30.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 320/1

—

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (6),

—

având în vedere Regulamentul de procedură al Parlamentului, în special articolul 127 alineatul (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (1), în special articolul 20 alineatele (8) și (9),

—

având în vedere declarația comună a Președintelui Parlamentului European și a Președintelui Băncii Centrale Europene cu ocazia votului Parlamentului asupra adoptării Regulamentului (UE) nr. 1024/2013,

A.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 conferă Băncii Centrale Europene (BCE) atribuții specifice în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, cu scopul de a contribui la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar din Uniunea Europeană și din fiecare stat membru care participă la mecanismul unic de supraveghere (MUS);

B.

întrucât articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede că BCE este autoritatea competentă pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere care îi sunt conferite în temeiul regulamentului în cauză;

C.

întrucât conferirea atribuțiilor de supraveghere implică o responsabilitate semnificativă pentru BCE de a contribui la stabilitatea financiară în Uniune, utilizându-și competențele de supraveghere în mod cât mai eficace și proporțional;

D.

întrucât conferirea oricăror competențe de supraveghere la nivelul Uniunii ar trebui să fie compensată de cerințe adecvate de răspundere; întrucât, în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE este, așadar, responsabilă pentru punerea în aplicare a regulamentului în cauză în fața Parlamentului și a Consiliului, ca instituții cu legitimitate democratică ce reprezintă cetățenii Uniunii și statele membre;

E.

întrucât articolul 20 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede obligația BCE de a coopera în mod deschis în cazul oricăror investigații efectuate de către Parlamentul European în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE);

F.

întrucât articolul 20 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede că, la cerere, președintele Consiliului de supraveghere al BCE poartă discuții confidențiale neconsemnate în scris, în spatele ușilor închise, cu președintele și vicepreședinții comisiei competente a Parlamentului European în ceea ce privește atribuțiile de supraveghere ale BCE, în măsura în care astfel de discuții sunt necesare pentru exercitarea competențelor Parlamentului European în temeiul TFUE; întrucât articolul în cauză impune ca măsurile de organizare a discuțiilor respective să asigure confidențialitatea deplină, în conformitate cu obligațiile de confidențialitate impuse BCE ca autoritate competentă conform dreptului Uniunii;

G.

întrucât articolul 15 alineatul (1) din TFUE prevede ca instituțiile Uniunii să își desfășoare activitatea cât mai deschis posibil; întrucât condițiile care reglementează confidențialitatea documentelor BCE sunt prevăzute în Decizia 2004/258/CE a BCE (BCE/2004/3) (2); întrucât decizia în cauză prevede că orice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică rezidentă sau având sediul social într-un stat membru are drept de acces la documentele BCE, sub rezerva condițiilor și limitelor definite în decizia în cauză; întrucât, în conformitate cu decizia în cauză, BCE refuză divulgarea informațiilor în cazul în care aceasta ar aduce atingere unor interese publice sau private specificate;

H.

întrucât divulgarea informațiilor legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit nu este la latitudinea BCE, ci este supusă limitelor și condițiilor stabilite de dispozițiile relevante din dreptul Uniunii aplicabile atât Parlamentului, cât și BCE; întrucât, în conformitate cu articolul 37.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al BCE („Statutul SEBC”), persoanele care au acces la date care intră sub incidența legislației Uniunii care impune obligația păstrării secretului se supun acestei legislații;

I.

întrucât considerentul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 menționează că orice obligații de raportare față de Parlamentul European ar trebui să se supună cerințelor relevante privind secretul profesional; întrucât considerentul 74 și articolul 27 alineatul (1) din regulamentul în cauză stipulează că membrii Consiliului de supraveghere, comitetul director, personalul BCE și personalul detașat de statele membre participante care îndeplinesc atribuții de supraveghere fac obiectul cerințelor referitoare la secretul profesional prevăzute la articolul 37 din Statutul SEBC și în actele relevante din dreptul Uniunii; întrucât articolul 339 din TFUE și articolul 37 din Statutul SEBC prevăd că membrii organelor de conducere, precum și personalul BCE și cel al băncilor centrale naționale au obligația de a păstra secretul profesional;

J.

