile adoptate de cadrele de conducere de nivel superior ale băncilor pentru remedierea deficiențelor existente.
  • Supravegherea se va axa în continuare pe guvernanță și, în special, pe capacitățile băncilor de agregare a datelor privind riscurile și pe sistemele informatice, dar și pe calitatea gestionării de către bănci a riscurilor în perioade de criză. Supravegherea bancară a BCE va continua să evalueze controalele interne ale băncilor, inclusiv în vederea reducerii riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului (Caseta 5).

În anul 2021 vor fi desfășurate activități structurale suplimentare, care nu se referă la impactul pandemiei de COVID-19, îndeosebi în legătură cu alinierea băncilor la așteptările prevăzute în Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu (Caseta 3) și cu gradul de pregătire a acestora pentru punerea în aplicare a pachetului de reforme Basel III finalizat. În funcție de evoluția crizei, Supravegherea bancară a BCE își poate reprioritiza în continuare activitățile.

Tabelul 1

Vulnerabilitățile din sectorul bancar și prioritățile în materie de supraveghere ale MUS pentru anul 2021

Sursa: BCE.

Caseta 3
Consultare publică referitoare la Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu

Riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu ar putea avea un impact substanțial asupra economiei reale și asupra băncilor.[38] Riscurile sunt de două tipuri. „Riscurile fizice” decurg din fenomenele meteorologice extreme și din schimbările progresive ale climei, precum și din degradarea mediului. „Riscurile de tranziție” decurg din procesul de adaptare la o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon și mai durabilă.[39] Ca atare, riscurile sunt factori determinanți ai categoriilor de riscuri existente.

În acest context, în 2020 BCE a publicat, în urma unei consultări publice, Ghidul privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu. În timpul consultării, BCE a primit 49 de răspunsuri din partea unei game largi de părți interesate, nu numai din cadrul sectorului bancar, ci și din mediul universitar și de la ONG-uri.

Ghidul prezintă înțelegerea BCE cu privire la gestionarea sigură și prudentă a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu în cadrul prudențial actual. Acesta ilustrează, de asemenea, modul în care BCE se așteaptă ca băncile să își consolideze informațiile publicate cu privire la schimbările climatice și cele de mediu.

BCE se așteaptă ca băncile să adopte o abordare strategică, anticipativă și cuprinzătoare privind analiza riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, să evalueze dacă practicile lor actuale sunt sigure și prudente din perspectiva așteptărilor și, dacă este necesar, să înceapă să le adapteze. În ceea ce privește instituțiile mai puțin semnificative, Ghidul BCE recomandă ca ANC să aplice Ghidul BCE în mod proporțional.

În anul 2020, BCE a publicat Raportul privind publicarea de către instituții a informațiilor privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, oferind un instantaneu al nivelului publicării de informații referitoare la aceste riscuri, având în vedere așteptările în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul BCE, precum și „Raportul privind practicile referitoare la ICAAP ale băncilor”, evidențiind domeniile, precum riscurile legate de schimbările climatice, în care băncile trebuie să își dezvolte în continuare abordările.[40]

În cadrul dialogului în materie de supraveghere, în prima jumătate a anului 2021 BCE va solicita băncilor să își evalueze practicile în raport cu așteptările în materie de supraveghere prevăzute în ghid și să elaboreze planuri de acțiune pe această bază.

În 2022, BCE va efectua o evaluare completă în scopul supravegherii pentru toate băncile supravegheate direct și va lua măsuri concrete de monitorizare acolo unde va fi necesar. În plus, testarea la stres în scopul supravegherii din 2022 se va axa pe riscurile legate de schimbările climatice.

BCE urmărește îndeaproape evoluțiile care este probabil să afecteze băncile pe care le supraveghează și continuă să se implice în forurile internaționale, inclusiv, printre altele, ABE, Rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar și Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară.


2 Autorizații, executare și sancțiuni

2.1 Autorizații

2.1.1 Evaluarea anuală a caracterului semnificativ

BCE supraveghează direct 115 bănci începând cu 1 ianuarie 2021, în urma reexaminării anuale a caracterului semnificativ și a evaluărilor ad-hoc

Evaluarea anuală, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind MUS[41], a măsurii în care o bancă sau un grup bancar îndeplinește oricare dintre criteriile privind caracterul semnificativ[42] a fost încheiată în luna noiembrie 2020. Aceasta a fost completată de evaluări ad-hoc privind caracterul semnificativ, care au fost efectuate în urma stabilirii unei cooperări strânse între BCE și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka, de modificări ale structurilor de grup și de alte evoluții la nivelul grupurilor bancare. În plus, a fost introdusă o modificare metodologică pentru a evita dubla evidențiere. Acum, entitățile care se numără printre cele mai mari trei instituții de credit dintr-un stat membru și care sunt, de asemenea, filiale ale unor instituții semnificative sunt evidențiate o singură dată.

Prin urmare, 115 instituții[43] au fost clasificate ca semnificative începând cu data de 30 noiembrie 2020, în scădere de la 117 în urma evaluării anterioare a caracterului semnificativ[44].

În 2020, cinci grupuri bancare au fost adăugate pe lista entităților supravegheate.

  • Ca urmare a evaluării anuale a caracterului semnificativ, două grupuri bancare noi au fost clasificate ca semnificative: LP Group B.V., cu sediul în Țările de Jos, a fost clasificată ca semnificativă întrucât activele sale depășesc 30 de miliarde EUR, iar Agri Europe Cyprus Limited a fost clasificată ca semnificativă după ce una dintre băncile din grup, Gorenjska Banka d.d., Kranj, a devenit a treia cea mai mare instituție de credit din Slovenia. Ambele grupuri bancare sunt supravegheate direct de BCE de la 1 ianuarie 2021.
  • O bancă, AS “Citadele banka”, a fost clasificată ca semnificativă după ce a devenit a treia cea mai mare instituție de credit din Letonia. Aceasta este supravegheată direct de BCE de la 1 ianuarie 2021.
  • În urma stabilirii unei cooperări strânse între BCE, Banca Națională a Bulgariei și Hrvatska narodna banka, în octombrie 2020 BCE a început supravegherea directă a cinci bănci din Bulgaria și a opt bănci din Croația.
  • În ceea ce privește Bulgaria, la 1 octombrie 2020 BCE a devenit responsabilă de supravegherea directă a instituției de credit DSK Bank AD și a patru filiale ale grupurilor bancare semnificative existente [UniCredit Bulbank AD, United Bulgarian Bank AD, Eurobank Bulgaria AD și Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD].
  • În ceea ce privește Croația, la 1 octombrie 2020 BCE a început supravegherea directă a șapte filiale ale grupurilor bancare semnificative existente (Zagrebačka banka d.d., Privredna banka Zagreb d.d., Erste & Steiermärkische Bank d.d., PBZ stambena štedionica d.d., Raiffeisenbank Austria d.d., Raiffeisen stambena štedionica d.d. și Sberbank d.d.) și a unei filiale a unui nou grup bancar semnificativ (Addiko Bank d.d.).
  • În urma stabilirii unei cooperări strânse între BCE și Hrvatska narodna banka, la 7 octombrie 2020 grupul Addiko Bank AG din Austria a fost, de asemenea, clasificat ca semnificativ ca urmare a activităților transfrontaliere semnificative. Supravegherea grupului Addiko Bank AG include supravegherea filialelor sale Addiko Bank d.d. din Slovenia și Addiko Bank d.d. din Croația.

În același timp, patru bănci au fost eliminate de pe lista entităților semnificative.

  • În pofida faptului că îndeplinește criteriul dimensiunii, Dexia SA și filialele sale Dexia Crédit Local și Dexia Crediop S.p.A. (o filială a Dexia Crédit Local) au fost clasificate ca mai puțin semnificative de către BCE, de comun acord cu Autoritatea franceză de supraveghere prudențială și rezoluție (Autorité de contrôle prudentiel et de resolution – ACPR), Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique și Banca d’Italia, ca urmare a unor circumstanțe specifice, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul privind MUS și cu articolul 70 din Regulamentul-cadru privind MUS, care prevăd circumstanțele specifice ce conduc la clasificarea ca mai puțin semnificativă a unei entități supravegheate semnificative.
  • Abanka d.d. a fost achiziționată de un grup bancar semnificativ existent, condus de Biser Topco S.à.r.l., și a fuzionat ulterior cu acest grup.
  • Unei bănci, AS PNB Banka, i s-a retras licența după ce a fost evaluată de către BCE ca fiind în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind MUR[45] și al deciziei Instanței districtuale Vidzeme a orașului Riga de a declara banca insolvabilă.
  • Unione di Banche Italiane Società per Azioni a fost achiziționată de un alt grup bancar semnificativ, condus de Intesa Sanpaolo S.p.A.

Lista entităților supravegheate este actualizată cu frecvență lunară. Cea mai recentă versiune a listei poate fi consultată pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE.

Tabelul 2

Grupuri bancare semnificative și mai puțin semnificative sau bănci individuale care fac obiectul supravegherii bancare europene în urma evaluării anuale din 2020

Sursa: BCE.
Notă: „Active totale” se referă la activele totale deținute de entitățile incluse pe lista entităților supravegheate publicată în decembrie 2020 (cu data de referință de 30 noiembrie 2020 pentru deciziile privind caracterul semnificativ notificate instituțiilor supravegheate care rezultă din evaluarea anuală a caracterului semnificativ și cu data de referință de 1 noiembrie 2020 pentru alte modificări și evoluții ale structurilor de grup). Data de referință pentru activele totale este 31 decembrie 2019 (sau cea mai recentă dată disponibilă utilizată pentru cea mai recentă evaluare a caracterului semnificativ).

În contextul retragerii Regatului Unit din UE, în luna iunie 2020 BCE a încheiat evaluările cuprinzătoare ale UBS Europe SE și Bank of America Merrill Lynch International Designated Activity Company. Ambele bănci au îndeplinit criteriul dimensiunii pentru a fi supravegheate direct de BCE după transferarea activităților lor în zona euro.

În aceeași lună, BCE a finalizat o evaluare cuprinzătoare pentru cinci bănci croate, în urma solicitării Croației de a stabili o cooperare strânsă între BCE și Hrvatska narodna banka. Este necesară o evaluare cuprinzătoare în cadrul procesului de stabilire a unei cooperări strânse între BCE și autoritatea națională competentă (ANC) a unui stat membru al UE a cărui monedă nu este euro.

În plus, în luna august 2020, BCE a demarat o evaluare cuprinzătoare pentru două grupuri bancare cooperative italiene (Iccrea Banca S.p.A. – Istituto Centrale del Credito Cooperativo și Cassa Centrale Banca – Credito Cooperativo Italiano S.p.A.) și două bănci baltice (Luminor Bank AS în Estonia și Akcinė bendrovė Šiaulių bankas în Lituania). Exercițiul urmează să fie încheiat către finele semestrului I 2021.

2.1.2 Proceduri de autorizare

În anul 2020, un total de 3 385 de proceduri de autorizare au fost notificate Supravegherii bancare a BCE

Numărul de proceduri

În anul 2020, au fost notificate Supravegherii bancare a BCE, în total, 3 385 de proceduri de autorizare (Tabelul 3). Aceste notificări au inclus 28 de cereri de autorizare, 18 retrageri ale autorizațiilor, 49 de expirări ale autorizațiilor, 101 achiziții de participații calificate, 361 de proceduri de „pașaport” și 2 828 de proceduri de evaluare a competenței și onorabilității[46] (evaluări individuale ale cadrelor de conducere și ale membrilor consiliilor de supraveghere, ale persoanelor care dețin funcții-cheie și ale cadrelor de conducere ale sucursalelor din țări terțe).

Tabelul 3

Proceduri de autorizare notificate BCE

Sursa: BCE.

În anul 2020, au fost finalizate circa 1 361 de decizii referitoare la autorizare[47]. Dintre acestea, Consiliul de supraveghere a transmis 522 de proiecte de decizii, care au fost ulterior aprobate de Consiliul guvernatorilor. Cele 839 de decizii rămase au fost aprobate de cadrele de conducere de nivel superior, în baza cadrului de delegare.[48] Aceste 1 361 de decizii referitoare la autorizare reprezintă 56,6% din totalul deciziilor individuale de supraveghere ale BCE.

Numărul procedurilor de evaluare a competenței și onorabilității a scăzut ușor comparativ cu anul 2019

Numărul de proceduri de evaluare a competenței și onorabilității, precum și numărul de proceduri comune referitoare la autorizare, participații calificate și proceduri de „pașaport” au scăzut ușor comparativ cu 2019.

Evoluții ale procedurilor comune

În anul 2020, au fost notificate BCE mai puține proceduri comune comparativ cu 2019, întrucât unele achiziții și planuri de înființare de bănci au fost suspendate din cauza incertitudinilor macroeconomice legate de criza generată de pandemia de COVID-19. Într-un număr mic de proceduri privind participațiile calificate, solicitanții au decis să își retragă notificările după ce au depus primele proiecte, fie din cauza mediului macroeconomic incert din 2020, fie din motive specifice fiecărui caz în parte, inclusiv din cauza îndoielilor sau a preocupărilor exprimate de autoritățile de supraveghere în cursul evaluării inițiale.

Marea majoritate a procedurilor de autorizare din 2020 au fost asociate înființării unor noi instituții mai puțin semnificative. La fel ca în anii precedenți, cei doi factori determinanți principali ai solicitărilor de autorizații bancare noi au fost reprezentați de retragerea Regatului Unit din UE și de utilizarea tot mai frecventă a inovațiilor digitale pentru a furniza servicii clienților din UE (modelele de afaceri FinTech).

Procedurile de autorizare care au vizat instituțiile semnificative s-au datorat cu precădere restructurării organizaționale sau necesității de prelungire a unei autorizații bancare pentru activități reglementate suplimentare planificate de bancă. Două proceduri de autorizare a instituțiilor semnificative au vizat transformări corporative majore; în ambele cazuri, toate serviciile bancare au fost transferate entităților nou-înființate.

Procedurile de retragere au provenit, în principal, de la bănci care și-au încetat în mod voluntar activitatea, au fuzionat sau au trecut prin alte tipuri de restructurări. În acest context, renunțările la autorizații au reprezentat aproximativ jumătate din totalul procedurilor de retragere.

Majoritatea procedurilor referitoare la participații calificate notificate BCE în 2020 au fost legate de reorganizări interne ale structurii acționariatului entităților supravegheate. Mai presus de toate, aceste reorganizări au urmărit să simplifice structura grupului și/sau să genereze reduceri de costuri. Un număr mic de proceduri au vizat achiziții de participații la instituții semnificative, efectuate de investitori privați sau de alte entități supravegheate, deși nu s-a observat nicio tendință evidentă în raport cu 2019. Procedurile inițiate spre sfârșitul anului 2020 sugerează că entitățile supravegheate urmăresc tot mai mult să obțină o poziție puternică pe piață sau să își consolideze poziția de lider deja deținută pe piață în anumite țări prin fuzionarea cu alte entități supravegheate. Totuși, în pofida acestei tendințe emergente către o dinamică de transformare și consolidare activă, s-a observat doar o consolidare transfrontalieră limitată.

BCE și ANC au gestionat 322 de proceduri de „pașaport”. În urma acordului multilateral privind schimbul de informații între BCE și autoritățile competente în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, există în prezent un regim specific pentru notificarea acestor autorități cu privire la procedurile de „pașaport”.

În urma reorganizării Supravegherii bancare a BCE în luna octombrie 2020, toate procedurile comune sunt evaluate în cadrul Serviciului autorizare restructurat. Aceasta asigură un grad și mai mare de consecvență între procedurile care implică instituții semnificative sau instituții mai puțin semnificative. Serviciul autorizare este, de asemenea, responsabil de procedurile de „pașaport”, de evaluarea caracterului semnificativ și de menținerea listei entităților supravegheate.

Firme de investiții și societăți financiare holding (mixte)

În cooperare cu ANC, BCE a început să se pregătească pentru viitoarea autorizare a firmelor de investiții

În cooperare cu ANC, BCE a început să se pregătească pentru viitoarea autorizare a firmelor de investiții. Un nou cadru de reglementare pentru supravegherea firmelor de investiții va intra în vigoare în iunie 2021 [articolul 4 alineatul (1) punctul 1 litera (b) din CRR, în coroborare cu articolul 8a din CRD]. Acest nou cadru introduce condițiile în care o firmă de investiții necesită autorizare ca instituție de credit. Necesitatea unei autorizații se bazează atât pe criterii calitative (activități desfășurate), cât și pe criterii cantitative (valoarea activelor), fie pe o bază individuală, fie pe bază de grup. Alternativ, făcând uz de marja de apreciere prevăzută în cadru, supraveghetorul consolidant poate decide ca o firmă de investiții să devină instituție de credit în temeiul anumitor criterii.

Articolul 21a din CRD a introdus un nou regim de supraveghere pentru anumite societăți financiare holding (mixte)[49] din grupuri supravegheate. Aceste societăți financiare holding (mixte) specifice vor fi responsabile de asigurarea conformității grupului supravegheat cu cerințele prudențiale pe o bază consolidată. Pentru grupurile supravegheate semnificative, BCE are responsabilitatea de a acorda aprobarea pentru aceste societăți financiare holding (mixte) specifice sau de a le scuti de obligația aprobării începând cu data transpunerii articolului 21a din CRD în legislația națională a statelor membre, prevăzută pentru 28 decembrie 2020.

Evoluții ale evaluărilor competenței și onorabilității

În 2020, BCE a fost notificată cu privire la un număr relativ mai redus de proceduri de evaluare a competenței și onorabilității decât în anul 2019. Adunările generale anuale ale anumitor grupuri bancare au fost amânate din cauza crizei generate de pandemia de COVID-19, astfel încât BCE a primit un număr mare de solicitări de evaluare a competenței și onorabilității mai târziu decât de obicei.

Aproximativ 74% dintre toate procedurile de evaluare a competenței și onorabilității primite în 2020 au vizat membri ai organelor de conducere în funcția lor de supraveghere. Restul de 26% au avut în vedere membri ai organelor de conducere în funcția lor administrativă (circa 23%), persoane care dețin funcții-cheie (2,6%) și cadre de conducere ale unor sucursale din țări terțe (0,4%).

