28.3.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 84/67

(1)

În conformitate cu articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, taxele anuale de supraveghere care urmează a fi percepute instituțiilor de credit cu sediul în statele membre participante sau sucursalelor înființate într-un stat membru participant de către o instituție de credit cu sediul într-un stat membru neparticipant se calculează la cel mai înalt nivel de consolidare în statele membre participante și se bazează pe criterii obiective legate de importanța și profilul de risc al instituției de credit vizate, inclusiv de activele sale ponderate în funcție de risc.

(2)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41), factorii taxei utilizați pentru a determina taxa anuală de supraveghere de plătit pentru fiecare entitate supravegheată sau grup supravegheat reprezintă valoarea, la sfârșitul anului calendaristic, a: (i) activelor totale și (ii) expunerii totale la risc.

(3)

Articolul 10 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41) prevede că datele referitoare la factorii taxei se determină și se colectează în conformitate cu o decizie a Băncii Centrale Europene (BCE) care stabilește metodologia și procedurile aplicabile.

(4)

În temeiul articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, pentru calcularea factorilor taxei, grupurile supravegheate ar trebui, ca regulă, să excludă activele filialelor localizate în state membre neparticipante și țări terțe. În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41), grupurile supravegheate pot decide să nu excludă aceste active pentru determinarea factorilor taxei. Totuși, costul efectuării acestor calcule nu ar trebui să depășească reducerea taxei de supraveghere care se anticipează.

(5)

Articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41) prevede că autoritățile naționale competente (ANC) transmit BCE date referitoare la factorii taxei în conformitate cu procedurile care urmează a fi stabilite de către BCE.

(6)

Articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41) prevede că, în cazul în care un debitor al taxei nu furnizează factorii taxei, BCE determină factorii taxei în conformitate cu procedurile care urmează a fi stabilite de BCE.

(7)

În consecință, prezenta decizie ar trebui să prevadă metodologia și procedurile pentru determinarea și colectarea datelor referitoare la factorii taxei și calcularea acestori factori ai taxei, inclusiv în cazurile în care debitorul taxei nu le furnizează, precum și procedurile pentru transmiterea factorilor taxei de ANC către BCE. În special, ar trebui precizate formatul, frecvența și programarea unei astfel de transmiteri, precum și tipurile de verificări privind calitatea pe care ANC ar trebui să le efectueze înainte de transmiterea factorilor taxei către BCE.

(8)

Pentru calcularea taxelor anuale de supraveghere de plătit pentru fiecare entitate supravegheată și grup supravegheat, debitorii taxei ar trebui să transmită ANC date referitoare la factorii taxei pe baza formularelor prevăzute în anexele I și II la prezenta decizie.

(9)

Este necesar să se instituie o procedură pentru efectuarea eficientă de modificări tehnice ale anexelor la prezenta decizie, cu condiția ca modificările respective să nu modifice cadrul conceptual de bază și să nu afecteze sarcina de raportare. La punerea în aplicare a acestei proceduri ar trebui să se țină cont de opiniile Comitetului de statistică (Statistics Committee) (STC) al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). ANC și alte comitete ale SEBC vor putea apoi propune astfel de modificări tehnice ale anexelor prin intermediul STC,

„zi lucrătoare” înseamnă o zi care nu este sâmbătă, duminică sau o sărbătoare legală într-un stat membru în care are sediul ANC relevantă.

(a)

Pentru un grup supravegheat care nu are filiale cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe, valoarea expunerii totale la risc a grupului este determinată prin trimitere la formularul de raportare comună (COREP) a ratei de solvabilitate pentru cerințele de fonduri proprii prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 (denumit în continuare „formularul pentru cerințele de fonduri proprii”).