întrucât, în conformitate cu articolul 10.4 din Statutul SEBC, reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE sunt confidențiale;

K.

întrucât articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede că în scopul îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt conferite în temeiul regulamentului în cauză, BCE aplică integral dreptul relevant al Uniunii și, în cazul în care acesta cuprinde directive, legislația națională care transpune respectivele directive;

L.

întrucât, sub rezerva unor modificări ulterioare și a unor acte legislative viitoare relevante, dispozițiile relevante din dreptul Uniunii privind procesarea informațiilor care sunt considerate confidențiale, în special articolele 53-62 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), impun obligații stricte privind secretul profesional autorităților competente și personalului lor în ceea ce privește supravegherea instituțiilor de credit; întrucât toate persoanele care lucrează sau au lucrat pentru autoritățile competente sunt supuse obligației de a păstra secretul profesional; întrucât informațiile confidențiale pe care aceste persoane le primesc în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor pot fi divulgate numai sub formă de rezumat sau în formă agregată, astfel încât să nu se poată identifica instituțiile de credit individuale, fără a aduce însă atingere situațiilor care fac obiectul dreptului penal;

M.

întrucât articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 prevede că, în scopul exercitării atribuțiilor ce îi sunt conferite prin regulamentul în cauză, BCE este autorizată, în limitele și în condițiile prevăzute de dreptul relevant al Uniunii, să facă schimb de informații cu autoritățile și organele naționale și ale Uniunii în cazurile în care dreptul relevant al Uniunii permite autorităților naționale competente să divulge informații entităților respective sau în cazurile în care statele membre pot prevedea o astfel de divulgare în temeiul dreptului relevant al Uniunii;

N.

întrucât încălcarea cerințelor privind secretul profesional în legătură cu informațiile privind supravegherea ar trebui să determine aplicarea unor sancțiuni adecvate; întrucât Parlamentul ar trebui să prevadă un cadru adecvat pentru luarea de măsuri în cazurile de încălcare a confidențialității de către deputați sau de către personalul său;

O.

întrucât separarea organizatorică dintre personalul BCE implicat în exercitarea atribuțiilor de supraveghere ale BCE și personalul implicat în exercitarea atribuțiilor de politică monetară trebuie să fie de natură să asigure respectarea pe deplin a Regulamentului (UE) nr. 1024/2013;

P.

întrucât prezentul acord nu reglementează schimbul de informații confidențiale privind politica monetară sau orice alte atribuții ale BCE care nu se numără printre atribuțiile alocate BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013;

Q.

întrucât prezentul acord nu aduce atingere răspunderii autorităților naționale competente în fața parlamentelor naționale în conformitate cu dreptul intern;

R.

întrucât prezentul acord nu reglementează și nu afectează răspunderea și obligațiile de raportare ale MUS față de Consiliu, de Comisie și de parlamentele naționale,

—

§ BCE prezintă anual Parlamentului European un raport („raport anual”) privind exercitarea atribuțiilor care îi sunt conferite prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013. Președintele Consiliului de supraveghere prezintă raportul anual Parlamentului în cadrul unei audieri publice. Proiectul de raport anual este pus la dispoziția Parlamentului, în condiții de confidențialitate, cu patru zile lucrătoare înainte de audiere, într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii. Traducerile în toate limbile oficiale ale Uniunii sunt puse la dispoziție ulterior. Raportul anual cuprinde, printre altele:

—

§ Pe perioada fazei de lansare menționată la articolul 33 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE prezintă Parlamentului rapoarte trimestriale privind progresele înregistrate în punerea în aplicare din perspectiva operațională a regulamentului respectiv, ce vor cuprinde, printre altele:

—

§ BCE publică raportul anual pe website-ul MUS. Serviciul de informații prin e-mail al BCE va fi extins pentru a aborda în mod specific întrebări legate de MUS, iar BCE va utiliza răspunsurile oferite prin e-mail pentru a crea o secțiune FAQ pe website-ul MUS.