BCE aplică o abordare mai strictă în ceea ce privește evaluările competenței și onorabilității, în vederea consolidării guvernanței băncilor supravegheate

Pentru circa 50% dintre membrii organelor de conducere care au fost evaluați, BCE a identificat preocupări legate de unul sau mai multe dintre criteriile de competență și onorabilitate. Aceasta reprezintă o creștere de 19% față de 2019, reflectând abordarea mai strictă și mai intruzivă a BCE în ceea ce privește evaluările competenței și onorabilității și eforturile de consolidare a guvernanței băncilor supravegheate. BCE a impus condiții, obligații sau recomandări instituțiilor semnificative pentru a soluționa preocupările identificate. Cele mai frecvente aspecte s-au referit la experiență, conflicte de interese și timpul alocat funcției de membrii consiliilor de administrație.

În evaluările competenței și onorabilității, BCE colaborează cu ANC relevante și cu băncile însele. În cazul în care există îndoieli sau preocupări legate de caracterul adecvat al unui candidat, se întâmplă adesea ca fie candidații înșiși, fie instituția de credit să decidă retragerea candidaturii. Prin urmare, astfel de cazuri nu conduc la o decizie negativă. În 2020, 22 de cereri au fost retrase în acest mod, ceea ce reprezintă o creștere de 45% comparativ cu 2019. Acest lucru poate fi atribuit din nou abordării mai stricte a evaluărilor competenței și onorabilității destinate optimizării guvernanței băncilor aflate sub supravegherea bancară europeană. BCE a efectuat, de asemenea, mai multe reevaluări în 2020, ceea ce a condus la o serie de demisii din consiliile de administrație.

Noul Serviciu competență și onorabilitate al BCE este operațional din octombrie 2020, iar Consiliul de supraveghere a aprobat recent un pachet cuprinzător de măsuri pentru a îmbunătăți în continuare supravegherea în materie de competență și onorabilitate în cadrul MUS.

În primul rând, BCE va fi mai transparentă cu privire la așteptările sale în materie de supraveghere referitoare la calitatea persoanelor desemnate. În acest scop, BCE intenționează să publice un manual revizuit pentru a înlocui Ghidul actual privind evaluările competenței și onorabilității, precum și un nou chestionar al BCE privind competența și onorabilitatea.

În al doilea rând, BCE își va spori influența într-o etapă incipientă în evaluările caracterului adecvat care, în conformitate cu unele legislații naționale, sunt efectuate după preluarea poziției vacante de către persoana desemnată (cunoscute sub denumirea „evaluări ex post”). În acest scop, BCE intenționează să pună în aplicare o nouă abordare, care va încuraja băncile să transmită BCE solicitările de evaluare a caracterului adecvat pentru membrii executivi din consiliile de administrație înaintea desemnării acestora.

În al treilea rând, se va acorda o atenție mai mare responsabilității individuale în evaluarea caracterului adecvat al unui membru al consiliului de administrație, de exemplu în cazurile în care o persoană desemnată a deținut poziții în conducerea băncilor care au primit constatări grave în materie de supraveghere. O persoana desemnată ar trebui să fie capabilă să conteste deciziile și să evite conformismul de grup, deoarece membrii consiliului de administrație nu ar trebui să aibă posibilitatea de a se ascunde în spatele responsabilității colective a consiliului de administrație. Aceste considerații vor fi încorporate într-o nouă abordare a evaluării.

În al patrulea rând, pachetul va clarifica procesul de reevaluare a caracterului adecvat. În acest scop, BCE va oferi orientări mai detaliate cu privire la modul în care apariția unor noi fapte materiale, în special a unor constatări referitoare la spălare de bani, ar putea afecta caracterul adecvat al membrilor consiliului de administrație.

Portalul IMAS

Băncile pot utiliza acum portalul IMAS pentru a transmite solicitările de evaluare a competenței și onorabilității

Procedurile de autorizare necesită o comunicare intensă între bănci și autoritățile de supraveghere. Pentru a facilita această comunicare și pentru a-i spori viteza și siguranța, BCE și ANC au elaborat un portal digital, denumit „portalul IMAS”. Băncile pot utiliza acum portalul online pentru a-și depune solicitările de evaluare a competenței și onorabilității, pentru a urmări stadiul solicitărilor lor și pentru a primi actualizări. Documentele justificative pot fi, de asemenea, încărcate cu ușurință de către solicitanți.

O serie de bănci semnificative au fost implicate în proiectarea portalului și au participat la procesul de introducere treptată cu o durată de trei luni, demarat la 20 octombrie 2020. Acest sprijin a fost esențial pentru îmbunătățirea în continuare a portalului și pentru pregătirea în vederea lansării publice la 27 ianuarie 2021. Mai multe proceduri vor fi adăugate pe portal în cursul anului 2021, de exemplu procedurile de „pașaport”, procedurile privind participațiile calificate și autorizarea.

Caseta 4
Abordarea BCE în materie de supraveghere privind consolidarea

Consolidarea poate ajuta băncile din zona euro să realizeze economii de scară, să devină mai eficiente și să își îmbunătățească capacitatea de a face față noilor provocări, cum ar fi digitalizarea. Profitabilitatea și sustenabilitatea modelelor de afaceri ale băncilor s-au numărat printre prioritățile în materie de supraveghere ale BCE pentru anul 2020 și sunt importante pentru creșterea rezilienței băncilor și a capacității acestora de a sprijini economia, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, deși poate aduce beneficii, consolidarea implică totodată riscuri de execuție și, în unele cazuri, poate crea dificultăți legate de posibilitatea de rezoluție, care trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare.

Elaborarea unui ghid al BCE referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea

În 2020, BCE a elaborat un ghid referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar („Ghidul”) pentru a clarifica abordarea sa în materie de supraveghere privind proiectele de consolidare care implică bănci din statele membre participante. Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al Supravegherii bancare a BCE de a spori transparența și previzibilitatea procesului său de supraveghere.[50] Ghidul prezintă așteptările în materie de supraveghere referitoare la planul de afaceri, cerințele de capital, mecanismele de guvernanță, modelele interne și sistemele informatice ale entităților nou-formate și descrie modul în care cadrul de supraveghere va fi utilizat pentru evaluarea proiectelor de consolidare.

Ghidul invită părțile care intenționează să desfășoare un proces de consolidare să intre în legătură cu Supravegherea bancară a BCE într-o etapă timpurie și, ori de câte ori este posibil, înainte de a informa public participanții pe piață. BCE va utiliza instrumentele de supraveghere aflate la dispoziția sa pentru a facilita proiectele de consolidare considerate sustenabile. Aceste proiecte trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri și de integrare credibil, să mențină sau să îmbunătățească sustenabilitatea modelului de afaceri și să respecte standarde înalte de guvernanță și de gestionare a riscurilor. Toate proiectele de consolidare vor continua să fie evaluate de la caz la caz și, în toate situațiile, punerea în aplicare a planului de integrare va fi monitorizată cu atenție pentru a se asigura convergența rapidă a entității nou-create către activitățile de supraveghere standard. Se vor adopta măsuri prompte de supraveghere în cazul unei abateri clare de la planul de consolidare. BCE va lua legătura cu Comitetul unic de rezoluție și autoritățile macroprudențiale relevante pentru a evalua posibilele probleme legate de posibilitatea de rezoluție și stabilitatea financiară.

În cadrul abordării în materie de supraveghere specifice privind proiectele de consolidare sustenabile, punctul de plecare pentru cerințele de capital ale entității nou-formate va fi media ponderată a cerințelor de capital din Pilonul 2 și din orientarea din Pilonul 2 înainte de consolidare aferente băncilor care fuzionează. Se pot aplica ulterior ajustări în sens ascendent sau descendent de la caz la caz, pentru a reflecta riscurile sau beneficiile consolidării. Fondul comercial negativ evidențiat în contabilitate și verificat în mod corespunzător va fi recunoscut din perspectivă prudențială. BCE se așteaptă ca fondul comercial negativ care reflectă existența unor deficiențe la noua entitate combinată să fie utilizat pentru a spori sustenabilitatea modelului de afaceri. În acest context, Supravegherea bancară a BCE se așteaptă ca profiturile din fondul comercial negativ să nu fie distribuite acționarilor entității combinate până când sustenabilitatea modelului de afaceri nu va fi ferm stabilită.

Ghidul stabilește, de asemenea, condițiile în care Supravegherea bancară a BCE va accepta utilizarea temporară de către entitatea combinată a modelelor interne existente ale entităților consolidante, sub rezerva unui plan de implementare credibil și concret.

Consultare publică cu privire la Ghidul BCE referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar

La data de 1 iulie 2020, BCE a publicat spre consultare[51] proiectul de Ghid al BCE referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar în vederea colectării de feedback de la participanții pe piață și de la alte părți interesate. Consultarea publică s-a încheiat la 1 octombrie 2020. Printre respondenții la consultarea publică s-au numărat bănci, alte instituții financiare, firme de avocatură, asociații din sector, investitori și analiști, cadre universitare și grupuri de reflecție, agenții de rating de credit, firme de consultanță și unele organizații publice. Ghidul final, care acordă atenția cuvenită feedbackului primit, a fost publicat la 12 ianuarie 2021.


2.2 Avertizarea de integritate, executarea și sancționarea

2.2.1 Executarea și sancționarea

BCE a tratat opt proceduri în anul 2020, dintre care patru au fost finalizate printr-o singură decizie a BCE

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și Regulamentul-cadru privind MUS, alocarea între BCE și ANC a competențelor privind executarea și sancționarea depinde de natura presupusei încălcări, de persoana responsabilă și de măsura care trebuie adoptată (a se vedea Raportul anual 2014 al BCE privind activitățile de supraveghere). În conformitate cu cadrul juridic aplicabil, sancțiunile impuse de BCE în cadrul atribuțiilor sale de supraveghere sunt publicate pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE. Sancțiunile impuse de ANC în urma procedurilor inițiate la solicitarea BCE sunt publicate pe același website.

În 2020, BCE a tratat opt proceduri de sancționare aflate în desfășurare în 2019 (Tabelul 4). Toate aceste proceduri s-au referit la presupuse încălcări ale dreptului Uniunii direct aplicabil (inclusiv decizii și regulamente ale BCE) comise de cinci instituții semnificative. Patru dintre aceste opt proceduri au fost închise în 2020 printr-o singură decizie specifică a BCE, pe seama considerentelor de proporționalitate aplicabile procedurilor specifice. Cele patru proceduri rămase erau încă în curs la sfârșitul anului 2020.

Tabelul 4

Activități de executare și sancționare derulate de BCE în 2020

Sursa: BCE.
Notă: Patru proceduri au fost abordate într-o singură decizie a BCE.

În urma solicitărilor anterioare de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, ANC relevante au impus, în 2020, trei sancțiuni pecuniare în valoare de 6,8 milioane EUR

În urma solicitărilor anterioare din partea BCE de a iniția proceduri și după evaluarea cazurilor în conformitate cu legislația națională, ANC relevante au impus, în 2020, trei sancțiuni pecuniare în valoare de 6,8 milioane EUR.

Repartizarea completă pe categorii a presupuselor încălcări care au făcut obiectul procedurilor de executare și sancționare tratate de BCE în 2020 este prezentată în Graficul 26. După cum se poate observa, procedurile se referă în principal la cerințele de capital și la expunerile mari.

Graficul 26

Presupuse încălcări care au făcut obiectul unor proceduri de executare și sancționare

Sursa: BCE.

Dacă BCE are motive să suspecteze comiterea unei infracțiuni, aceasta solicită ANC relevante să sesizeze autoritățile competente cu privire la situația respectivă în vederea anchetării și a unei posibile urmăriri penale, în conformitate cu legislația națională. În acest context, trei astfel de solicitări au fost transmise ANC relevante în 2020.

2.2.2 Avertizările de integritate

În anul 2020, BCE a primit 208 avertizări de integritate, cifră care indică o creștere de 56% față de anul precedent

În temeiul articolului 23 din Regulamentul privind MUS, BCE are obligația de a asigura implementarea unor mecanisme eficace pentru a permite oricărei persoane să raporteze încălcări ale legislației relevante a UE (proces cunoscut și sub denumirea „avertizare de integritate”). În consecință, BCE a instituit un mecanism de avertizare de integritate, care include o platformă web prestructurată, accesibilă prin intermediul website-ului privind supravegherea bancară al BCE.

BCE asigură confidențialitatea deplină a avertizărilor de integritate primite prin intermediul platformei web sau al altor canale (de exemplu, e-mail sau poștă) și ia în considerare toate informațiile disponibile atunci când își îndeplinește atribuțiile de supraveghere.

În anul 2020, BCE a primit 208 avertizări de integritate, cifră care indică o creștere de 56% față de anul precedent. 126 dintre aceste rapoarte s-au referit la presupuse încălcări ale legislației relevante a UE, 113 încadrându-se în limitele atribuțiilor de supraveghere ale BCE, iar 13 intrând sub incidența atribuțiilor ANC. Restul au vizat, în principal, presupuse încălcări ale cerințelor neprudențiale (de exemplu, protecția consumatorilor) și, prin urmare, nu au intrat în sfera de aplicare a mecanismului de avertizare de integritate.

Printre cele mai frecvente presupuse încălcări raportate s-au numărat aspectele legate de guvernanță (76,9%) și calcularea necorespunzătoare a fondurilor proprii și a cerințelor de capital (5%). Distribuția completă a acestora este prezentată în Graficul 27. Aspectele legate de guvernanță s-au referit cu precădere la gestionarea riscurilor și controalele interne, funcțiile organelor de conducere, cerințele privind competența și onorabilitatea și structura organizatorică.[52]

Graficul 27

Presupusele încălcări raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate

(%)

Sursa: BCE.

Echipelor comune de supraveghere relevante li s-au adus la cunoștință informațiile raportate prin intermediul mecanismului de avertizare de integritate. Informațiile au fost analizate corespunzător (de exemplu, prin evaluarea impactului asupra profilului de risc al entităților supravegheate), BCE luând măsuri în urma acestora ca parte a atribuțiilor sale de supraveghere. Principalele măsuri de investigare adoptate în 2020 în legătură cu avertizările de integritate privind încălcări ale legislației relevante a UE au inclus:

  • evaluări interne pe baza documentației existente (75% dintre cazuri);
  • solicitări de audituri interne sau inspecții la fața locului (23% dintre cazuri);
  • solicitări de documente sau explicații adresate entității supravegheate (2% dintre cazuri).

3 Contribuția la gestionarea crizelor

3.1 Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE și Comitetul unic de rezoluție au continuat să coopereze strâns la toate nivelurile. Consiliul de supraveghere al BCE l‑a invitat pe președintele Comitetului unic de rezoluție să participe, în calitate de observator, la ședințele sale privind punctele referitoare la atribuțiile și responsabilitățile Comitetului unic de rezoluție, în timp ce un reprezentant al BCE a participat, în calitate de observator, la sesiunile executive și cele plenare ale Comitetului unic de rezoluție. În plus, au existat schimburi periodice între președinții și conducerea de nivel superior a BCE și a Comitetului unic de rezoluție pe teme referitoare la gestionarea crizelor și în ceea ce privește modalitățile de cooperare și schimb de informații între BCE și Comitetul unic de rezoluție. Nu în ultimul rând, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere încheiat între BCE și Comitetul unic de rezoluție, Supravegherea bancară a BCE a pus la dispoziția Comitetului unic de rezoluție un set amplu de date și informații relevante, contribuind la reducerea sarcinii de raportare asupra băncilor.

În concordanță cu cadrul de reglementare, în anul 2020 Supravegherea bancară a BCE a consultat Comitetul unic de rezoluție cu privire la 96 de planuri de redresare prezentate de instituțiile semnificative pentru care BCE este supraveghetorul consolidant. Supravegherea bancară a BCE a luat în considerare feedbackul primit din partea Comitetului unic de rezoluție la evaluarea acestor planuri și pregătirea propriului feedback destinat băncilor.

Atunci când este consultată cu privire la planurile de rezoluție ale Comitetului unic de rezoluție, Supravegherea bancară a BCE oferă feedback din perspectiva supravegherii și a principiului continuității activității

În plus, Comitetul unic de rezoluție a consultat Supravegherea bancară a BCE cu privire la 100 de planuri de rezoluție. Această consultare s-a referit, de asemenea, la stabilirea cerinței minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile (minimum requirement for own funds and eligible liabilities – MREL), la evaluările posibilității de rezoluție și, după caz, la deciziile de acordare a unei derogări de la MREL internă. Feedbackul oferit de Supravegherea bancară a BCE Comitetului unic de rezoluție s-a concentrat asupra modului în care planurile de rezoluție ar putea afecta capacitatea băncilor de a continua să funcționeze.

În anul 2020, BCE și Comitetul unic de rezoluție au participat la două exerciții de simulare a crizelor, menite (i) să testeze coordonarea și promptitudinea schimbului de informații între autoritățile relevante înaintea și în timpul rezoluției și (ii) să îmbunătățească înțelegerea proceselor decizionale și operaționale ale fiecărei autorități în cazurile de rezoluție.

Totodată, cooperarea cu Comitetul unic de rezoluție a inclus schimburi de opinii cu privire la posibilele îmbunătățiri ale cadrului de politică de gestionare a crizelor. Ca și în anii precedenți, Comitetul unic de rezoluție a consultat, de asemenea, Supravegherea bancară a BCE cu privire la calcularea contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție, evaluarea BCE axându-se pe impactul potențial asupra instituțiilor semnificative din perspectiva principiului continuității activității.


3.2 Activități desfășurate cu privire la planificarea redresării

Planurile de redresare sunt menite să asigure reziliența băncilor în perioade caracterizate de tensiuni financiare severe

Atunci când evaluează planurile de redresare, principalul obiectiv al BCE este de a asigura că băncile sunt pregătite și au capacitatea de a-și restabili viabilitatea în perioade caracterizate de tensiuni financiare severe. Prin urmare, planurile trebuie să includă opțiuni credibile de redresare pe care băncile să le poată implementa în timp util. Tensiunile financiare generate de pandemia de COVID-19 evidențiază cât este de important ca băncile să dispună de planuri de redresare solide ca instrument de gestionare a crizelor în astfel de situații caracterizate de tensiuni.