(b)

Pentru un grup supravegheat care are filiale cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe, valoarea expunerii totale la risc a grupului este determinată prin trimitere la formularul pentru cerințele de fonduri proprii, cu opțiunea de a deduce contribuția la valoarea expunerii totale la risc a grupului a filialelor cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe cu trimitere la formularul COREP „Solvabilitatea la nivel de grup: informații privind entitățile asociate” prevăzut în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014. Dacă datele privind contribuția filialelor cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe nu sunt disponibile în formularul COREP „Solvabilitatea la nivel de grup: informații privind entitățile asociate” pentru calcularea taxelor de supraveghere, debitorii taxei pot transmite ANC aceste date.

(c)

Dacă instituția de credit plătitoare de taxă nu face parte dintr-un grup supravegheat, valoarea expunerii totale la risc a instituției este determinată prin trimitere la formularul pentru cerințele de fonduri proprii.

(a)

Pentru un grup supravegheat care are doar filiale cu sediul în state membre participante, sunt utilizate pentru determinarea activelor totale pachetele de raportare utilizate de entitățile supravegheate pentru pregătirea conturilor consolidate la nivel de grup. Un auditor certifică activele totale ale unui grup supravegheat prin efectuarea unei verificări adecvate a pachetelor de raportare.

(b)

Pentru o instituție de credit plătitoare de taxă care nu face parte dintr-un grup supravegheat, dar a cărei instituție-mamă are sediul într-un stat membru neparticipant sau într-o țară terță, sunt utilizate pentru determinarea activelor totale pachetele de raportare utilizate de instituția de credit plătitoare de taxă pentru pregătirea conturilor consolidate la nivel de grup. Un auditor certifică activele totale ale instituției de credit plătitoare de taxă prin efectuarea unei verificări adecvate a pachetelor de raportare.

(c)

Dacă activele totale ale unei sucursale plătitoare de taxă sunt calculate pe baza datelor statistice raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2013/33) (5), un auditor certifică activele totale ale sucursalei plătitoare de taxă prin efectuarea unei verificări adecvate a conturilor financiare ale acesteia.

(a)

Activele totale ale acestuia pot fi determinate pe baza articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 468/2014 (BCE/2014/17) (inclusiv filialele cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe). Dacă activele totale nu pot fi determinate prin trimitere la acel articol, determinarea acestora se va face în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) litera (a) din prezenta decizie.

(b)

Activele totale ale acestuia pot fi determinate prin agregarea activelor totale divulgate în situațiile financiare statutare ale tuturor entităților supravegheate cu sediul în state membre participante din grupul supravegheat, dacă sunt disponibile, sau altfel prin agregarea activelor totale declarate în pachetul (pachetele) de raportare relevant(e) utilizate de entitățile supravegheate sau grupul de instituții de credit plătitoare de taxă pentru elaborarea conturilor consolidate la nivel de grup. Pentru a evita dubla numărare, debitorul taxei are opțiunea de a elimina în procesul de consolidare pozițiile intragrup dintre toate instituțiile supravegheate cu sediul în statele membre participante din grupul supravegheat. Orice fond comercial inclus în situațiile financiare consolidate ale societiții-mamă a unui grup supravegheat ar trebui inclus în agregare; excluderea fondului de comerț alocat filialelor cu sediul în state membre neparticipante sau țări terțe este opțională. Atunci când un debitor al taxei utilizează situații financiare statutare, un auditor certifică faptul că activele totale corespund activelor totale divulgate în situațiile financiare statutare auditate ale entităților supravegheate individuale. Atunci când un debitor al taxei utilizează pachete de raportare, un auditor certifică activele totale utilizate pentru calcularea taxelor anuale de supraveghere prin efectuarea unei verificări adecvate a pachetelor de raportare utilizate. În toate cazurile, auditorul confirmă că procesul de agregare nu se abate de la procedura prevăzută în prezenta decizie și că respectivul calcul efectuat de debitorul taxei este consecvent cu metoda contabilă utilizată pentru consolidarea conturilor grupului de entități plătitoare de taxă.