—

Președintele Consiliului de supraveghere participă, la solicitarea comisiei competente a Parlamentului, la audieri publice ordinare cu privire la executarea atribuțiilor de supraveghere. Comisia competentă a Parlamentului și BCE convin asupra unui calendar pentru două astfel de audieri care să se desfășoare în cursul anului următor. Solicitările de modificare a calendarului convenit se adresează în scris.

—

În plus, președintele Consiliului de supraveghere poate fi invitat la schimburi ad hoc suplimentare de opinii cu comisia competentă a Parlamentului, cu privire la chestiuni legate de supraveghere.

—

În cazul în care este necesar pentru exercitarea competențelor ce îi revin Parlamentului conform TFUE și dreptului Uniunii, președintele comisiei competente a Parlamentului poate solicita motivat, în scris, reuniuni confidențiale speciale cu președintele Consiliului de supraveghere. Astfel de reuniuni se desfășoară la o dată convenită de ambele părți.

—

Toți participanții la reuniunile confidențiale speciale sunt supuși unor cerințe privind confidențialitatea echivalente celor aplicabile membrilor Consiliului de supraveghere și personalului BCE cu atribuții de supraveghere.

—

La audierile ordinare, schimburile ad hoc de opinii și reuniunile confidențiale pot participa și reprezentanții BCE în Consiliul de supraveghere sau membrii personalului cu atribuții de supraveghere care ocupă posturi de conducere (directori generali sau adjuncții acestora), cu condiția ca președintele Consiliului de supraveghere sau președintele comisiei competente a Parlamentului să prezinte o cerere motivată și să fie cu acordul ambelor părți.

—

Principiul transparenței instituțiilor europene prevăzut în TFUE se aplică MUS. Discuțiile din cadrul reuniunilor confidențiale speciale respectă principiul transparenței și al elaborării în funcție de circumstanțele relevante. Acestea implică schimbul de informații confidențiale cu privire la exercitarea atribuțiilor de supraveghere în limitele impuse de dreptul Uniunii. Divulgarea acestor informații poate fi restricționată prin prevederi legale privind confidențialitatea.

—

Persoanelor angajate de Parlament sau de BCE nu le este permisă divulgarea informațiilor obținute în cadrul activităților lor, aferente atribuțiilor conferite BCE în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013, chiar și după data la care au încetat aceste activități sau contractele acestor persoane de angajare la respectivele instituții.

—

Audierile ordinare, schimburile ad hoc de opinii și reuniunile confidențiale pot privi toate aspectele activității și funcționării MUS prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

—

În cadrul reuniunilor confidențiale nu se redactează procese-verbale și nu se efectuează alte tipuri de înregistrări. Nu se dă nici o declarație pentru presă sau pentru alte servicii de comunicare în masă. Fiecare participant la discuțiile confidențiale semnează de fiecare dată o declarație solemnă prin care se angajează să nu divulge conținutul respectivelor discuții niciunei terțe persoane.

—

Doar președintele Consiliului de supraveghere și președintele și vicepreședinții comisiei competente a Parlamentului pot participa la reuniunile confidențiale. Atât președintele Consiliului de supraveghere, cât și președintele și vicepreședinții comisiei competente a Parlamentului pot fi însoțiți de doi membri din personalul BCE sau, respectiv, de doi membri din secretariatul Parlamentului.

—

BCE răspunde în scris la întrebările care îi sunt adresate în scris de către Parlament. Respectivele întrebări se adresează președintelui Consiliului de supraveghere prin intermediul președintelui comisiei competente a Parlamentului. Răspunsurile la întrebări sunt formulate în cel mai scurt timp posibil și, în orice caz, în termen de cinci săptămâni de la transmiterea acestora către BCE.

—

Atât BCE, cât și Parlamentul dedică o secțiune specifică în cadrul website-ului lor pentru întrebările și răspunsurile menționate mai sus.

—

BCE furnizează comisiei competente a Parlamentului cel puțin o înregistrare cuprinzătoare și pertinentă a dezbaterilor Consiliului de supraveghere care să permită înțelegerea discuțiilor, precum și o listă adnotată a deciziilor. În cazul unei obiecții a Consiliului guvernatorilor față de un proiect de decizie a Consiliului de supraveghere conform articolului 26 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, președintele BCE îl informează pe președintele comisiei competente a Parlamentului cu privire la motivele care au dus la o astfel de obiecție, conform cerințelor de confidențialitate prevăzute în prezentul acord.