Pandemia a avut un impact semnificativ asupra activității desfășurate de BCE cu privire la planificarea redresării în anul 2020. În luna aprilie, BCE a acordat băncilor asistență operațională substanțială pentru părțile neesențiale din planurile lor de redresare.[53] În același timp, întrucât pregătirea pentru situațiile de criză este fundamentală pentru a face față tensiunilor financiare, BCE a încurajat băncile să revizuiască și să consolideze elementele de bază ale planurilor lor de redresare, cum ar fi indicatorii de redresare, opțiunile de redresare și capacitatea generală de redresare[54], și să documenteze acest lucru în planurile de redresare transmise în ultimul trimestru al anului 2020.

O constatare importantă din analiza BCE privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra opțiunilor de redresare și a capacității generale de redresare a băncilor, precum și a capacității acestora de a reacționa la un astfel de eveniment extraordinar, pe baza planurilor lor de redresare din anul 2019, a fost că evoluțiile legate de COVID-19 ar putea reduce semnificativ capacitatea generală de redresare a băncilor. În cazul în care atragerea de capital și vânzările de filiale nu sunt posibile ca urmare a condițiilor de piață nefavorabile, capacitatea generală de redresare a băncilor ar putea scădea cu aproximativ 60% (Graficul 28). Rezultatele sunt similare în ceea ce privește lichiditatea; dacă finanțarea interbancară ar deveni indisponibilă într-o situație de criză, capacitatea de redresare privind lichiditatea s-ar reduce cu 27%.[55] De asemenea, unele bănci se bazează pe un număr foarte mic de opțiuni de redresare; pentru 16% dintre instituțiile semnificative, principala opțiune de redresare reprezintă peste 80% din capacitatea generală de redresare a acestora.

Totodată, potrivit constatărilor BCE, calibrarea unor indicatori nu a fost eficace în gestionarea tensiunilor legate de pandemia de COVID-19. În pofida faptului că au existat numeroase încălcări ale indicatorilor de redresare de la începutul pandemiei de COVID-19, indicatorii macroeconomici și cei de piață au avut un caracter prea retrospectiv pentru a permite constatarea încălcărilor în timp util.

În consecință, la evaluarea planurilor de redresare în 2021, BCE se va concentra asupra efectuării unei analize critice a opțiunilor de redresare ale băncilor și a capacității lor generale de redresare, asupra identificării domeniilor care necesită îmbunătățiri (precum optimizarea fezabilității opțiunilor și a timpului necesar pentru implementarea acestora) și asupra încurajării băncilor să includă indicatori mai solizi și anticipativi în cadrele lor de redresare. Obiectivul este acela de a obține o viziune mai realistă asupra capacității generale de redresare a băncilor în scenarii de testare la stres și de a contribui la îmbunătățirea gradului de utilizare a planurilor de redresare ale băncilor în situații de criză.

Graficul 28

Capacitatea de redresare a capitalului în condiții de tensiuni generate de pandemie comparativ cu ipotezele inițiale ale băncilor

(axa orizontală: interval de timp în luni; axa verticală: CET1 în puncte procentuale)

Sursa: Planuri de redresare prezentate de instituțiile semnificative în 2019.
Notă: Capacitatea de redresare a capitalului se măsoară în funcție de rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1). Scenariul de testare la stres în condiții de pandemie presupune că majorările de capital și vânzările de filiale nu sunt posibile din cauza tensiunilor legate de pandemia de COVID-19.


3.3 Gestionarea crizelor și integrarea europeană

Îmbunătățirile cadrului de gestionare a crizelor pot conduce la o mai mare integrare a pieței bancare europene

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a contribuit la dezbaterea pe teme de politici privind posibilele îmbunătățiri ale cadrului de gestionare a crizelor, punând accentul pe subiecte relevante pentru supravegherea bancară, precum și pe temele care pot conduce la o mai mare integrare a pieței bancare europene.

În acest context, BCE a continuat să sublinieze importanța eliminării suprapunerii dintre măsurile de supraveghere și măsurile de intervenție timpurie și a introducerii competențelor de intervenție timpurie ale BCE în regulamentul UE, ceea ce le-ar face direct aplicabile. De asemenea, aceasta a evidențiat necesitatea de a se asigura că băncile neviabile care au fost declarate „în curs de a intra în dificultate” sau „susceptibile de a intra în dificultate” și care nu fac obiectul unei proceduri de rezoluție ies din sectorul bancar într-un interval de timp relativ scurt și că autorității de supraveghere i se acordă competența de a le retrage autorizațiile bancare în toate cazurile.

În ceea ce privește integrarea transfrontalieră a grupurilor bancare, într-o postare comună pe blog[56], președintele Consiliului de supraveghere al BCE și Edouard Fernandez-Bollo, membru al Consiliului de supraveghere, au formulat câteva propuneri concrete pentru a facilita alocarea eficientă a resurselor de lichiditate în cadrul grupurilor bancare, oferind în același timp garanții autorităților din țara-gazdă. Acordarea derogărilor transfrontaliere privind lichiditatea ar putea fi legată de existența unor acorduri adecvate de sprijin financiar intragrup incluse în planurile de redresare ale grupurilor bancare. În aceste acorduri, instituția-mamă și filialele s-ar angaja să își furnizeze reciproc sprijin în materie de lichiditate atunci când anumiți indicatori de redresare sunt încălcați. Această legătură mai solidă cu planul de redresare a grupului ar oferi asigurări suplimentare cu privire la aplicarea sprijinului din partea grupului atât la nivelul instituției-mamă, cât și la nivelul filialei, întrucât Supravegherea bancară a BCE evaluează planurile de redresare și ar putea fi împuternicită să impună respectarea acordurilor incluse în aceste planuri.

Nu în ultimul rând, Supravegherea bancară a BCE a contribuit la dezbaterea pe teme de politici privind modul în care băncile neviabile care nu fac, în prezent, obiectul unei proceduri de rezoluție ar putea fi mai bine gestionate prin utilizarea unor instrumente la nivel european sau, cel puțin, prin adoptarea unei abordări armonizate la nivelul uniunii bancare. Instituirea unui regim de lichidare administrativă a băncilor la nivelul UE, la care s-ar adăuga un sistem unic de asigurare a depozitelor pentru uniunea bancară, similar modelului aplicat de Federal Deposit Insurance Corporation (Autoritatea federală de garantare a depozitelor) din Statele Unite, ar putea fi o soluție. În acest context, sunt necesare în continuare progrese pentru înființarea unui sistem european de asigurare a depozitelor (European deposit insurance scheme – EDIS), care constituie cel de-al treilea pilon esențial al uniunii bancare. Sistemul EDIS ar îmbunătăți în continuare protecția deponenților și ar sprijini stabilitatea financiară, contribuind astfel la o integrare mai profundă a pieței unice.

Dezbaterile și propunerile privind politicile menționate mai sus au beneficiat, de asemenea, de schimburile cu caracter tehnic și discuțiile la nivel de experți între BCE și Comitetul unic de rezoluție.[57]


3.4 Gestionarea crizelor care implică instituții mai puțin semnificative

Gestionarea situației de criză a unei instituții mai puțin semnificative necesită o cooperare strânsă între autoritatea națională competentă (ANC) relevantă, în calitate de autoritate direct responsabilă cu atribuțiile de supraveghere legate de instituția mai puțin semnificativă, și BCE, în funcția sa de monitorizare și în rolul său direct în adoptarea deciziilor privind procedurile comune. Necesitatea intensificării cooperării se manifestă atunci când o instituție mai puțin semnificativă este identificată ca traversând o situație de deteriorare financiară și apropiindu-se de punctul în care devine neviabilă. În această etapă, BCE și ANC trebuie să coopereze în vederea unei eventuale retrageri a autorizației, a evaluării achizițiilor sau majorărilor participațiilor calificate și a acordării unor autorizații noi (de exemplu, în cazul unei instituții-punte).

O astfel de cooperare strânsă în domeniul gestionării crizelor instituțiilor mai puțin semnificative urmărește să sprijine ANC și BCE în îndeplinirea atribuțiilor lor respective și să asigure disponibilitatea informațiilor solicitate în cazul în care este necesară adoptarea de decizii urgente. Schimbul de informații, acțiunile întreprinse și cooperarea dintre BCE și ANC sunt proporționale cu riscurile pe care le prezintă o instituție mai puțin semnificativă și posibilul impact negativ, luând în considerare și soluțiile din sectorul privat deja identificate de ANC.

În anul 2020 au fost înființate grupuri de coordonare a gestionării crizelor între BCE și ANC

Pe parcursul anului 2020, cooperarea dintre ANC și BCE a fost caracterizată de un schimb periodic și armonios de informații. Printre altele, această cooperare a inclus înființarea unor grupuri de coordonare a gestionării crizelor, alcătuite din membri ai personalului BCE și al ANC pentru a asigura o cooperare și o coordonare eficace între instituții. Intensificarea cooperării asigură faptul că pot fi luate măsuri și decizii de supraveghere în timp util și într-un mod coordonat, ori de câte ori este necesar.

În anul 2020, ANC au notificat BCE cu privire la 12 cazuri noi referitoare la deteriorarea financiară a instituțiilor mai puțin semnificative. În plus, BCE și ANC au continuat să colaboreze strâns și să facă schimb de informații cu privire la aproximativ 40 de cazuri active de deteriorare financiară a instituțiilor mai puțin semnificative la nivelul supravegherii bancare europene. Șase cazuri de deteriorare financiară mai gravă au fost identificate ca fiind cazuri de criză și au făcut obiectul unei cooperări intensificate între BCE și ANC. În anul 2020, ANC a notificat, de asemenea, BCE cu privire la zece cazuri legate de retrageri ale autorizației. În șapte dintre aceste cazuri, BCE a adoptat o decizie privind retragerea autorizației, celelalte trei cazuri fiind încă în curs de evaluare.

Modelele de afaceri neviabile, profitabilitatea persistent scăzută, care a condus la încălcări ale cerințelor de reglementare (de exemplu, cerințele minime de capital și de lichiditate și limitele expunerilor semnificative) și sistemele de guvernanță deficitare (inclusiv cadrele inadecvate de combatere a spălării banilor) au fost principalele cauze ale deteriorării financiare a instituțiilor mai puțin semnificative în anul 2020. În plus, frauda contabilă a devenit un determinant puternic al deteriorării financiare. Declanșarea pandemiei de COVID-19 și volatilitatea pieței la începutul anului 2020 au avut un impact negativ considerabil asupra unor instituții mai puțin semnificative, determinând o deteriorare a situației financiare a acestora.


4 Cooperarea transfrontalieră

4.1 Extinderea MUS prin stabilirea unei cooperări strânse

În anul 2020, s-a stabilit o cooperare strânsă cu Banca Națională a Bulgariei și cu Hrvatska narodna banka

Statele membre ale UE a căror monedă nu este euro pot participa la MUS prin solicitarea de stabilire a unei cooperări strânse între BCE și autoritatea națională competentă (ANC) corespunzătoare. Acest concept a fost adoptat în anul 2020, când BCE a stabilit o cooperare strânsă cu Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și cu Hrvatska narodna banka, în urma îndeplinirii condițiilor prealabile necesare de supraveghere și de reglementare.[58] Aceasta a extins dimensiunea MUS, numărul total al statelor membre ale UE participante ajungând la 21, și va sprijini o supraveghere bancară mai integrată, contribuind totodată la menținerea și aprofundarea pieței interne.

Finalizarea evaluării cuprinzătoare a reprezentat un moment de referință în acest proces

Inițierea cooperării strânse a marcat finalizarea cu succes a unui proces care a fost lansat odată cu solicitările primite din partea Bulgariei și a Croației în 2018 și, respectiv, 2019. La data de 5 iunie 2020, BCE a anunțat[59] că a finalizat evaluarea cuprinzătoare a cinci bănci croate.[60] La data de 11 septembrie 2020, BCE a anunțat[61] că cinci bănci din Bulgaria și opt bănci din Croația au fost identificate ca instituții semnificative și, prin urmare, vor face obiectul supravegherii directe a BCE.

Începând cu luna octombrie 2020, BCE este responsabilă de supravegherea instituțiilor semnificative din Bulgaria și Croația și de procedurile comune

Reprezentanții celor două ANC au fost numiți în Consiliul de supraveghere cu aceleași drepturi și obligații precum toți ceilalți membri, iar supravegherea directă a instituțiilor semnificative ale acestor două state membre a început la data de 1 octombrie 2020. În plus, BCE a devenit autoritatea de supraveghere responsabilă de procedurile comune pentru toate instituțiile supravegheate și a preluat responsabilitatea monitorizării instituțiilor mai puțin semnificative din cele două țări. În cadrul cooperării strânse, BCE își îndeplinește atribuțiile în materie de supraveghere prin adresarea de instrucțiuni către cele două ANC, care transmit apoi decizii de supraveghere băncilor. Supravegherea bancară a BCE, Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka au colaborat îndeaproape pentru a asigura integrarea fără sincope a celor două ANC în MUS.


4.2 Cooperarea europeană și internațională

4.2.1 Cooperarea cu alte autorități de supraveghere din UE și autorități din țări din afara UE

Supravegherea bancară a BCE cooperează pe larg cu alte autorități de supraveghere din interiorul și din afara UE

BCE cooperează cu autoritățile statelor membre ale UE și realizează schimburi periodice de informații cu acestea, conform dispozițiilor CRD privind cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente din UE. Dacă este necesar, BCE negociază și încheie, de asemenea, memorandumuri de înțelegere cu autoritățile naționale de supraveghere a piețelor din statele membre ale UE.

În plus, BCE cooperează cu autoritățile prudențiale ale unor țări din afara UE prin intermediul memorandumurilor de înțelegere, al participării în cadrul colegiilor de supraveghere și al unor acorduri încheiate de la caz la caz. Până în prezent, BCE a încheiat memorandumuri de înțelegere cu 18 autorități de supraveghere din țări din afara UE. În anul 2020, BCE a încheiat memorandumuri de înțelegere cu cinci autorități de supraveghere din țări din afara UE, inclusiv cu cele trei autorități prudențiale din SUA, mai exact Consiliul guvernatorilor Rezervelor Federale, Biroul de control al monedei (Office of the Comptroller of the Currency) și Autoritatea federală de garantare a depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation). Aceste memorandumuri de înțelegere au inclus partajarea informațiilor în materie de supraveghere și alte forme de cooperare relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor părților legate de supravegherea prudențială a băncilor și a organizațiilor bancare din jurisdicțiile respective.

În plus, în vederea îmbunătățirii în continuare a cadrului său de transparență și asumare a responsabilității, BCE a aprobat o politică de publicare care vizează toate memorandumurile de înțelegere în materie de supraveghere existente și viitoare pe care BCE le-a încheiat sau le va încheia în calitate de autoritate de supraveghere prudențială. BCE lucrează la implementarea acestei noi politici.

Nu în ultimul rând, după reorganizarea internă a Supravegherii bancare a BCE, începând cu data de 1 octombrie 2020 a fost înființată o secție specială pentru asumarea responsabilității și cooperare în cadrul Secretariatului MUS al Direcției generale guvernanță și operațiuni la nivelul MUS. Printre atribuțiile încredințate noii secții se numără negocierea și încheierea memorandumurilor de înțelegere și gestionarea solicitărilor ad-hoc de schimburi de informații cu autoritățile europene și din afara UE.

4.2.2 Programele FMI de evaluare a sectorului financiar

Programele FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Programme – FSAP) reprezintă evaluări cuprinzătoare și aprofundate ale sectorului financiar al unei țări.

Supravegherea bancară a BCE a pus în aplicare multe dintre recomandările FSAP ale FMI pentru zona euro

FSAP derulat de FMI cu privire la zona euro în anul 2018 a examinat arhitectura de supraveghere și rezoluție bancară a zonei euro. Supravegherea bancară a BCE a încorporat deja multe dintre recomandările FMI în practicile sale de supraveghere, în timp ce colegiuitorii UE analizează în prezent recomandările care necesită modificări ale legislației UE.

FSAP naționale nu includ evaluări ale supravegherii bancare europene

În anul 2020, FMI a încheiat FSAP naționale pentru Austria și Italia și și-a continuat activitatea în legătură cu FSAP pentru Letonia. Aceste FSAP naționale evaluează teme nebancare, precum cadrele pentru asigurări naționale și cele referitoare la aspecte macroprudențiale, și implică o evaluare holistică a aspectelor bancare, îndeosebi a celor care se află în sfera de competență a autorităților naționale ce supraveghează instituțiile mai puțin semnificative, sau a aspectelor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

BCE este implicată în consultări naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI

Implicarea BCE în consultările naționale în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI destinate țărilor participante la supravegherea bancară europeană se referă la aspecte microprudențiale și macroprudențiale, în concordanță cu responsabilitățile BCE în aceste domenii.

Ca urmare a declanșării pandemiei de COVID-19, FMI și-a suspendat activitatea privind FSAP și consultările în conformitate cu articolul IV din Statutul FMI. FMI plănuiește să își reia treptat activitățile de monitorizare, iar Supravegherea bancară a BCE va continua să se implice în aceste exerciții, în conformitate cu responsabilitățile care îi revin.


4.3 Contribuția la elaborarea cadrului de reglementare european și internațional

4.3.1 Contribuția la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a contribuit în mod activ la activitatea Consiliului pentru Stabilitate Financiară

În anul 2020, Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) s-a axat pe asigurarea unui răspuns rapid și coordonat, care să poată fi convenit la nivel internațional, cu privire la provocările la adresa stabilității financiare generate de pandemia de COVID-19, în vederea sprijinirii fluxului continuu de finanțare și a altor servicii financiare esențiale pentru economia reală.