—

În cazul lichidării unei instituții de credit, informațiile cu caracter neconfidențial legate de respectiva instituție de credit sunt divulgate ex post, numai după ce restricțiile cu privire la furnizarea de informații relevante, aplicabile conform cerințelor de confidențialitate, au încetat să se aplice.

—

Taxele de supraveghere și o explicație cu privire la modul în care acestea sunt calculate sunt publicate pe website-ul BCE.

—

BCE publică pe website-ul său un ghid cu privire la practicile sale de supraveghere.

—

Parlamentul pune în aplicare garanții și măsuri care să corespundă nivelului de sensibilitate a informațiilor sau a documentelor BCE și informează BCE în consecință. În orice caz, informațiile sau documentele divulgate vor fi folosite doar în scopul pentru care au fost furnizate.

—

Parlamentul solicită aprobarea BCE cu privire la divulgarea acestora unor alte persoane sau instituții, iar cele două instituții cooperează în cadrul procedurilor judiciare, administrative sau de altă natură în cadrul cărora se solicită accesul la aceste documente sau informații. BCE poate solicita Parlamentului, cu privire la toate informațiile sau documentele divulgate sau la categorii din acestea, să țină o evidență a persoanelor care au acces la aceste informații și documente.

—

BCE stabilește și face publice criteriile pentru selectarea președintelui Consiliului de supraveghere, inclusiv echilibrul între competențe, buna cunoaștere a instituțiilor financiare și a piețelor și experiența în activitățile de supraveghere financiară și macro-prudențială. În stabilirea criteriilor, BCE vizează standardele profesionale cele mai înalte și are în vedere necesitatea protejării intereselor Uniunii în ansamblu și diversitatea în componența Consiliului de supraveghere.

—

Comisia competentă a Parlamentului este informată, cu două săptămâni înainte ca Consiliul guvernatorilor BCE să publice anunțul pentru ocuparea postului, cu privire la detaliile acestuia, inclusiv criteriile de selecție și profilul specific al postului, și procedura de selecție deschisă pe care intenționează să o aplice pentru selecționarea președintelui.

—

Comisia competentă a Parlamentului este informată de către Consiliul guvernatorilor BCE cu privire la componența grupului de candidați pentru postul de președinte (numărul de candidaturi, combinația de aptitudini profesionale, echilibrul între genuri și cetățenie etc.), precum și cu privire la metoda prin care lista de candidați este analizată în vederea întocmirii unei liste restrânse, cu cel puțin doi candidați, și a desemnării, în cele din urmă, a propunerii BCE.

—

BCE prezintă comisiei competente a Parlamentului lista restrânsă a candidaților pentru postul de președinte al Consiliului de supraveghere. BCE furnizează respectiva listă cu cel puțin trei săptămâni înainte de a prezenta propunerea sa de numire în funcția de președinte.

—

Comisia competentă a Parlamentului poate adresa BCE întrebări legate de criteriile de selecție și de lista restrânsă a candidaților în termen de o săptămână de la primirea acesteia. BCE răspunde în scris la aceste întrebări în termen de două săptămâni.

—

§ Procesul de aprobare constă din următoarele etape:

—

În cazul în care persoana propusă de BCE pentru numirea în funcția de președinte nu este aprobată, BCE poate decide fie să revină la grupul de persoane care și-au depus inițial candidatura pentru respectivul post, fie să relanseze procedura de selecție, cu elaborarea și publicarea unui nou anunț pentru ocuparea postului.

—

BCE prezintă Parlamentului orice propunere de demitere din funcție a președintelui sau a vicepreședintelui și furnizează explicații în acest sens.

—

§ Procesul de aprobare constă în:

—

În cazul în care Parlamentul sau Consiliul informează BCE cu privire la faptul că, în opinia acestora, sunt îndeplinite condițiile pentru demiterea din funcție a președintelui sau a vicepreședintelui Consiliului de supraveghere, în sensul articolului 26 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE își prezintă considerentele în scris în termen de patru săptămâni.