În calitate de membră a CSF, Supravegherea bancară a BCE a contribuit activ la elaborarea și implementarea răspunsului la pandemia de COVID-19, precum și la o serie de realizări importante ale Președinției G20. S-au depus eforturi pentru a sintetiza măsurile adoptate în țările G20, pentru a identifica cele mai eficiente măsuri de politică și pentru a analiza flexibilitatea standardelor și consecvența măsurilor de politică cu standardele internaționale.

Pe lângă răspunsul la pandemia de COVID-19, Supravegherea bancară a BCE a contribuit și la aspecte mai complexe de pe agenda CSF, precum (i) identificarea anuală a băncilor de importanță sistemică globală, în consultare cu Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară; (ii) finalizarea instrumentarului de practici eficace privind răspunsul și redresarea în caz de incidente cibernetice; (iii) evaluarea efectelor reformelor pentru băncile considerate „prea mari pentru a intra în dificultate”; (iv) aspecte în materie de supraveghere legate de tranziția către rate ale dobânzii de referință noi și mai robuste în contractele financiare; (v) în contextul eforturilor de combatere a fragmentării piețelor în legătură cu grupurile bancare internaționale, prepoziționarea capitalului și a resurselor de lichiditate în jurisdicțiile-gazdă; și (vi) implicațiile schimbărilor climatice asupra stabilității financiare. În acest context, Supravegherea bancară a BCE a participat la ședințele plenare ale CSF, ale Comitetului permanent pentru punerea în aplicare a standardelor și ale Comitetului permanent pentru cooperare în materie de supraveghere și reglementare, precum și ale Grupului de coordonare a mecanismelor de rezoluție și ale Grupului consultativ regional pentru Europa al CSF.

Supravegherea bancară a BCE va continua să contribuie la programul de lucru al CSF în mai multe domenii, inclusiv răspunsul la pandemia de COVID-19, activitățile de monitorizare privind reziliența cibernetică, finalizarea evaluării privind instituțiile considerate „prea mari pentru a intra în dificultate”, schimbările climatice și progresele în ceea ce privește capacitatea totală de absorbție a pierderilor și aspectele referitoare la recapitalizarea internă.

4.3.2 Contribuția la procesul Basel

În calitate de membră a BCBS, Supravegherea bancară a BCE a promovat cooperarea internațională și coordonarea măsurilor de politică, inclusiv în perioade de criză

În anul 2020, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (Basel Committee on Banking Supervision – BCBS) s-a axat pe asigurarea unui răspuns rapid și coordonat la nivel internațional la pandemia de COVID-19. Membrii BCBS au adoptat o serie de măsuri de reglementare și de supraveghere pentru a asigura că băncile puteau continua să acorde împrumuturi și să furnizeze alte servicii financiare esențiale economiei reale, facilitând în același timp capacitatea acestora de a absorbi pierderile în mod ordonat.[62] În acest context, organismul de monitorizare din cadrul Comitetului de la Basel, Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al responsabililor autorităților de supraveghere (Group of Central Bank Governors and Heads of Supervision – GHOS), a anunțat amânarea implementării acordului Basel III pentru a spori capacitatea operațională a băncilor și a autorităților de supraveghere de a răspunde la pandemia de COVID-19.[63] Comitetul a adoptat măsuri suplimentare pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus, în special în ceea ce privește dispozițiile tranzitorii privind tratamentul din perspectiva capitalului reglementat al contabilizării pierderii de credit așteptate.[64] BCE a contribuit în mod activ la aceste eforturi.

În plus, Comitetul de la Basel a continuat evaluarea strategică destinată consolidării capacității sale de a răspunde provocărilor și oportunităților viitoare. Această evaluare a fost finalizată în luna octombrie 2020 și, ulterior, a fost aprobată de Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al responsabililor autorităților de supraveghere.[65] BCE și-a adus contribuția la acest exercițiu pe baza experienței sale în alte foruri europene și internaționale și a încurajat BCBS să plaseze un accent mai strategic pe principalele riscuri și concluzii desprinse.

Supravegherea bancară a BCE a participat, de asemenea, la dezbateri periodice privind politicile, furnizând expertiză în cadrul grupurilor de lucru ale BCBS, prin cooperarea cu membri ai BCBS la nivelul UE și pe plan internațional, precum și prin aportul la analizele de impact relevante. Pe lângă diferitele direcții de activitate legate de pandemia de COVID-19, această activitate a inclus: (i) lansarea consultării privind principiile riscului operațional și rezilienței operaționale; (ii) un raport comun al BCBS și CSF privind recomandările în materie de supraveghere pentru tranziția la o rată de referință; și (iii) finalizarea liniilor directoare privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului referitoare la cooperarea în materie de supraveghere.

4.3.3 Contribuția la activitatea ABE

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Autoritatea bancară europeană (ABE) pentru a promova o supraveghere consecventă la nivelul întregului sector bancar european și pentru a spori stabilitatea financiară. În 2020, această activitate a pus un accent deosebit pe răspunsul în materie de reglementare și supraveghere la criza generată de pandemia de COVID−19.

Pe parcursul crizei generate de pandemia de COVID-19, răspunsurile BCE și ABE au fost pe deplin aliniate

BCE și ABE au fost pe deplin aliniate în ceea ce privește răspunsurile lor la criză, aspect reflectat de măsurile de asistență timpurie în materie de supraveghere ale BCE anunțate la 12, 20 și 27 martie, precum și de pozițiile ABE declarate la 12, 25 și 31 martie. BCE a sprijinit pe deplin decizia ABE de a amâna cu un an testarea la stres la nivelul UE și a acordat această amânare tuturor instituțiilor semnificative care erau supuse testării la stres a BCE în anul 2020. Supravegherea bancară a BCE a contribuit, de asemenea, la elaborarea și implementarea ulterioară a Ghidului ABE referitor la moratoriile legislative și non-legislative aplicate plății împrumuturilor în contextul crizei COVID-19. În plus, BCE a contribuit la actualizarea răspunsului ABE la solicitarea de consultanță din partea Comisiei Europene cu privire la implementarea reformelor prevăzute de pachetul final Basel III, având în vedere impactul pandemiei de COVID-19.

În ceea ce privește procedura „respectă sau explică” a ABE[66], în anul 2020 Supravegherea bancară a BCE a notificat ABE cu privire la intențiile sale în legătură cu nouă ghiduri, astfel cum se indică pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE. Până în prezent, Supravegherea bancară a BCE a informat în mod consecvent ABE că respectă sau intenționează să respecte toate ghidurile aplicabile emise de ABE sau de Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere.

BCE și-a adus, de asemenea, contribuția la încheierea cu succes a două exerciții de transparență la nivelul UE desfășurate de ABE în anul 2020, prin asigurarea furnizării oportune de date de supraveghere precise pentru instituțiile semnificative participante. Exercițiul din primăvară a inclus 93 de instituții semnificative și a furnizat participanților pe piață informații detaliate privind condițiile financiare ale băncilor din UE la sfârșitul anului 2019. Exercițiul din toamnă a inclus 100 de instituții semnificative și a furnizat participanților pe piață informații actualizate privind condițiile financiare ale băncilor din UE, inclusiv impactul inițial al crizei generate de pandemia de COVID-19 asupra sectorului bancar.

Totodată, BCE a contribuit la două mandate ale ABE în domeniul raportării. Primul mandat este acela de a pregăti un raport de fezabilitate privind integrarea raportării datelor statistice, a datelor de rezoluție și a datelor prudențiale. După consultarea Consiliului de supraveghere, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) și-a publicat contribuția la raportul ABE în luna septembrie.[67] Raportul consideră că un dicționar comun de date și un model comun de date în toate domeniile de raportare reprezintă condiții prealabile pentru a reduce sarcina de raportare, pentru a îmbunătăți calitatea datelor și pentru a crea premisele integrării în continuare a cadrului de raportare. Raportul recomandă, de asemenea, înființarea unui comitet comun format din autorități europene și, după caz, sectorul bancar, în vederea coordonării procesului de integrare. Al doilea mandat al ABE se referă la un studiu privind costul pentru bănci al respectării cerințelor de raportare, conform articolului 430 alineatul (8) din CRR, care vizează reducerea sarcinii de raportare în materie de supraveghere cel puțin pentru instituțiile mici și cu grad redus de complexitate. În avizul său, BCE a remarcat că propunerile de dicționar comun de date și model comun de date ar putea reduce sarcina de raportare fără a sacrifica nevoile în materie de date ale autorităților de supraveghere.

Caseta 5
BCE și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Responsabilitatea supravegherii instituțiilor de credit și a celor financiare în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului este asumată la nivel național. Atribuțiile de supraveghere ale BCE exclud în mod explicit supravegherea în domeniul combaterii spălării banilor și al finanțării terorismului și, în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, BCE nu poate exercita această atribuție.

Cu toate acestea, este important ca BCE să ia în considerare rezultatele supravegherii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere prudențială, în conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu noile cerințe introduse în Directiva revizuită privind cerințele de capital, care a fost adoptată de colegiuitorii UE în luna mai 2019 și care trebuia să fie transpusă în cadrele juridice naționale până în luna decembrie 2020.

Pe baza acordului multilateral semnat de BCE și de autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului a instituțiilor de credit și a celor financiare, în temeiul celei de-a cincea directive privind combaterea spălării banilor[68], Supravegherea bancară a BCE realizează în mod activ schimburi informații cu autoritățile naționale de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, atât periodic, cât și ad-hoc. De exemplu, informațiile în materie de supraveghere colectate prin intermediul inspecțiilor la fața locului sunt transmise, în momentul în care constatările aferente sunt considerate relevante, autorității competente responsabile de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului care supraveghează entitatea în cauză. În mod similar, autoritățile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului transmit BCE informațiile pe care le consideră relevante și necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în Regulamentul privind MUS.

Funcția internă de coordonare a combaterii spălării banilor, creată la sfârșitul anului 2018 în cadrul Supravegherii bancare a BCE, îndeplinește un rol esențial în acest proces. Cadrul metodologic al Supravegherii bancare a BCE a fost consolidat în continuare în ultimii doi ani pentru a integra într-o mai bună măsură riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în procesele de supraveghere legate de supravegherea la distanță și la fața locului, de procedurile de autorizare și de evaluările competenței și onorabilității. ECS au luat în considerare constatările legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în cadrul SREP din 2020, în special în ceea ce privește evaluarea guvernanței interne și a gestionării riscurilor, a riscului operațional, a modelelor de afaceri și a riscului de lichiditate la nivelul băncilor.

Inițiativele de reglementare recente au vizat consolidarea în continuare a cadrului pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului la nivelul UE. În luna mai 2020, Comisia Europeană a publicat un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului[69], care a fost urmat de concluziile Consiliului adoptate în luna noiembrie 2020. Se preconizează că propunerea legislativă corespunzătoare a Comisiei va fi publicată în primul trimestru al anului 2021.

Supravegherea bancară a BCE se va asigura că metodologiile sale sunt revizuite și actualizate după ce ghidurile ABE relevante au fost convenite. În acest sens, BCE s-a implicat activ în consolidarea cadrului de politică la nivel european, în calitate de autoritate de supraveghere prudențială.


5 Structura organizatorică a Supravegherii bancare a BCE

5.1 Reorganizarea Supravegherii bancare a BCE

5.1.1 Context și orientare strategică

Structura organizatorică anterioară a permis BCE construirea reputației sale de autoritate de supraveghere puternică și exigentă

Structura organizatorică inițială a Supravegherii bancare a BCE a fost stabilită în anul 2013, odată cu înființarea MUS, iar atribuțiile de supraveghere microprudențială au fost conferite BCE prin Regulamentul privind MUS. În ceea ce privește dotarea cu personal, în anul 2020 numărul total de posturi echivalente celor cu normă întreagă aprobate pentru componenta de supraveghere bancară a BCE a ajuns la 1 230,5, ceea ce reprezintă o creștere cu 41,5 posturi comparativ cu anul anterior.

În ceea ce privește diversitatea de gen, ponderea personalului de gen feminin în totalul personalului cu contracte pe durată nedeterminată și contracte pe durată determinată din compartimentele de bază ale Supravegherii bancare a BCE a crescut de la 40,7% la 41,6% în anul 2020. Ponderea personalului de gen feminin în posturi de conducere s-a redus ușor de la 32,2% în 2019 la 31,6% în 2020. În alte posturi decât cele de conducere, ponderea personalului de gen feminin a consemnat, în termeni anuali, o creștere de la 38,1% la 40%; în posturile auxiliare, aceasta s-a diminuat de la 98,5% în 2019 la 96,8% în 2020.

Deși structura anterioară a contribuit în mod eficace la construirea reputației BCE de autoritate de supraveghere puternică și exigentă, Supravegherea bancară a BCE se află acum într-o perioadă de tranziție către o organizație mai matură.

Lansată în luna ianuarie 2020, reorganizarea Supravegherii bancare a BCE a vizat trei obiective generale: (i) să sporească angajamentul și cooperarea la nivelul tuturor funcțiilor și al întregului personal și să se concentreze asupra priorităților strategice și a remedierii deficiențelor evidențiate de cadrele de conducere și membrii personalului supravegherii bancare; (ii) să simplifice principalele procese de supraveghere și să raționalizeze procedurile administrative și să le orienteze mai mult către riscuri, acordând în același timp atenție sarcinii băncilor de asigurare a conformității; și (iii) să optimizeze transparența, previzibilitatea, claritatea cu privire la acțiunile de supraveghere, precum și comunicarea eficace.

În sprijinul acestor obiective generale, reorganizarea a avut în vedere:

  • valorificarea sinergiilor și sporirea eficienței prin punerea în comun a expertizei și gruparea atribuțiilor principale, acolo unde este posibil;
  • intensificarea colaborării și a schimbului de cunoștințe în activitățile zilnice de supraveghere prin combinarea funcțiilor de supraveghere specifice companiilor cu cele orizontale, de exemplu prin crearea unor grupuri specifice de experți;
  • promovarea consecvenței și solidității rezultatelor prin formalizarea unei a doua linii de apărare;
  • alinierea ponderii ierarhice la nivelul Supravegherii bancare a BCE prin structurarea unităților organizaționale pe baza orientărilor privind structura organizatorică.[70]

Reorganizarea, care a fost finalizată fără a se recurge la consultanță externă, a beneficiat de implicarea intensă a personalului Supravegherii bancare a BCE, inclusiv prin workshopuri specifice.

Figura 1

Reorganizarea Supravegherii bancare a BCE

5.1.2 O nouă structură organizatorică

Noua structură organizatorică are șapte compartimente

Noua structură organizatorică generală, inclusiv serviciile din cadrul fiecărui compartiment și distribuirea numărului de posturi aprobate pe compartiment, este prezentată mai jos. La implementarea noii structuri, s-a acordat o atenție deosebită menținerii cooperării strânse dintre diferitele compartimente ale Supravegherii bancare a BCE și omologii lor din cadrul autorităților naționale de supraveghere (ANC).

Figura 2

Noua structură organizatorică a Supravegherii bancare a BCE

Supravegherea

În noua structură, supravegherea este exercitată prin combinarea supravegherii specifice firmelor cu supravegherea orizontală. Activitățile zilnice de supraveghere a grupurilor bancare individuale și a instituțiilor de credit se bazează pe colaborarea dintre echipele comune de supraveghere (ECS), echipele de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative și echipele de experți în materie de supraveghere orizontală.

Supravegherea specifică firmelor

Trei direcții generale sunt responsabile de supravegherea specifică firmelor: Direcția generală bănci sistemice și internaționale; Direcția generală instituții universale și diversificate; și Direcția generală instituții specializate și instituții mai puțin semnificative.

Băncile și instituțiile supravegheate sunt grupate în funcție de modelul de afaceri pentru a crea mai multe sinergii și o eficiență sporită în cadrul ECS și pentru a încuraja schimburile de cunoștințe.

Supravegherea orizontală

Direcția generală supraveghere orizontală este responsabilă de realizarea supravegherii orizontale (inclusiv gestionarea crizelor), punând accentul pe supravegherea bazată pe riscuri și pe rezultatele la nivel de politici, precum și pe consolidarea sprijinului oferit de experții în materie de risc ECS și echipelor de monitorizare a instituțiilor mai puțin semnificative. Reunirea experților în materie de risc în acest compartiment ar trebui să conducă la îmbunătățirea în continuare a eficienței și la o consecvență sporită.

Inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne

Toate funcțiile legate de planificarea și desfășurarea activităților de supraveghere la fața locului – inclusiv inspecțiile la fața locului (fie specifice instituțiilor, fie prin campanii), investigațiile privind modelele interne, evaluările calității activelor și biroul de gestionare a proiectelor de evaluări cuprinzătoare – sunt reunite în cadrul Direcției generale inspecții la fața locului și investigații privind modelele interne.

Strategie și riscuri în materie de supraveghere

Direcția strategie și riscuri în materie de supraveghere include funcțiile unui birou pentru riscuri în materie de supraveghere, acționând ca o a doua linie de apărare și ca funcție de planificare strategică și de stabilire a priorităților pentru supravegherea bancară. Aceste sarcini sunt independente de funcțiile de supraveghere din prima linie, direcția raportând direct președintelui și vicepreședintelui Consiliului de supraveghere. Această structură asigură credibilitatea necesară pentru a sprijini planificarea strategică și a examina corectitudinea rezultatelor supravegherii, combinând cunoașterea temeinică a sectorului bancar, înțelegerea aprofundată a dificultăților cu care se confruntă supravegherea bancară și analize critice de înaltă calitate.

Direcției îi revine sarcina de a asigura că rezultatele principale în materie de supraveghere sunt în concordanță cu prioritățile în materie de supraveghere și cu toleranța la risc în materie de supraveghere. Aceasta se realizează printr-o combinație de evaluări sau consiliere ex ante și revizuiri ex post. Această funcție îndeplinește un rol primordial într-o organizație de supraveghere stabilă, concentrată asupra riscurilor, în care puterea de apreciere a supraveghetorilor este esențială, iar procesele sunt simplificate.

Servicii legate de guvernanță și operațiuni

Direcția generală guvernanță și operațiuni la nivelul MUS supervizează volumul ridicat de procese și servicii legate de guvernanța și operațiunile în materie de supraveghere.

Această nouă direcție generală îndeplinește atribuțiile alocate în mod obișnuit unui director general administrativ. Aceasta este responsabilă de numărul semnificativ de operațiuni legate de procesul decizional al Consiliului de supraveghere și al substructurilor acestuia, precum și de procedurile de autorizare. Dintr-o perspectivă operațională, această direcție generală coordonează dezvoltarea și funcționarea infrastructurii tehnologice de supraveghere, inclusiv a sistemului de gestionare a informațiilor al MUS (Secțiunea 5.7.2). Acesteia îi revine sarcina de a promova colaborarea în cadrul supravegherii bancare europene, de a simplifica procedurile de supraveghere, de a încuraja gestionarea cunoștințelor, inclusiv formarea, și de a efectua investigații prudențiale.

5.1.3 Procesul de implementare

Alocarea membrilor personalului în noua structură s-a bazat pe trei principii – necesitatea funcțională, continuitatea și egalitatea de tratament –, scopul fiind acela de a muta echipe întregi pe cât posibil, pentru a maximiza eficiența și a permite tranziția fără sincope a operațiunilor. În urma realocării, membrilor personalului li s-a acordat posibilitatea de a-și exprima interesul pentru mobilitate sau pentru o schimbare facilitată a funcției.

Noua structură organizatorică a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2020. Pe lângă modificarea structurii și alocarea membrilor personalului, au existat mai multe activități de gestionare a schimbării, care sunt încă în curs, pentru a încuraja schimbarea dorită la nivelul culturii corporative. Traiectoria schimbării în curs se bazează în principal pe trei piloni: încurajarea emulării cadrelor de conducere de nivel superior, facilitarea inițiativelor „de jos în sus” (bottom-up), prin invitarea membrilor personalului să devină agenți ai schimbării, și măsurarea periodică a eficacității schimbărilor.

5.1.4 Supervisors Connect

1 000 de persoane au participat la Supervisors Connect, 700 dintre acestea provenind de la ANC și BCN

Reorganizarea a fost unul dintre subiectele discutate la cel de-al doilea eveniment Supervisors Connect. Acest eveniment la nivelul MUS, organizat la fiecare doi ani, s-a desfășurat în perioada 7-8 octombrie 2020.

Supervisors Connect a fost lansat în anul 2018 cu scopul de a promova spiritul de familie în cadrul supravegherii bancare europene și de a da contur în continuare culturii comune în domeniul supravegherii. Concepută inițial ca un eveniment fizic care urma să aibă loc la sediul BCE în luna aprilie 2020, cea de-a doua ediție a Supervisors Connect a fost amânată și adaptată unui format diferit ca urmare a pandemiei de COVID-19. În cele din urmă, evenimentul a avut loc online (în sistem de videoconferință) și a reunit peste 1 000 de supraveghetori din cadrul BCE, al ANC și al băncilor centrale naționale (BCN), inclusiv nou-veniții din partea autorităților de supraveghere bulgare și croate. Evenimentul s-a axat pe analizarea realizărilor MUS și a învățămintelor desprinse în urma crizei generate de pandemia de COVID-19 (inclusiv strategia de supraveghere în contextul unei „noi normalități”). Participanții au discutat, de asemenea, despre noi forme de colaborare între ANC.


5.2 Îndeplinirea cerințelor privind asumarea responsabilității

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a continuat să interacționeze intens cu Parlamentul European și Consiliul UE

Acest raport anual constituie unul dintre principalele canale ale Supravegherii bancare a BCE de asumare a responsabilității în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MUS. Conform acestui regulament, atribuțiile de supraveghere ale BCE fac obiectul unor cerințe corespunzătoare privind transparența și asumarea responsabilității. BCE acordă o importanță deosebită menținerii și aplicării integrale a cadrului de asumare a responsabilității, stabilit în mod mai detaliat în Acordul interinstituțional între Parlamentul European și BCE și în memorandumul de înțelegere între Consiliul UE și BCE.

În ceea ce privește interacțiunile cu Parlamentul European în anul 2020, care au avut loc prin videoconferință ca urmare a pandemiei de COVID-19, președintele Consiliului de supraveghere a luat cuvântul în fața Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului în cadrul a două audieri publice ordinare (la 5 mai și 27 octombrie) și două schimburi de opinii ad-hoc (la 14 ianuarie și 26 martie). Discuțiile cu Parlamentul European s-au axat cu precădere pe măsurile adoptate de Supravegherea bancară a BCE ca răspuns la pandemia de COVID-19 și pe marja de manevră acordată băncilor pentru a le permite să sprijine în continuare gospodăriile populației și întreprinderile mici și mijlocii. Alte aspecte au inclus impactul Brexit asupra sectorului bancar și abordarea în materie de supraveghere privind riscurile legate de schimbările climatice.

În conformitate cu Regulamentul privind MUS și cu acordul interinstituțional între Parlamentul European și BCE, ca urmare a propunerii BCE privind numirea dlui Frank Elderson în funcția de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE, acesta a fost audiat de Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European la data de 25 ianuarie 2021. Parlamentul European a aprobat propunerea BCE printr-un vot în plen la data de 8 februarie, iar dl Elderson a fost numit în funcție printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului UE începând cu 24 februarie 2021.

BCE a publicat 22 de răspunsuri la întrebările cu solicitare de răspuns scris ale deputaților în Parlamentul European în anul 2020

În anul 2020, BCE a publicat 22 de răspunsuri la întrebările cu solicitare de răspuns scris ale deputaților în Parlamentul European cu privire la aspecte aferente supravegherii bancare și, în conformitate cu cerința de raportare către parlamentele naționale, opt răspunsuri la întrebările cu solicitare de răspuns scris din partea membrilor parlamentelor naționale. Răspunsurile au abordat, printre altele, aspecte privind măsurile de supraveghere adoptate de BCE pentru a contracara efectele pandemiei de COVID‑19, relevanța combaterii riscurilor de spălare de bani/finanțare a terorismului pentru supravegherea prudențială, riscul de credit și aspectele legate de guvernanță și conduită în sectorul bancar.

În plus, BCE a trimis Parlamentului European procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de supraveghere, astfel cum se prevede în Acordul interinstituțional.

Pandemia de COVID-19 a influențat, de asemenea, aspectele pe care s-au axat interacțiunile cu Consiliul UE. Președintele Consiliului de supraveghere a participat, prin videoconferință, la două reuniuni ale Eurogrupului în 2020, care au avut loc la 11 iunie și 3 noiembrie. În cadrul acestor reuniuni, președintele a participat la un schimb de opinii cu privire la îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere ale BCE, punând accentul pe acțiunile și deciziile în materie de supraveghere adoptate pentru a sprijini gospodăriile populației, companiile și băncile în soluționarea repercusiunilor pandemiei.

În anul 2020, BCE a contribuit, de asemenea, la auditurile Curții de Conturi Europene legate de supravegherea bancară. Memorandumul de înțelegere semnat de BCE și Curtea de Conturi Europeană (CCE) în anul 2019 a facilitat partajarea informațiilor între cele două instituții, în contextul acțiunilor întreprinse în urma auditurilor CCE privind Supravegherea bancară a BCE.

BCE a adoptat măsuri pentru a răspunde constatărilor și recomandărilor formulate de CCE în rapoartele sale de audit

În plus, BCE a continuat să depună eforturi pentru a răspunde recomandărilor formulate în raportul CCE privind gestionarea crizelor. În acest sens, Supravegherea bancară a BCE a elaborat planuri de acțiune precise și măsuri ulterioare[71] pentru majoritatea celor opt recomandări emise de CCE cu privire la diferite aspecte, inclusiv cooperarea cu actorii externi, utilizarea planurilor de redresare pentru identificarea și gestionarea crizelor, precum și orientări privind evaluările în vederea unei intervenții timpurii. Mai exact, Supravegherea bancară a BCE a continuat să lucreze la elaborarea orientării privind evaluările în vederea unei intervenții timpurii și a îmbunătățit indicatorii relevanți și pragurile pentru determinarea unei posibile deteriorări a situației financiare a unei bănci. În ceea ce privește planificarea redresării, autorităților de supraveghere le-au fost oferite orientări suplimentare pentru a promova o abordare consecventă la nivelul băncilor cu modele de afaceri similare.

BCE, împreună cu Comisia și Autoritatea Bancară Europeană (ABE), a continuat să contribuie la auditul CCE în desfășurare cu privire la politica Uniunii Europene de combatere a spălării banilor în sectorul bancar. De asemenea, BCE a raportat CCE cu privire la măsurile adoptate pentru a răspunde constatărilor și recomandărilor din primul raport al CCE privind funcționarea MUS. Stadiul implementării tuturor recomandărilor CCE este monitorizat periodic de către BCE, CCE desfășurând, de asemenea, exerciții de monitorizare a implementării acestora.


5.3 Transparență și comunicare

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE a continuat să utilizeze și să își extindă instrumentele și canalele de comunicare în efortul de a disemina informațiile în timp util, cu transparență și eficacitate. Având în vedere circumstanțele operaționale modificate ca urmare a pandemiei de COVID-19, a fost deosebit de importantă găsirea unor modalități inovatoare de comunicare. O astfel de modalitate a fost Supervision Blog, un blog nou-creat, care a cuprins nouă postări publicate de președinte, vicepreședinte și reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere pentru a informa părțile interesate cu privire la ultimele evoluții și la măsurile de supraveghere adoptate de BCE ca răspuns la pandemia de COVID-19. Totodată, Supravegherea bancară a BCE și-a extins utilizarea instrumentelor de pe platformele de comunicare socială, precum threadurile de pe Twitter, poveștile de pe Instagram și noul podcast al BCE, pentru a explica măsurile de supraveghere și conceptele bancare publicului cu niveluri diferite de cunoștințe. Această abordare de comunicare structurată pe mai multe paliere are ca obiectiv informarea grupurilor interesate cu profiluri diverse în ceea ce privește studiile și experiența profesională și niveluri diferite de cunoștințe și înțelegere.

Pe lângă utilizarea noilor instrumente de comunicare, în anul 2020 președintele și vicepreședintele au susținut 23 de discursuri, iar reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere, 19. În total, aceștia au acordat peste 20 de interviuri individuale în mass-media și au publicat trei articole de opinie, dintre care unul a apărut în 12 ziare naționale din Europa. Supravegherea bancară a BCE a publicat 33 de comunicate de presă și alte 65 de articole, inclusiv scrisori adresate deputaților în Parlamentul European, linii directoare adresate băncilor și statistici trimestriale în materie de supraveghere. Alte patru ediții ale Supervision Newsletter, o publicație digitală trimestrială cu peste 8 000 de abonați, au fost publicate, de asemenea, în anul 2020, oferind informații și actualizări periodice cu privire la proiectele de supraveghere, constatările și rapoartele în curs.

Supravegherea bancară a BCE a publicat, de asemenea, rezultatele activităților sale de bază, cum ar fi rezultatele agregate ale procesului de supraveghere și evaluare (Supervisory Review and Evaluation Process – SREP) și, continuând practica începută în anul 2019, a publicat cerințele din Pilonul 2 pentru fiecare bancă supravegheată în mod direct. Totodată, aceasta a publicat și a comunicat rezultatele propriei analize a vulnerabilităților legate de pandemia de COVID-19, precum și rezultatele evaluărilor cuprinzătoare efectuate pentru șapte bănci croate și alte două bănci care au intrat sub supravegherea sa ca urmare a Brexit.

Supravegherea bancară a BCE a organizat mai multe informări pentru mass-media și analiști, inclusiv conferințe de presă ale președintelui Consiliului de supraveghere cu privire la rezultatele SREP 2019 și la cele mai recente evoluții legate de situația generată de pandemia de COVID-19. Supravegherea bancară a BCE a lansat, în plus, patru consultări publice, inclusiv referitoare la așteptările în materie de supraveghere în ceea ce privește gestionarea și raportarea riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, precum și abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar.

În anul 2020, BCE a răspuns la aproximativ 1 500 de întrebări din partea publicului pe teme legate de supravegherea bancară, cum ar fi informații generale în materie de supraveghere, bănci individuale, plângeri sau raportări de încălcări și răspunsul la criza generată de pandemia de COVID-19. Ca urmare a pandemiei, BCE a găzduit numai două prelegeri privind supravegherea bancară în anul 2020 (față de 32 în 2019). Cu toate acestea, din ianuarie până în martie 2020, Centrul pentru vizitatori a primit peste 2 100 de vizitatori, care au fost inițiați în elementele de bază ale supravegherii bancare europene, precum și alte atribuții principale ale BCE.


5.4 Procesul decizional

5.4.1 Reuniunile și deciziile Consiliului de supraveghere și ale Comitetului director

Consiliul de supraveghere al BCE este alcătuit dintr-un președinte (numit pentru un mandat de cinci ani, care nu poate fi reînnoit), un vicepreședinte (ales dintre membrii Comitetului executiv al BCE), patru reprezentanți ai BCE și reprezentanții ANC. Dacă ANC nu este o bancă centrală națională, reprezentantul ANC poate fi însoțit de un reprezentant din partea băncii centrale naționale din țara respectivă. În acest caz, cei doi reprezentanți sunt considerați un singur membru în cadrul procedurii de votare.

În luna octombrie 2020, Consiliul de supraveghere a primit doi membri noi în urma stabilirii unei cooperări strânse cu Bulgaria și Croația: Radoslav Milenkov, de la Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei), și Martina Drvar, de la Hrvatska narodna banka. Ambii reprezentanți au aceleași drepturi și obligații precum toți ceilalți membri, inclusiv drepturi de vot.

În luna decembrie 2020, ca urmare a încheierii mandatului dlui Yves Mersch, Consiliul guvernatorilor BCE a propus numirea dlui Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE, în funcția de vicepreședinte al Consiliului de supraveghere al BCE. Numirea a fost confirmată de Consiliul UE la data de 24 februarie 2021.

Consiliul de supraveghere al BCE s-a reunit de 24 de ori în 2020. Ca urmare a pandemiei de COVID-19, doar reuniunile din lunile ianuarie și februarie s-au desfășurat la Frankfurt pe Main; toate celelalte reuniuni s-au desfășurat în sistem de videoconferință. Desfășurarea la distanță a reuniunilor începând cu luna martie 2020 nu a afectat procesul decizional eficient al Consiliului de supraveghere.

Consiliul de supraveghere

Comitetul director[72] al Consiliului de supraveghere a organizat șapte reuniuni în anul 2020. Trei dintre aceste reuniuni s-au desfășurat la Frankfurt pe Main, iar patru, în sistem de videoconferință.

Comitetul director a organizat alte șapte reuniuni, cu accent pe digitalizarea și simplificarea proceselor MUS. Toate aceste reuniuni au avut loc în sistem de teleconferință, iar participarea a fost deschisă tuturor membrilor Consiliului de supraveghere care și-au exprimat interesul.

În anul 2020, BCE a emis 2 643 de decizii de supraveghere[73] adresate unor entități supravegheate specifice (Figura 3). Dintre acestea, 1 019 decizii au fost adoptate de șefii unităților operative ale BCE, în concordanță cu cadrul general privind delegarea competențelor decizionale pentru instrumentele juridice referitoare la atribuțiile de supraveghere. 1 387 de decizii au fost adoptate de Consiliul guvernatorilor, în conformitate cu procedura aplicabilă în cazul absenței unei obiecții, pe baza unui proiect de propunere a Consiliului de supraveghere. Pe lângă aceste decizii de supraveghere, BCE a aprobat implicit 237[74] de operațiuni (precum înființarea de sucursale), prin absența unei obiecții în termenul legal.

Majoritatea deciziilor de supraveghere s-au referit la proceduri privind evaluările competenței și onorabilității (44,1%), modele interne (9,3%), fonduri proprii (6,2%) și participații calificate (3,2%).

Ca răspuns la criza generată de pandemia de COVID-19, BCE a trebuit, de asemenea, să adopte decizii specifice băncilor în vederea implementării unora dintre măsurile de politică menite să ofere asistență instituțiilor de credit (Caseta 1). Printre acestea s-au numărat 141 de decizii referitoare la acordarea de asistență privind capitalul prin modificarea calculării sau a componenței cerințelor de fonduri proprii și 116 decizii de acordare de asistență operațională prin prelungirea termenelor stabilite în deciziile și actele operaționale anterioare în materie de supraveghere.

Pe lângă proiectele finale de decizii specifice băncilor transmise Consiliului guvernatorilor în vederea procedurii aplicabile în cazul absenței unei obiecții, Consiliul de supraveghere a decis cu privire la mai multe aspecte orizontale, îndeosebi aplicarea unor metodologii și cadre comune în anumite domenii ale supravegherii. Elaborarea unora dintre aceste decizii a fost încredințată de Consiliul de supraveghere unor structuri temporare. Aceste structuri au fost alcătuite din reprezentanți de nivel superior de la BCE și de la ANC. Aceștia au desfășurat preparative pe teme precum o strategie pe termen lung pentru testările la stres și metodologia de stabilire a cerințelor de fonduri proprii din Pilonul 2 pe baza unei abordări în funcție de riscurile specifice.

În plus, unele decizii ale Consiliului de supraveghere au fundamentat o serie de ghiduri publice, cum ar fi Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, Ghidul BCE referitor la abordarea în materie de supraveghere privind consolidarea în sectorul bancar și Ghidul BCE privind metodologia de evaluare (ECB Guide on Assessment Methodology – EGAM).

Consiliul de supraveghere a adoptat majoritatea deciziilor prin procedură scrisă.[75]

33 dintre cele 115 grupuri bancare supravegheate direct de BCE în 2020 au solicitat să primească deciziile oficiale ale BCE în altă limbă oficială a UE decât limba engleză (comparativ cu 34 în anul 2019).