—

În cazul în care Parlamentul instituie o comisie de anchetă, în temeiul articolului 226 din TFUE și al Deciziei 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei (4), BCE asistă comisia de anchetă în desfășurarea atribuțiilor sale în conformitate cu principiul cooperării loiale și cu dreptul Uniunii.

—

Orice activități ale comisiei de anchetă la care participă BCE intră sub incidența Deciziei 95/167/CE, Euratom, CECO.

—

BCE cooperează întru totul în cadrul oricărei investigații întreprinse de către Parlament în temeiul articolului 20 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, în același cadru de cooperare care se aplică comisiilor de anchetă și în condițiile de confidențialitate prevăzute în prezentul acord în cazul discuțiilor confidențiale neconsemnate în scris (I.2).

—

Toți destinatarii informațiilor furnizate Parlamentului în cadrul investigațiilor sunt supuși unor cerințe privind confidențialitatea echivalente cu cele aplicabile membrilor Consiliului de supraveghere și personalului cu atribuții de supraveghere din cadrul BCE, iar Parlamentul și BCE convin asupra măsurilor ce trebuie aplicate pentru a se asigura protecția acestor informații.

—

În cazul în care este necesară păstrarea confidențialității din motive de protecție a interesului public sau privat, așa cum se prevede în Decizia 2004/258/CE, Parlamentul se asigură că protecția este menținută și se abține de la divulgarea oricărei informații de acest tip.

—

Drepturile și obligațiile instituțiilor și organismelor Uniunii prevăzute în Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO se aplică și BCE, mutatis mutandis.

—

Înlocuirea Deciziei 95/167/CE, Euratom, CECO printr-un alt instrument juridic sau modificarea acestei decizii presupune renegocierea părții III din prezentul acord. Până la obținerea unui nou acord privind părțile respective, prezentul acord rămâne în vigoare, la fel ca și Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO în versiunea sa de la data semnării prezentului acord.

—

Anterior adoptării Codului de conduită menționat la articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013, BCE informează comisia competentă a Parlamentului cu privire la principalele elemente ale Codului de conduită vizat.

—

La solicitarea scrisă a comisiei competente a Parlamentului, BCE informează Parlamentul în scris cu privire la punerea în aplicare a Codului de conduită. BCE informează, de asemenea, Parlamentul cu privire la necesitatea actualizării Codului de conduită.

—

Codul de conduită reglementează conflictele de interese și asigură respectarea normelor de separare a atribuțiilor de politică monetară de cele de supraveghere.

—

BCE informează în mod corespunzător comisia competentă a Parlamentului cu privire la procedurile (și calendarul acestora) stabilite pentru adoptarea regulamentelor, deciziilor, orientărilor și recomandărilor BCE („acte”) care fac obiectul unor consultări publice conform Regulamentului (UE) nr. 1024/2013.

—

BCE informează comisia competentă a Parlamentului îndeosebi cu privire la principiile și tipurile de indicatori sau de informații pe care le utilizează în general în elaborarea actelor și a recomandărilor de politică, în vederea îmbunătățirii transparenței și a consecvenței politicilor.

—

BCE transmite comisiei competente a Parlamentului proiectele de acte înainte de începerea procedurii de consultare publică. În cazul în care Parlamentul face observații cu privire la aceste acte, pot avea loc schimburi informale de opinii cu BCE pe marginea acestora. Astfel de schimburi informale de opinii au loc în paralel cu consultările publice deschise organizate de BCE în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013.

—

După adoptarea de către BCE a unui act, aceasta îl transmite comisiei competente a Parlamentului. De asemenea, BCE informează periodic Parlamentul, în scris, cu privire la necesitatea actualizării actelor adoptate.

1.

Punerea în practică a prezentului acord este evaluată de către cele două instituții la fiecare trei ani.

2.

Prezentul acord intră în vigoare la data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 sau în ziua ulterioară semnării prezentului acord, în funcție de care se produce mai târziu.

3.

Obligațiile celor două instituții în materie de confidențialitate a informațiilor rămân în vigoare chiar și după încetarea valabilității prezentului acord.

4.

Prezentul acord se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.