Figura 3

Decizii ale Consiliului de supraveghere în anul 2020

Notă:
1) Această cifră include procedurile scrise privind deciziile de supraveghere individuale și alte aspecte, precum metodologiile comune și consultările Consiliului de supraveghere. O procedură scrisă poate conține mai multe decizii de supraveghere.
2) Acesta este numărul deciziilor de supraveghere individuale adresate entităților supravegheate sau achizitorilor lor potențiali și al instrucțiunilor transmise autorităților naționale competente cu privire la instituțiile semnificative sau instituțiile mai puțin semnificative. O decizie poate conține mai multe aprobări de supraveghere. Ca urmare a aplicării cadrului de delegare, nu toate deciziile de supraveghere incluse în acest număr au fost aprobate de Consiliul de supraveghere și adoptate de Consiliul guvernatorilor. În plus, Consiliul de supraveghere a adoptat alte decizii cu privire la o serie de aspecte orizontale (de exemplu, metodologii comune) și aspecte instituționale.
3) Cele 1 165 de decizii privind evaluările competenței și onorabilității acoperă 2 828 de proceduri individuale (Secțiunea 2.1.2).

5.4.2 Activitățile Comitetului administrativ de control

În anul 2020, Comitetul administrativ de control[76] a adoptat două avize privind noile solicitări de control administrativ depuse la acest organism (Tabelul 5). Într-un aviz, acesta a considerat că solicitarea nu era admisibilă. În celălalt aviz, Comitetul administrativ de control a propus înlocuirea deciziei cu o altă decizie având un conținut identic.[77] În procedura de control respectivă, întemeiată pe o cerere din partea solicitantului, Comitetul administrativ de control a propus Consiliului guvernatorilor suspendarea unor părți din decizia contestată până la încheierea procedurii din cadrul Comitetului administrativ de control și adoptarea unei noi decizii a BCE de abrogare sau de înlocuire a deciziei contestate. Ulterior, a avut loc o audiere ca parte a etapei de investigare, care a oferit solicitantului și BCE o ocazie în plus de a prezenta observații cu privire la decizia contestată. Ca urmare a pandemiei de COVID-19, această audiere s-a desfășurat în sistem de videoconferință.

În plus, Comitetul administrativ de control a publicat pe website-ul BCE o ajustare a aranjamentelor sale de lucru în contextul pandemiei de COVID-19. Mai exact, în cazul în care BCE ar decide să suspende aplicarea unei decizii de supraveghere, Comitetul administrativ de control ar suspenda, în general, și procedurile corespunzătoare aflate în derulare, dacă este cazul, pe durata suspendării respective. În plus, în interesul unui proces echitabil, Comitetul administrativ de control își poate adapta procedurile, care pot include o extindere a perioadei controlului.

Tabelul 5

Numărul de controale efectuate de Comitetul administrativ de control

Sursa: BCE.
* Un aviz a făcut referire la două decizii ale BCE.

Avizele finalizate de Comitetul administrativ de control în anul 2020 au abordat aspecte referitoare la analiza țintită a modelelor interne efectuată de BCE și la o inspecție la fața locului, care nu au condus la o scrisoare de monitorizare sau la o decizie de supraveghere.


5.5 Implementarea Codului de conduită

În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS, BCE a instituit un cadru etic pentru înalții funcționari ai BCE, cadrele de conducere și membrii personalului. Acesta cuprinde Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE, un capitol special din Regulamentul BCE privind personalul și Orientarea de stabilire a Cadrului etic al MUS[78]. Implementarea și dezvoltarea în continuare a cadrului sunt sprijinite de Comitetul de etică al BCE, de Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) și de grupul operativ al responsabililor pe probleme de etică și conformitate (Ethics and Compliance Officers Task Force – ECTF).

Comitetul de etică a evaluat Declarațiile de interese transmise de toți membrii Consiliului de supraveghere, care au fost publicate ulterior pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE. În luna septembrie 2020, BCE a început să publice pe website-ul său avizele Comitetului de etică în cazuri de conflict de interese și implicare într-o activitate profesională remunerată după încetarea mandatului[79].

Pe lângă organizarea de programe de formare profesională, de e-learning și de campanii de informare privind cadrul etic, BCG a răspuns la circa 1 920 de cereri în legătură cu numeroase teme, dintre care aproximativ 48% au fost transmise de personalul Supravegherii bancare a BCE. Aproape 55% dintre aceste cereri au vizat tranzacții financiare private ale membrilor personalului, fiind urmate de cereri privind restricțiile postangajare și aspecte legate de conflictele de interese (Graficul 29).

Graficul 29

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului Supravegherii bancare a BCE în cursul anului 2020

Sursa: BCE.

De asemenea, BCG a organizat exercițiul său periodic de monitorizare a conformității tranzacțiilor financiare private ale membrilor personalului. Deși exercițiul a identificat un număr limitat de situații de neconformitate, aproximativ 36% dintre acestea având legătură cu personalul Supravegherii bancare a BCE, niciuna nu a implicat abateri intenționate sau alte cazuri grave de neconformitate.

În ceea ce privește membrii personalului implicați în supravegherea bancară care au demisionat în anul 2020, un caz a necesitat respectarea unei perioade de așteptare (cooling-off period), conform Cadrului etic.

Ca parte a eforturilor sale de a edifica o cultură etică solidă comună, în anul 2020 grupul operativ al responsabililor pe probleme de etică și conformitate s‑a concentrat asupra armonizării regimurilor etice în vigoare în cadrul ANC.


5.6 Aplicarea principiului separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere

În anul 2020, principiul separării atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere a fost aplicat, în principal, cu privire la schimbul de informații între diferite domenii de activitate.[80]

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale BCE[81], acest schimb de informații a făcut obiectul unei cerințe privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară, respectiv fiecare domeniu de activitate a trebuit să demonstreze că informațiile solicitate erau necesare pentru îndeplinirea obiectivelor sale de politică. În majoritatea cazurilor, accesul la informații confidențiale a fost acordat direct de către funcția BCE care deținea informațiile respective, în conformitate cu Decizia BCE/2014/39, care permite ca accesul la informații legate de date anonimizate sau informații care nu sunt sensibile din perspectiva politicilor să fie acordat direct de către funcțiile respective ale BCE. Nu a fost necesară intervenția Comitetului executiv pentru a soluționa posibile conflicte de interese.

În conformitate cu Decizia BCE/2014/39, implicarea Comitetului executiv a fost totuși necesară în câteva situații pentru a permite schimbul de informații neanonimizate referitoare la bănci individuale sau la evaluări sensibile cu privire la politici. Accesul la date a fost acordat în măsura în care cunoașterea lor era necesară, după analizarea situației de fond și pe o perioadă limitată, pentru a asigura îndeplinirea cerinței privind necesitatea de a cunoaște în toate momentele relevante.

În ceea ce privește informațiile legate de COVID-19, în luna martie 2020 Comitetul executiv a activat dispoziția de urgență de la articolul 8 din Decizia BCE/2014/39, care prevede că nu este necesară aprobarea Comitetului executiv pentru informații referitoare la respectiva urgență. Această activare a eliminat necesitatea aprobării Comitetului executiv pentru partajarea informațiilor legate de COVID-19, sub rezerva unei cerințe stricte privind dezvăluirea informațiilor numai în măsura în care cunoașterea lor este necesară. Această exceptare a fost aplicată mai multor schimburi de date bancare colectate în contextul pandemiei de COVID-19, care au fost necesare pentru îndeplinirea sarcinilor compartimentului solicitant.

Separarea atribuțiilor la nivel decizional nu a generat preocupări și nu a fost necesară intervenția Grupului de mediere.


5.7 Cadrul de raportare a datelor și gestionarea informațiilor

5.7.1 Evoluții la nivelul cadrului de raportare a datelor

În conformitate cu articolul 140 alineatul (4) din Regulamentul-cadru privind MUS, BCE este responsabilă de organizarea proceselor referitoare la colectarea și evaluarea calității datelor raportate de entitățile supravegheate.[82] Obiectivul principal este acela de a asigura că MUS utilizează date de supraveghere fiabile și oportune.

BCE evaluează periodic calitatea datelor raportate, inclusiv punctualitatea transmiterii, integralitatea și acuratețea. În acest sens, BCE elaborează verificări suplimentare ale calității datelor împreună cu ANC, cu scopul de a completa normele de validare publicate de ABE. În luna noiembrie 2020, BCE a publicat lista actualizată și extinsă a verificărilor suplimentare ale calității datelor, care a intrat în vigoare începând cu perioada de referință care acoperă trimestrul IV 2020.

Datele de supraveghere agregate și raportările selectate aferente Pilonului 3 se publică pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE

În anul 2020, BCE a sporit în continuare nivelul de transparență și disponibilitate a datelor de supraveghere publicate în secțiunea referitoare la datele de supraveghere de pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE. În primul rând, a fost introdus un format interactiv, care permite utilizatorilor să analizeze și să vizualizeze datele de supraveghere agregate. Sfera de aplicare a publicării trimestriale a fost extinsă în continuare prin includerea unor tabele în care datele sunt defalcate în funcție de clasificarea pe modele de afaceri. În luna octombrie 2020, BCE a publicat, de asemenea, pentru prima dată, informații aferente Pilonului 3 la nivel de bancă privind activele grevate și negrevate și garanțiile primite, pe lângă cei trei indicatori de solvabilitate și ai efectului de levier. Înainte de publicare, raportările selectate aferente Pilonului 3 și raportarea în scopuri de reglementare au fost reconciliate, ceea ce a condus la îmbunătățiri substanțiale ale consecvenței datelor. Acest nivel sporit de transparență permite părților interesate să realizeze comparații pertinente între indicatorii prudențiali.

În anul 2020, au fost colectate informații prudențiale suplimentare, ca urmare a declanșării pandemiei de COVID-19

În urma declanșării pandemiei de COVID-19, necesitatea de a monitoriza îndeaproape situația financiară și prudențială a instituțiilor a fost soluționată prin solicitarea cu o frecvență sporită a informațiilor prudențiale selectate și printr-o ușoară extindere a raportării privind anumite dimensiuni relevante. Raportarea extinsă s-a axat pe utilizarea de măsuri moratorii și de garanții publice (folosind un model comun BCE-ABE); utilizarea liniilor angajate; indicatori de continuitate operațională; și proiecții ale principalilor indici prudențiali. Formularele BCE au fost procesate prin intermediul CASPER, noua platformă a BCE de colectare a datelor, care oferă o mai mare flexibilitate și soliditate în gestionarea colectării de date noi.

Activități suplimentare privind baza de date pentru colectarea datelor la nivelul MUS au fost demarate în luna octombrie 2020

Activități suplimentare privind baza de date[83] pentru colectarea datelor la nivelul MUS au fost demarate în luna octombrie 2020. Acest demers a avut drept scop crearea unui sistem care să identifice suprapunerile din solicitările de date generate de MUS, contribuind astfel la reducerea sarcinii de raportare a băncilor.

În luna octombrie 2020, Consiliul de supraveghere a aprobat, de asemenea, principii directoare și cerințe operaționale generale ulterioare pentru a armoniza practicile naționale privind colectarea datelor și evaluările calității datelor în cadrul MUS. Deși contribuția importantă a ANC la procesele globale de colectare a datelor de supraveghere și de evaluare a calității rămâne nemodificată, implementarea cerințelor constituie un prim pas în elaborarea celor mai bune practici pentru o abordare secvențială la nivelul MUS, care vizează armonizarea asigurării unor condiții de concurență echitabile între instituții.

5.7.2 Sistemul de gestionare a informațiilor al MUS

Sistemul de gestionare a informațiilor (Information Management System – IMAS) al MUS este o platformă IT comună care sprijină atribuțiile zilnice ale autorităților bancare europene. În anul 2020, fluxurile de lucru IMAS utilizate de toate funcțiile orizontale și specializate ale ECS și MUS au fost adaptate pentru a sprijini monitorizarea situației generate de pandemia de COVID-19 și a măsurilor de supraveghere aferente, asigurând consecvența și comparabilitatea între bănci și în cadrul evaluării SREP. Au existat și alte optimizări structurale cu caracter excepțional pentru a spori gradul de utilizare și performanța sistemului. IMAS a fost, de asemenea, adaptat la noua structură a Supravegherii bancare a BCE. Serviciul de raportare IDRA (IMAS Data Reporting and Analytics), lansat în anul 2019, a fost optimizat cu noi instrumente de analiză pentru extragerea și explorarea datelor de supraveghere necesare pentru a sprijini SREP. În luna octombrie 2020 a fost lansat un nou serviciu online, portalul IMAS, pentru a oferi instituțiilor supravegheate un spațiu digital sigur pentru interacțiunile cu autoritățile de supraveghere atunci când transmit solicitări pentru evaluările competenței și onorabilității. Portalul IMAS sporește transparența pentru instituțiile supravegheate în ceea ce privește progresul procedurilor de supraveghere și reduce riscul operațional și efortul manual al autorităților de supraveghere.


6 Raportări referitoare la utilizarea resurselor prevăzute în buget

6.1 Cheltuieli aferente anului 2020

Regulamentul privind MUS impune ca BCE să dispună de resurse adecvate pentru a-și îndeplini cu eficacitate atribuțiile de supraveghere. Aceste resurse sunt finanțate printr-o taxă de supraveghere, suportată de entitățile care fac obiectul supravegherii BCE.

Cheltuielile suportate pentru atribuțiile de supraveghere sunt evidențiate separat în bugetul BCE. Cheltuielile suportate constau în cheltuielile directe aferente funcției de supraveghere bancară a BCE. Funcția de supraveghere se bazează, de asemenea, pe serviciile comune furnizate de departamentele de suport existente ale BCE.[84]

Rolul de autoritate bugetară a BCE îi revine Consiliului guvernatorilor. Acesta adoptă bugetul anual al BCE, în urma unei propuneri a Comitetului executiv, după consultarea președintelui și a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere în chestiuni legate de supravegherea bancară. Consiliul guvernatorilor este asistat de Comitetul pentru buget (Budget Committee – BUCOM), alcătuit din membri provenind de la toate BCN din Eurosistem și de la BCE. BUCOM asistă Consiliul guvernatorilor, furnizându-i evaluări ale rapoartelor BCE privind planificarea și monitorizarea bugetară.

În anul 2020, cheltuielile anuale efective aferente atribuțiilor de supraveghere ale BCE au fost de 535,3 milioane EUR, fiind consemnată o ușoară scădere de 0,3% comparativ cu cheltuielile efective din 2019.

Tabelul 6

Costul atribuțiilor de supraveghere ale BCE, pe funcție (2018-2020)

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.

În Raportul anual 2019 privind activitățile de supraveghere, publicat în luna martie 2020, BCE a estimat că, în anul 2020, cheltuielile ar putea atinge o valoare de 603,7 milioane EUR. După cum s-a explicat anterior în acest raport, BCE a trebuit să își reprioritizeze în mod semnificativ activitățile în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19. Acest lucru se reflectă în cheltuielile suportate efectiv. Activitățile la fața locului, cum ar fi vizitele periodice la bănci și inspecțiile la fața locului, au fost simplificate substanțial, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a cheltuielilor periodice, de exemplu pentru deplasările în interes profesional. În plus, exercițiul de testare la stres, planificat la nivel european și coordonat de Autoritatea bancară europeană, a fost amânat.

Clasificările prezentate în Tabelul 6 sunt utilizate pentru a identifica repartizarea costurilor anuale de recuperat prin taxe anuale de supraveghere de la entitățile supravegheate, în funcție de statutul lor de supraveghere (semnificative sau mai puțin semnificative). Metodologia definită la articolul 8 din Regulamentul privind taxele[85] pentru repartizarea taxelor anuale de supraveghere prevede alocarea proporțională a costurilor asociate atribuțiilor orizontale și serviciilor specializate, pe baza costului integral aferent supravegherii instituțiilor semnificative și, respectiv, a costului monitorizării supravegherii instituțiilor mai puțin semnificative. Pentru fiecare grupare, costurile raportate includ alocarea serviciilor comune furnizate de departamentele de suport ale BCE.

În conformitate cu angajamentul BCE de a spori transparența și asumarea responsabilității, au fost efectuate ajustări ale raportării cheltuielilor BCE pentru atribuțiile de supraveghere. Tabelul 7 oferă informații mai granulare privind cheltuielile, în funcție de activitățile desfășurate, în special:

  • supravegherea și monitorizarea la distanță, încorporând costurile participării BCE la ECS și activitățile de monitorizare a băncilor sau grupurilor bancare mai puțin semnificative;
  • participarea BCE la inspecții la fața locului, inclusiv în cadrul unor misiuni transfrontaliere;
  • funcțiile în materie de politici, consiliere și reglementare, inclusiv evaluări ale caracterului semnificativ, autorizații, cooperarea cu alte agenții, metodologia și planificarea, asigurarea calității supravegherii, executarea și procedurile de sancționare etc.;
  • gestionarea crizelor;

Cheltuielile BCE reflectă schimbarea priorităților în materie de supraveghere în timpul pandemiei

  • atribuțiile macroprudențiale, inclusiv cele legate de testarea la stres și politicile de supraveghere;
  • statisticile în materie de supraveghere legate de cadrul de raportare a datelor;
  • procesul decizional al Consiliului de supraveghere, al Secretariatului și al serviciilor juridice ale acestuia.

Tabelul 7

Cheltuieli suportate pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE (prezentare granulară)

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.

În anul 2020, s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor pentru deplasările profesionale și serviciile de asistență constând în consultanță, legate de activitățile de supraveghere directă pentru instituțiile semnificative și instituțiile mai puțin semnificative, în timp ce cheltuielile pentru gestionarea datelor, procesul decizional, funcțiile asociate politicilor și monitorizării au crescut. Diminuările altor cheltuieli de exploatare au fost parțial compensate de creșterea numărului de posturi aprobate, după cum s-a menționat în Secțiunea 5.1.

În ceea ce privește deplasările profesionale, cheltuielile BCE au scăzut cu peste 80% în anul 2020, situându-se la 2,4 milioane EUR. În vederea suplimentării resurselor sale interne, BCE apelează la serviciile unor consultanți externi, care furnizează fie cunoștințe de specialitate, fie consultanță integrată, sub îndrumarea personalului intern calificat, pentru a soluționa deficite temporare de resurse. În total, în anul 2020 BCE a cheltuit 30,4 milioane EUR pentru servicii de consultanță aferente atribuțiilor de supraveghere principale, cu 38,3 milioane EUR mai puțin decât în 2019. Principalul motiv al acestei diminuări a fost finalizarea analizei țintite a modelelor interne în anul 2020. Costurile cu asistența externă s-au ridicat la 3,3 milioane EUR în anul 2020, față de 34,9 milioane EUR în anul 2019. În 2020, suma de 14,6 milioane EUR a fost cheltuită pentru resurse externe destinate evaluărilor cuprinzătoare, alte 0,3 milioane EUR fiind alocate preparativelor pentru Brexit. BCE a cheltuit 4,6 milioane EUR pentru resurse externe destinate îndeplinirii atribuțiilor periodice de supraveghere la fața locului, inclusiv în cadrul unor misiuni transfrontaliere. Mai multe informații privind aceste activități sunt disponibile în Capitolul 1.

Graficul 30

Costurile pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE, pe categorii de costuri

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.

Pe lângă informațiile mai granulare privind cheltuielile defalcate în funcție de activitatea de supraveghere, BCE introduce, de asemenea, o nouă raportare a repartizării costurilor pe categorii de costuri, pe baza costurilor și serviciilor comune care pot fi atribuite direct Supravegherii bancare a BCE. Această perspectivă pune accentul pe destinația cheltuielii și este sprijinită de un sistem îmbunătățit de alocare a costurilor, care oferă capacități optimizate de raportare.

Cheltuielile care pot fi atribuite direct cuprind cheltuielile cu personalul de bază aferent funcției de supraveghere; inițiative de supraveghere (inclusiv costuri legate de Brexit și evaluările cuprinzătoare); alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi deplasările în interes profesional și formarea profesională; și instrumente specializate de tehnologia informației, precum IMAS și platforma STAR (Stress Test Account Reporting).

Categoria serviciilor comune cuprinde servicii care sunt utilizate atât de funcția de bancă centrală, cât și de funcția de supraveghere bancară, grupate după cum urmează: servicii privind sediul și instalațiile, servicii de resurse umane, servicii informatice comune, servicii juridice, de audit și administrative comune, servicii de comunicare și de traducere, printre altele. Costurile acestor servicii comune se împart între fiecare funcție utilizând un mecanism de alocare a costurilor care aplică indicatorii standard din domeniu, cum ar fi cel exprimat în echivalent normă întreagă, spațiile pentru birouri și numărul de solicitări de traducere. Având în vedere angajamentul BCE de a urmări cu rigurozitate sporirea eficienței, aceasta optimizează, de regulă, indicatorii de alocare a costurilor.

Cheltuielile care pot fi atribuite direct au reprezentat, în anul 2020, 284,5 milioane EUR sau 53% din cheltuielile suportate efectiv, care s-au ridicat la 535,3 milioane EUR. Serviciile comune au reprezentat 250,8 milioane EUR, respectiv 47% din total. În anul 2020, aproape toate cheltuielile nerealizate în raport cu estimarea publicată în anul precedent au fost legate de cheltuieli care pot fi atribuite direct. Ca urmare a persistenței unei cereri ridicate de servicii comune, costurile suportate efectiv au atins 100% din cheltuielile planificate. De exemplu, a existat o cerere semnificativă de servicii comune de tehnologia informației, deoarece majoritatea personalului a lucrat de la distanță. În mod similar, serviciile privind sediul și instalațiile au fost utilizate intens. Există un nivel ridicat al costurilor fixe pentru aceste servicii, iar unele cheltuieli au fost reprioritizate pentru a se asigura menținerea unui mediu de lucru sigur la sediul BCE.


6.2 Perspectivele taxelor de supraveghere bancară în 2021

Potrivit anticipațiilor, cheltuielile BCE pentru atribuțiile de supraveghere vor reveni la niveluri normale în anul 2021

Pe fondul persistenței multor incertitudini în ceea ce privește planificarea și prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2021, BCE continuă să răspundă cu flexibilitate factorilor externi. În această etapă timpurie, se anticipează revenirea la niveluri mai normale ale cheltuielilor pentru atribuțiile de supraveghere principale care pot fi atribuite direct și, în consecință, se prevede o majorare a cheltuielilor pentru 2021 cu 11% față de cheltuielile suportate efectiv în 2020, nivel, totuși, cu 2% inferior estimării publicate pentru anul 2020.

Tabelul 8

Costurile estimate pentru Supravegherea bancară a BCE în 2021, pe funcție

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.

Valoarea taxei anuale de supraveghere pentru anul 2021, care va fi percepută în 2022, va fi cunoscută numai la sfârșitul perioadei de taxare și va cuprinde cheltuielile efective pentru întregul exercițiu financiar, ajustate în funcție de sumele rambursate băncilor individuale sau colectate de la acestea pentru perioadele de taxare anterioare, dobânzile încasate pentru plăți efectuate cu întârziere și taxele necolectabile. Se estimează că ponderea sumei totale care va fi percepută fiecărei categorii de instituții va fi de 93% pentru instituțiile semnificative și de 7% pentru instituțiile mai puțin semnificative.

Tabelul 9

Cheltuieli estimate în anul 2021 pentru atribuțiile de supraveghere ale BCE

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.


6.3 Cadrul privind taxarea în 2020

Alături de Regulamentul privind MUS, Regulamentul privind taxele prevede cadrul juridic în temeiul căruia BCE aplică o taxă anuală de supraveghere pentru cheltuielile suportate în îndeplinirea atribuțiilor sale de supraveghere. Regulamentul privind taxele și decizia[86] asociată stabilesc metodele pentru: (i) determinarea valorii totale a taxei anuale de supraveghere; (ii) calcularea sumei de plătit de către fiecare instituție supravegheată; și (iii) colectarea taxei anuale de supraveghere.


6.4 Progrese în implementarea modificărilor aduse cadrului BCE privind taxele de supraveghere

BCE a trecut la facturarea ex post a costurilor efective în anul 2020

Anul 2020 a fost un an de tranziție, întrucât BCE a trecut la facturarea ex post a taxelor de supraveghere și a implementat modificările rezultate din evaluarea cadrului BCE privind taxele de supraveghere în anul 2019. În consecință, în anul 2020 nu s-au facturat taxe anuale de supraveghere pentru perioada de taxare 2020. Facturarea taxelor a fost programată provizoriu pentru luna mai 2021. În plus, în vederea tranziției de la o colectare ex ante la o colectare ex post a taxelor, va fi inclus surplusul pentru perioada de taxare 2019.

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea modificărilor aduse cadrului. Modificările tehnice necesare pentru noul regim lingvistic, potrivit căruia BCE va emite comunicările taxei în toate limbile oficiale ale UE, sunt aproape finalizate. A fost implementată reutilizarea datelor de supraveghere disponibile la BCE, eliminându-se furnizarea separată a datelor privind factorii taxei pentru peste 90% dintre entitățile și grupurile supravegheate. Noul proces include o perioadă destinată formulării de observații, prelungită la 15 zile, care permite băncilor să verifice și să transmită orice revizuiri ale datelor privind factorii taxei. Acest proces de verificare are loc de la jumătatea lunii ianuarie 2021. De asemenea, a fost instituită o nouă procedură de notificare pentru grupurile supravegheate care au ales să excludă activele filialelor aflate în state membre neparticipante și în țări terțe de la calcularea taxelor lor. În conformitate cu dispozițiile deciziei BCE[87], grupurile trebuiau să notifice BCE cu privire la decizia lor cel târziu până la 30 septembrie 2020. La data de 8 decembrie 2020, BCE a acordat o prelungire excepțională punctuală a acestui termen, permițând grupurilor supravegheate să transmită notificări până la 30 decembrie 2020. Această excepție, aplicată punctual pentru ciclul de percepere a taxelor de supraveghere 2020, a constituit o recunoaștere a introducerii unei noi proceduri de notificare în cadrul revizuit privind taxele de supraveghere, într-un moment în care pandemia de COVID-19 a afectat multe instituții, perturbându-le procesele de lucru. Pentru anul 2021, se va aplica din nou termenul standard, respectiv data de 30 septembrie. În vederea optimizării procesului în ciclurile viitoare, BCE intenționează să automatizeze în continuare această procedură de notificare.


6.5 Suma totală care urmează să fie percepută pentru perioada de taxare 2020

BCE va percepe taxe de supraveghere în valoare de 514,3 milioane EUR pentru anul 2020

Taxa anuală de supraveghere care urmează să fie percepută în 2021 pentru perioada de taxare 2020 se ridică la 514,3 milioane EUR. Această sumă se bazează pe cheltuielile efective pentru anul 2020, în valoare de 535,5 milioane EUR, ajustate cu: (i) surplusul de 22,0 milioane EUR reportat din perioada de taxare[88] 2019 și (ii) suma de 1,0 milioane EUR (net) rambursată băncilor individuale pentru perioade de taxare anterioare și alte ajustări, inclusiv dobânzile încasate pentru plăți efectuate cu întârziere.

Suma care urmează să fie recuperată prin taxele anuale de supraveghere este divizată în două părți, în funcție de statutul entităților supravegheate (semnificative sau mai puțin semnificative), reflectând diversele grade ale controlului în scopuri de supraveghere efectuat de BCE.

Tabelul 10

Total venituri din atribuții de supraveghere bancară

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Datorită rotunjirilor, este posibil ca totalurile și subtotalurile din tabel să nu corespundă sumei componentelor.


6.6 Taxe de supraveghere individuale

La nivel de bancă, taxele sunt calculate în funcție de importanța băncii și de profilul de risc al acesteia, utilizând factorii taxei anuale pentru băncile supravegheate. Pentru majoritatea băncilor, data de referință pentru date este 31 decembrie a anului precedent. Pentru băncile nou-supravegheate la cel mai înalt nivel de consolidare în perioada de taxare[89], BCE ține seama de activele totale și de expunerea totală la risc raportate de bancă la data de referință cea mai apropiată de data de 31 decembrie și utilizează aceste cifre pentru calcularea unei componente variabile a taxei pentru toate lunile în care taxa de supraveghere trebuie plătită de debitorul taxei. Taxa de supraveghere calculată pentru fiecare bancă este ulterior colectată prin intermediul unor plăți anuale.

Figura 4

Componenta variabilă a taxei este determinată de importanța și profilul de risc al băncii

Taxa de supraveghere se stabilește la cel mai înalt nivel de consolidare în statele membre participante la MUS și conține o componentă variabilă și o componentă minimă. Aceasta din urmă se aplică în mod egal tuturor băncilor și se bazează pe un procent de 10% din suma totală de recuperat. Pentru instituțiile semnificative cele mai mici, cu active totale în valoare de10 miliarde EUR sau mai puțin, componenta minimă a taxei este înjumătățită. Din anul 2020, taxa minimă a fost, de asemenea, înjumătățită pentru instituțiile mai puțin semnificative mici, cu active totale în valoare de 1 miliard EUR sau mai puțin.

Articolul 7 din Regulamentul privind taxele prevede că următoarele schimbări la nivelul situației unei bănci individuale necesită o modificare a taxei de supraveghere corespunzătoare: (i) o schimbare a statutului de supraveghere al entității supravegheate, respectiv entitatea este reclasificată de la semnificativă la mai puțin semnificativă sau invers; (ii) o nouă entitate supravegheată este autorizată; sau (iii) o autorizație existentă este retrasă. Modificările legate de perioadele de taxare anterioare, care au condus la noi decizii ale BCE privind taxele de supraveghere, au însumat 1,0 milioane EUR în anul 2020, sumă care va fi inclusă în taxele anuale de supraveghere ce urmează să fie facturate în 2021.

Mai multe informații privind taxele de supraveghere sunt disponibile pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE. Aceste pagini sunt actualizate periodic și sunt publicate în toate limbile oficiale ale UE.


6.7 Alte venituri legate de atribuțiile de supraveghere bancară

BCE este abilitată să impună entităților supravegheate sancțiuni administrative pentru neîndeplinirea obligațiilor în conformitate cu reglementarea prudențială a băncilor din UE (inclusiv în conformitate cu deciziile BCE în materie de supraveghere). Veniturile aferente nu sunt luate în considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere. Regulamentul privind taxele asigură că nici daunele de achitat terților, nici sancțiunile administrative de achitat BCE de către entitățile supravegheate nu au vreo influență asupra taxei de supraveghere.

Sancțiunile administrative impuse entităților supravegheate sunt înregistrate ca venituri în contul de profit și pierdere al BCE. În anul 2020, nu au rezultat venituri din sancțiunile impuse entităților supravegheate, întrucât nu au fost impuse sancțiuni.[90]


7 Instrumente juridice adoptate de BCE

Instrumentele juridice adoptate de BCE includ regulamente, decizii, orientări, recomandări și instrucțiuni pentru ANC [menționate la articolul 9 alineatul (1) punctul 3 din Regulamentul privind MUS și la articolul 22 din Regulamentul-cadru privind MUS]. Această secțiune conține lista instrumentelor juridice referitoare la supravegherea bancară care au fost adoptate de BCE în 2020 și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și/sau pe website-ul BCE. Tabelul include instrumentele juridice adoptate în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul privind MUS și alte instrumente juridice relevante.


7.1 Regulamentele BCE

BCE/2020/22
Regulamentul (UE) 2020/605 al Băncii Centrale Europene din 9 aprilie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) 2015/534 privind raportarea de informații financiare în materie de supraveghere (JO L 145, 7.5.2020, p. 1)


7.2 Instrumente juridice ale BCE, altele decât regulamentele

BCE/2020/1
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 17 ianuarie 2020 privind politicile de distribuire a dividendelor (JO C 30, 29.1.2020, p. 1)

BCE/2020/16
Orientarea (UE) 2020/497 a Băncii Centrale Europene din 20 martie 2020 privind înregistrarea anumitor date de către autoritățile naționale competente în Registrul de date privind instituțiile și companiile afiliate (JO L 106, 6.4.2020, p. 3)

BCE/2020/19
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 27 martie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/1 (JO C 102I, 30.3.2020, p. 1)

BCE/2020/30
Decizia (UE) 2020/1015 a Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2020 privind stabilirea unei cooperări strânse între Banca Centrală Europeană și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) (JO L 224I, 13.7.2020, p. 1)

BCE/2020/31
Decizia (UE) 2020/1016 a Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2020 privind stabilirea unei cooperări strânse între Banca Centrală Europeană și Hrvatska Narodna Banka (JO L 224I, 13.7.2020, p. 4)

BCE/2020/32
Orientarea (UE) 2020/978 a Băncii Centrale Europene din 25 iunie 2020 privind exercitarea marjei de apreciere prevăzute la articolul 178 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de către autoritățile naționale competente în ceea ce privește instituțiile mai puțin semnificative cu privire la pragul pentru evaluarea caracterului semnificativ al unei obligații din credite restante (JO L 217, 8.7.2020, p. 5)

BCE/2020/35
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 27 iulie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/1 (JO C 251, 31.7.2020, p. 1)

BCE/2020/39
Decizia (UE) 2020/1331 a Băncii Centrale Europene din 15 septembrie 2020 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru adoptarea deciziilor delegate privind competența și onorabilitatea și de abrogare a Deciziei (UE) 2017/936 (JO L 312, 25.9.2020, p. 34)

BCE/2020/40
Decizia (UE) 2020/1332 a Băncii Centrale Europene din 15 septembrie 2020 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru adoptarea deciziilor delegate cu privire la caracterul semnificativ al entităților supravegheate și de abrogare a Deciziei (UE) 2017/937 (JO L 312, 25.9.2020, p. 36)

BCE/2020/41
Decizia (UE) 2020/1333 a Băncii Centrale Europene din 15 septembrie 2020 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru adoptarea deciziilor delegate privind fondurile proprii și de abrogare a Deciziei (UE) 2018/547 (JO L 312, 25.9.2020, p. 38)

BCE/2020/42
Decizia (UE) 2020/1334 a Băncii Centrale Europene din 15 septembrie 2020 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru adoptarea deciziilor delegate privind prerogativele de supraveghere acordate în temeiul dreptului intern și de abrogare a Deciziei (UE) 2019/323 (JO L 312, 25.9.2020, p. 40)

BCE/2020/43
Decizia (UE) 2020/1335 a Băncii Centrale Europene din 15 septembrie 2020 privind desemnarea șefilor de unități operative pentru adoptarea deciziilor delegate privind procedura de „pașaport”, privind achiziția de participații calificate și privind retragerea autorizațiilor instituțiilor de credit și de abrogare a Deciziei (UE) 2019/1377 (JO L 312, 28.9.2020, p. 42)

BCE/2020/44
Decizia (UE) 2020/1306 a Băncii Centrale Europene din 16 septembrie 2020 privind excluderea temporară a anumitor expuneri față de băncile centrale din indicatorul de măsurare a expunerii totale având în vedere pandemia de COVID-19 (JO L 305, 21.9.2020, p. 30)

BCE/2020/62
Recomandarea Băncii Centrale Europene din 15 decembrie 2020 privind distribuirea de dividende pe durata pandemiei de COVID-19 și de abrogare a Recomandării BCE/2020/35 (JO C 437, 18.12.2020, p. 1)

Modificarea nr. 1/2020 din 23 iulie 2020 a Regulamentului de procedură al Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (JO L 241, 27.76.202014, p. 43)

© Banca Centrală Europeană, 2021

Adresa poștală: 60640 Frankfurt am Main, Germany
Telefon: +49 69 1344 0
Website: www.bankingsupervision.europa.eu

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri educative și necomerciale este permisă numai cu indicarea sursei.

Termenul-limită pentru datele incluse în această publicație a fost 31 decembrie 2020.

Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați glosarul MUS (disponibil numai în limba engleză).

HTML ISBN 978-92-899-4718-3, ISSN 2443-6003, doi:10.2866/20014, QB-BU-21-001-RO-Q


[1]A se vedea ECB extends recommendation not to pay dividends until January 2021 and clarifies timeline to restore buffers, comunicat de presă, BCE, 28 iulie 2020, și ECB asks banks to refrain from or limit dividends until September 2021, comunicat de presă, BCE, 15 decembrie 2020. A se vedea, de asemenea, Caseta 1 – Măsuri adoptate de Supravegherea bancară a BCE în vederea combaterii pandemiei de COVID-19.
[2]Pentru mai multe detalii privind evoluția capitalului, a se vedea rezultatele agregate ale SREP 2020.
[3]A se vedea Caseta 1 – Măsuri adoptate de Supravegherea bancară a BCE în vederea combaterii pandemiei de COVID-19.
[5]Pentru mai multe detalii privind riscurile informatice și cibernetice, a se vedea Secțiunea 1.2.6.
[6]Pentru informații suplimentare, a se vedea comunicatul de presă aferent și prezentarea care îl însoțește.
[7]A se vedea Secțiunea 1.4. pentru mai multe detalii privind evaluarea sectorului instituțiilor mai puțin semnificative.
[8]A se vedea, de asemenea, Secțiunea 1.2.1 – Prioritățile în materie de supraveghere pentru anul 2020 și abordarea pragmatică a SREP.
[9]Cifra pentru trimestrul III 2020 este anualizată.
[10]A se vedea Caseta 1 – Măsuri adoptate de Supravegherea bancară a BCE în vederea combaterii pandemiei de COVID-19.
[11]Regulamentul (UE) 2019/876 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește indicatorul efectului de levier, indicatorul de finanțare stabilă netă, cerințele privind fondurile proprii și pasivele eligibile, riscul de credit al contrapărții, riscul de piață, expunerile față de contrapărți centrale, expunerile față de organisme de plasament colectiv, expunerile mari și cerințele referitoare la raportare și la publicarea informațiilor, și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 150, 7.6.2019, p. 1).
[13]Ghidul Autorității bancare europene din 23 iulie 2020 privind abordarea pragmatică a procesului de supraveghere și evaluare din 2020, în contextul crizei COVID-19 (EBA/GL/2020/10).
[16]Conform Liniilor directoare privind creditele neperformante, instituțiile semnificative cu niveluri mai ridicate de credite neperformante (denumite „bănci cu niveluri ridicate de credite neperformante”) sunt obligate să transmită strategiile lor de reducere a creditelor neperformante și a activelor executate silit, precum și să își stabilească țintele de reducere la nivel de portofoliu pe termen mediu și să le actualizeze anual.
[18]Ghidul Autorității bancare europene din 2 aprilie 2020 referitor la moratoriile legislative și non-legislative aplicate plății împrumuturilor în contextul crizei COVID-19 (EBA/GL/2020/02).
[19]Ghidul Autorității bancare europene din 31 octombrie 2018 privind administrarea expunerilor neperformante și restructurate (EBA/GL/2018/06).
[20]Un incident cibernetic – mai exact, o posibilă încălcare identificată a securității informațiilor (atât rău intenționată, cât și accidentală) – trebuie raportat BCE dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții: (1) există un posibil impact financiar de 5 milioane EUR, de 0,1% din CET1 sau mai mult; (2) incidentul a fost raportat public sau aduce prejudicii reputației; (3) incidentul a fost raportat șefului departamentului informatic în afara raportării periodice; (4) banca a notificat incidentul echipei de răspuns la incidente de securitate cibernetică/echipei de intervenție în caz de incidente de securitate informatică, unei agenții de securitate sau poliției; (5) au fost declanșate procedurile de recuperare sau de continuitate a activității în caz de dezastru ori a fost depusă o cerere de despăgubire pentru cazurile de atacuri cibernetice; (6) a existat o încălcare a cerințelor juridice sau de reglementare; sau (7) banca recurge la criterii interne și la aprecierea experților (inclusiv un posibil impact sistemic) și decide să informeze BCE.
[22]Effective Practices for Cyber Incident Response and Recovery, document consultativ, CSF, 20 aprilie 2020.
[23] Principles for operational resilience, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, august 2020.
[24]Ghidul Autorității bancare europene din 29 noiembrie 2019 privind administrarea riscurilor TIC și de securitate (EBA/GL/2019/04).
[25]A se vedea, de exemplu, Brexit: time to move to post-Brexit business models, Supervision Newsletter, Supravegherea bancară a BCE, 12 februarie 2020 și Brexit: banks should prepare for year-end and beyond, Supervision Newsletter, Supravegherea bancară a BCE, 18 noiembrie 2020.
[26]Sunt incluse deciziile TRIM și sunt excluse deciziile de monitorizare privind dispozițiile auxiliare.
[27]Analiza a fost efectuată pe un eșantion de 134 de inspecții la fața locului pentru care rapoartele finale au fost publicate în perioada octombrie 2019-octombrie 2020.
[28]Comparativ cu anii anteriori, sumele totale sunt mai mici, având în vedere întreruperea programului desfășurat la fața locului, ca urmare a declanșării pandemiei de COVID-19.
[29]Ghidul Autorității bancare europene din 23 iulie 2020 privind abordarea pragmatică a procesului de supraveghere și evaluare din 2020, în contextul crizei COVID-19 (EBA/GL/2020/10).
[30]Ghidul Autorității bancare europene din 2 aprilie 2020 referitor la moratoriile legislative și non-legislative aplicate plății împrumuturilor în contextul crizei COVID-19 (EBA/GL/2020/02).
[31]Metodologia SREP pentru instituțiile mai puțin semnificative se bazează pe ghidurile SREP elaborate de ABE, precum și pe abordarea BCE privind instituțiile semnificative și metodologiile naționale existente. În 2019, metodologia a fost aplicată instituțiilor mai puțin semnificative de înaltă prioritate și se preconiza aplicarea acesteia la toate instituțiile mai puțin semnificative în 2020.
[32]Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, p. 63).
[33]BNP Paribas, Deutsche Bank, Groupe BPCE, Groupe Crédit Agricole, ING Bank, Santander, Société Générale și UniCredit.
[34]În concordanță cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul privind MUS, BCE poate aplica (i) cerințe mai mari decât cele aplicate de către autoritățile naționale în legătură cu amortizoarele de capital relevante, și (ii) măsuri mai stricte care vizează contracararea riscurilor sistemice sau macroprudențiale.
[35]Recomandarea Comitetului european pentru risc sistemic din 27 mai 2020 privind restricțiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19 (CERS/2020/7) (JO C 212, 26.6.2020, p. 1).
[37]A se vedea ECB publishes final guide on climate-related and environmental risks for banks, comunicat de presă, BCE, 27 noiembrie 2020.
[38]Pentru al treilea an consecutiv, BCE a identificat riscurile legate de schimbările climatice ca factor determinant principal al riscurilor în Harta riscurilor la nivelul MUS pentru sistemul bancar.
[39]A se vedea, de asemenea, discursul programatic susținut de Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, cu ocazia evenimentului „European Central Bank Climate and Environmental Risks Webinar”, organizat la 17 iunie 2020.
[40]A se vedea analiza foarte aprofundată privind riscurile legate de schimbările climatice inclusă în Raportul BCE privind practicile referitoare la ICAAP ale băncilor.
[41]Regulamentul (UE) nr. 468/2014 al Băncii Centrale Europene din 16 aprilie 2014 de instituire a cadrului de cooperare la nivelul Mecanismului unic de supraveghere între Banca Centrală Europeană și autoritățile naționale competente și cu autoritățile naționale desemnate (Regulamentul-cadru privind MUS) (JO L 141, 14.5.2014, p. 1).
[42]Aceste criterii sunt prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul privind MUS.
[43]Lista instituțiilor semnificative și a instituțiilor mai puțin semnificative publicată în luna decembrie 2020 reflectă (i) deciziile privind caracterul semnificativ notificate instituțiilor supravegheate până la data de 30 noiembrie 2020 inclusiv și (ii) alte modificări și evoluții ale structurilor de grup, intrate în vigoare înainte de 1 noiembrie 2020.
[44]Scăderea numărului de entități supravegheate este rezultatul modificării metodologice și se referă în mod specific la cele trei entități din Slovacia.
[45]Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1). A se vedea, de asemenea, ECB has assessed that AS PNB Banka in Latvia was failing or likely to fail, comunicat de presă, BCE, 15 august 2019.
[46]Acestea includ, de asemenea, un număr restrâns de cereri pentru funcții de conducere neexecutive suplimentare.
[47]Unele decizii acoperă mai mult decât o evaluare a autorizației (de exemplu, evaluări ale competenței și onorabilității mai multor membri ai consiliilor de administrație ale aceleiași instituții semnificative sau achiziții de participații calificate la diferite filiale rezultate dintr-o tranzacție unică). Unele proceduri de autorizare, cum ar fi procedurile de „pașaport” și procedurile de expirare a autorizației, nu necesită o decizie oficială a BCE.
[48]Aceste decizii se referă la proceduri care fac obiectul cadrelor de delegare aprobate în conformitate cu Decizia (UE) 2017/935 a Băncii Centrale Europene din 16 noiembrie 2016 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind competența și onorabilitatea și privind evaluarea cerințelor de competență și onorabilitate (BCE/2016/42) (JO L 141, 1.6.2017) și Decizia (UE) 2019/1376 a Băncii Centrale Europene din 23 iulie 2019 privind delegarea competenței de a adopta decizii privind procedura de „pașaport”, privind achiziția de participații calificate și privind retragerea autorizațiilor instituțiilor de credit (BCE/2019/23) (JO L 224, 28.8.2019).
[49]Un „holding financiar mixt” este definit la articolul 2 punctul 15 din Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 35, 11.2.2003, p. 1) (Directiva privind conglomeratele financiare) drept „o întreprindere mamă diferită de o entitate reglementată, care, împreună cu filialele sale, dintre care cel puțin una este o entitate reglementată cu sediul social în interiorul Comunității Europene, și cu alte entități, constituie un conglomerat financiar”. În conformitate cu articolul 2 punctul 20 din Regulamentul-cadru privind MUS, o societate financiară holding mixtă se califică drept entitate supravegheată dacă îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 punctul 21 litera (b) din regulamentul respectiv.
[50]A se vedea Secțiunea 5.3 – Transparență și comunicare.
[52]„Gestionarea riscurilor și controalele interne” include mecanismele sau procesele pe care o entitate trebuie să le introducă pentru identificarea, gestionarea și raportarea corespunzătoare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă. „Funcțiile organelor de conducere” se referă la măsura în care persoanele care conduc efectiv activitatea unei instituții – sau cele abilitate să stabilească strategia, obiectivele și direcția generală a instituției, precum și să supervizeze și să monitorizeze luarea deciziilor de către structurile de conducere – își îndeplinesc responsabilitățile.
[53]A se vedea FAQs on ECB supervisory measures in reaction to the coronavirus, ultima actualizare: 15 decembrie 2020.
[54]„Capacitatea generală de redresare” reprezintă măsura în care opțiunile de redresare ar permite unei bănci să își restabilească poziția financiară în urma unei situații caracterizate de tensiuni.
[55]Pentru mai multe detalii cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra capacității generale de redresare a băncilor, a se vedea articolul „COVID-19 exposes weaknesses in banks’ recovery plans” în ediția din luna februarie 2021 a publicației Supervision Newsletter.
[56]A se vedea Enria, A. și Fernandez-Bollo, E., Fostering the cross-border integration of banking groups in the banking union, The Supervision Blog, Supravegherea bancară a BCE, octombrie 2020.
[57]A se vedea Secțiunea 3.1 – Interacțiunea cu Comitetul unic de rezoluție.
[58]Decizia (UE) 2020/1015 a Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2020 privind stabilirea unei cooperări strânse între Banca Centrală Europeană și Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) (BCE/2020/30) (JO L 224I, 13.7.2020, p. 1) și Decizia (UE) 2020/1016 a Băncii Centrale Europene din 24 iunie 2020 privind stabilirea unei cooperări strânse între Banca Centrală Europeană și Hrvatska Narodna Banka (BCE/2020/31) (JO L 224I, 13.7.2020, p. 4). Acordul privind includerea levei bulgărești și a kunei croate în cadrul Mecanismului cursului de schimb II a intrat în vigoare simultan.
[59]A se vedea ECB to conduct comprehensive assessment of five Croatian banks, comunicat de presă al BCE, 5 iunie 2020.
[60]Pentru Bulgaria, evaluarea cuprinzătoare a fost finalizată la data de 26 iulie 2019, astfel cum s-a menționat în Raportul anual 2019 al BCE privind activitățile de supraveghere.
[61]A se vedea ECB lists Bulgarian and Croatian banks it will directly supervise as of October 2020, comunicat de presă al BCE, 11 septembrie 2020.
[62]A se vedea Basel Committee coordinates policy and supervisory response to Covid-19, comunicat de presă al BCBS, 20 martie 2020.
[64]A se vedea Basel Committee sets out additional measures to alleviate the impact of Covid-19, comunicat de presă al BCBS, 3 aprilie 2020.
[66]Articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).
[68]Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 43).
[70]Unul dintre principiile directoare privind structura organizatorică a fost să se aibă în vedere înființarea unor secții în cazul în care un serviciu include mai mult de 15 membri ai personalului din numărul de posturi repartizate. Pentru compartimentele care desfășoară activități de supraveghere specifică băncilor, se poate înființa o secție pentru șase membri ai personalului sau mai mult. Pentru alte compartimente ale supravegherii bancare, opt până la zece membri ai personalului justifică înființarea unei secții separate. Această abordare aliniază ponderea ierarhică a șefilor de secție și, respectiv, a șefilor de serviciu.
[71]Pentru detalii suplimentare, a se vedea Anexa 1 la Eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE, Raportul special al CCE, nr. 2, 2018.
[72]Comitetul director sprijină activitățile Consiliului de supraveghere și pregătește ședințele acestuia. Acesta este alcătuit din președintele Consiliului de supraveghere, vicepreședintele Consiliului de supraveghere, un reprezentant al BCE și cinci reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere. Cei cinci reprezentanți ai autorităților naționale de supraveghere sunt numiți de Consiliul de supraveghere pentru un mandat de un an, prin rotație, asigurându-se astfel o reprezentare echitabilă a țărilor.
[73]Aceste decizii se referă la decizii finalizate sau adoptate în perioada de raportare (mai exact, decizii transmise). Numărul de decizii de supraveghere nu corespunde numărului de proceduri de autorizare care au fost notificate BCE în mod oficial în perioada de raportare (mai exact, proceduri de notificare primite).
[74]Dintre acestea, 196 au fost aprobate de cadrele de conducere de nivel superior, în baza cadrului de delegare.
[75]În conformitate cu articolul 6.7 din Regulamentul de procedură al Consiliului de supraveghere, deciziile pot fi luate și prin intermediul unei proceduri scrise, în cazul în care cel puțin trei membri cu drept de vot ai Consiliului de supraveghere nu se opun. În aceste cazuri, punctul este adăugat pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului de supraveghere. O procedură scrisă necesită, de regulă, cel puțin cinci zile lucrătoare pentru a fi examinată de Consiliul de supraveghere.
[76]Comitetul administrativ de control este un organism al BCE format din membri care sunt independenți în mod individual și colectiv față de BCE și cărora le este încredințată misiunea controlării deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor cu privire la aspecte legate de supraveghere, în cazul unei solicitări de control admisibile. Comitetul administrativ de control este alcătuit din cinci membri: Jean‑Paul Redouin (președinte), Concetta Brescia Morra (vicepreședintă), Javier Arístegui, André Camilleri, Gerd Häusler și doi membri supleanți: René Smits și Ivan Šramko.
[77]A se vedea articolul 24 alineatul (7) din Regulamentul privind MUS.
[78]Orientarea (UE) 2015/856 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2015 privind principiile unui Cadru etic pentru Mecanismul unic de supraveghere (BCE/2015/29) (JO L 135, 2.6.2015, p. 29).
[79]Articolele 11, 12 și 17 din Codul unic de conduită pentru înalții funcționari ai BCE.
[80]Decizia BCE/2014/39 conține, de asemenea, dispoziții referitoare la aspecte organizaționale.
[81]Decizia Băncii Centrale Europene din 17 septembrie 2014 privind punerea în aplicare a separării dintre funcțiile de politică monetară și de supraveghere ale Băncii Centrale Europene (BCE/2014/39) (JO L 300, 18.10.2014, p. 57).
[82]Regulamentul privind cerințele de capital specifică obligațiile de raportare ale instituțiilor de credit conform cadrelor privind raportarea financiară (FINancial REPorting – FINREP) și raportarea comună (COmmon REPorting – COREP). Aceste obligații de raportare sunt detaliate în continuare în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1). FINREP constituie cadrul de colectare a informațiilor financiare de la instituțiile bancare. COREP reprezintă cadrul de colectare a informațiilor referitoare la calculul pentru Pilonul 1.
[83]Baza de date pentru colectarea datelor la nivelul MUS este o inițiativă de simplificare în continuare a cerințelor de raportare în scopuri de supraveghere stabilite de BCE și ANC și de îmbunătățire a guvernanței interne. Aceasta colectează informații cu privire la toate solicitările de date transmise instituțiilor supravegheate direct, aceste informații fiind utilizate pentru a spori transparența solicitărilor de date transmise băncilor și pentru a analiza sarcina de raportare.
[84]Aceste servicii comune includ serviciile privind sediul și instalațiile, administrarea resurselor umane, servicii administrative, buget și control, servicii contabile, juridice, de comunicare și de traducere, audit intern, servicii statistice și de tehnologia informației.
[85]Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 al Băncii Centrale Europene din 22 octombrie 2014 privind taxele de supraveghere (BCE/2014/41).
[86]Decizia (UE) 2019/2158 a Băncii Centrale Europene privind metodologia și procedurile pentru determinarea și colectarea datelor referitoare la factorii taxei utilizați pentru calcularea taxelor anuale de supraveghere (BCE/2019/38) (JO L 327, 17.12.2019, p. 99).
[87]A se vedea articolul 4 din Decizia (UE) 2019/2158.
[88]Suma de -22,0 milioane EUR reportată în perioada de taxare 2020 cuprinde -23,1 milioane EUR pentru entități semnificative sau grupuri semnificative și +1,1 milioane EUR pentru entități mai puțin semnificative sau grupuri mai puțin semnificative.
[89]În cazul entităților înființate după data de 1 octombrie, taxa de supraveghere percepută constă într-o componentă minimă a taxei doar pentru numărul de luni complete de supraveghere.
[90]Informații suplimentare privind activitățile de executare și sancționare sunt disponibile în Secțiunea 2.2 din acest raport.